Se anunță două acțiuni de protest, vineri, 9 mai, în Capitală – în fața sediilor a două instituții-cheie: Guvernul și Ministerul Economiei. Vor ieși în stradă angajați ai Şantierului Naval Mangalia. Oamenii speră ca astfel să reușească să atragă atenția oficialilor statului asupra situației șantierului.
Angajaţii Şantierului Naval Mangalia vor organiza, vineri, două acţiuni de protest, una în faţa Ministerului Economiei, iar cealaltă în faţa Palatului Victoria – sediul Guvernului – şi vor solicita acţiuni urgente din partea statului pentru redresarea şantierului.
De aproape un an, activitatea șantierului e întreruptă,
Activitatea acestuia este întreruptă de aproape un an, cei mai mulţi angajaţi se află în şomaj tehnic, iar salariile pe ultimele două luni nu au fost achitate, potrivit News.ro.
Reprezentanţii Sindicatului Liber Navalistul (SLN) au anunţat organizarea a două acţiuni de protest vineri, în faţa Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi a Guvernului României, „în contextul agravării situaţiei de la Damen Shipyards Mangalia (DSMa)”.
Aceştia susţin că, deşi statul român este acţionar majoritar, nu îşi asumă responsabilitatea pentru administrarea şantierului, aflat în insolvenţă şi cu activitatea suspendată temporar din iunie 2024.
Programul și scopul protestelor de vineri
Protestul în faţa Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului va avea loc între 11.30 – 13.30, iar cel din faţa Guvernului între orele 13.30 – 15.00.
Potrivit estimărilor reprezentanţilor Sindicatului Liber Navalistul, la aceste acţiuni de protest vor participa aproximativ 200 de persoane – membri de sindicat şi angajaţi ai şantierului.
Angajații care se pregătesc să iasă în stradă, pentru a participa la aceste proteste programate pentru ziua de vineri, speră că astfel vor reuși să se facă auziți de către oficialii statului. „Scopul protestelor: transmiterea unui apel disperat către reprezentanţii statului român pentru a interveni urgent în sprijinul acestui obiectiv strategic aflat în pragul colapsului”, au transmis cei de la Sindicatul Liber Navalistul.
Potrivit sursei citate, activitatea şantierului este întreruptă de peste 11 luni (din iunie 2024), majoritatea angajaţilor se află în şomaj tehnic, drepturile salariale aferente ultimelor două luni nu au fost achitate, iar prima de Paşte şi alte drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă nu au fost acordate.
De asemenea, salariile compensatorii pentru angajaţii disponibilizaţi au fost plătite doar parţial.
Nu în ultimul rând, sindicaliştii au semnalat că doar o parte dintre angajaţii implicaţi în lucrări de reparaţii nave şi cei delegaţi în alte şantiere navale din România au fost plătiţi, şi aceştia cu întârziere şi parţial şi că există riscul ca nici în această lună şi nici în lunile următoare să nu se poată achita salariile, în lipsa unor măsuri concrete de sprijin.
„Salariat fără salariu este o contradicţie în termeni”
„Fondul de garantare a creanţelor salariale a fost deja utilizat pentru perioada maximă legală de 5 luni consecutive (octombrie 2024 – februarie 2025) şi nu mai poate fi accesat.
În aceste condiţii, salariaţii nu mai au nicio plasă de siguranţă în faţa neplăţii salariilor. Aceştia au fost privaţi de drepturile fundamentale prevăzute de legislaţia muncii. Salariat fără salariu este o contradicţie în termeni.
SLN a sesizat ITM Constanţa privind neplata indemnizaţiilor de şomaj tehnic şi a altor drepturi din CCM, precum şi plata parţială a salariilor angajaţilor care au reluat activitatea. ITM a efectuat un control, dar nu a transmis încă un răspuns oficial”, au mai precizat reprezentanţii Sindicatului Liber Navalistul.
Sindicaliștii au amintit și faptul că la protestul din 7 februarie, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, anunţa existenţa a şase investitori interesaţi, dar că până la această dată, niciun contract de asociere nu a fost semnat, iar promisiunile făcute nu s-au concretizat.
„Este inacceptabil ca singurul şantier naval din România unde statul este acţionar majoritar să fie lăsat să moară”
SLN a mai afirmat că a solicitat în repetate rânduri intervenţia Administraţiei Prezidenţiale, a Guvernului României, a Ministerului Economiei, a altor ministere de resort, precum şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), însă toate aceste apeluri au fost ignorate, la fel ca şi problemele grave ale angajaţilor şantierului.
„Este inadmisibil ca statul să rămână pasiv sau să asiste impasibil la prăbuşirea acestui colos industrial, fără să ia nicio măsură concretă. Nimeni nu este tras la răspundere pentru colapsul economic şi social care afectează direct mii de familii din Mangalia şi judeţul Constanţa. Între timp, personalul calificat părăseşte şantierul, fiind recrutat de alte companii din ţară şi din străinătate, iar comunitatea locală se confruntă cu o depopulare accentuată şi o criză economică majoră.
Este inacceptabil ca singurul şantier naval din România unde statul este acţionar majoritar să fie lăsat să moară, în timp ce alte şantiere prosperă. De ce a preluat statul 51% din acţiuni dacă nu îşi asumă responsabilitatea administrării şi relansării activităţii?”, susțin sindicaliștii.
Solicitările sindicaliștilor
Sindicatul Liber Navalistul solicită de urgenţă:
plata integrală a salariilor restante şi a drepturilor prevăzute în CCM;
sprijin guvernamental real şi imediat pentru finanţarea activităţii şantierului;
încheierea unui nou contract de asociere cu un investitor serios şi competent;
elaborarea şi aplicarea unei strategii clare pentru salvarea şi relansarea acestui obiectiv strategic.
„Promisiunile nu mai ajung. Situaţia este critică. Navaliştii nu mai pot trăi din vorbe. Dacă statul nu intervine acum, va deveni direct responsabil de închiderea şantierului şi de pierderea unei resurse economice esenţiale. Dispariţia acestor locuri de muncă va avea un impact devastator asupra economiei şi comunităţii locale”, atrag atenția reprezentanții SLN.
Ce declara președintele SLN, pentru „Național”, în luna martie
„Afacerea Șantierului Naval Mangalia este încă un exemplu al trădării intereselor naționale. Contractul de asociere cu Damen a fost făcut în defavoarea statului român, iar astăzi, după ce olandezii au deținut managementul operațional, datoriile pretinse de aceștia depășesc cu mult valoarea șantierului. Ministrul Economiei inventează alți investitori, în condițiile în care compania este ca și pierdută de statul român în favoarea olandezilor de la Damen.
Membrii Sindicatului Liber Navalistul, de la Șantierul Naval Mangalia, au protestat până și în fața Ambasadei Olandei, pentru a atrage atenția asupra situației disperate și fără ieșire în care se găsește compania. Motivele protestului au fost legate de incertitudinea privind viitorul celui mai mare șantier naval din România, suspendarea activității și pericolul falimentului, concedieri colective care afectează sute de familii și lipsa unor măsuri concrete pentru relansarea producției.
”Nu acceptăm să fim victimele unui conflict dintre acționari. Cerem asumarea responsabilității și găsirea urgentă a unei soluții pentru salvarea șantierului și a locurilor de muncă. Angajații Damen Shipyards Mangalia au construit timp de decenii nave de renume mondial. Ei merită respect, stabilitate și un viitor sigur.”, au transmis sindicaliștii.
Citiți mai multe AICI: Pretențiile olandezilor de la Damen depășesc valoarea Șantierului Naval Mangalia. Statul român pierde activul
Citiți și: Ministerul Economiei, paralizat. Șantierul naval Mangalia ajunge la fier vechi
Joi, contractele futures la țițeiul Brent au urcat cu 10 cenți, sau 0,2%, la 61,22 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate din SUA a crescut cu 13 cenți, sau 0,2%, la 58,20 dolari pe baril. „Optimismul din jurul discuțiilor comerciale dintre SUA și China din acest weekend este un factor principal care susține revenirea pieței petrolului”, a declarat pentru Reuters analistul de piață Tina Teng.
Ucraina a introdus grivna din 1996, însă, de-a lungul deceniilor, a folosit dolarul ca monedă de referință.
La momentul primului Război al Opiului (1839-1842), China se afunda în „secolul umilinței”, iar America orientată spre viitor își începea ascensiunea. Un secol mai târziu, China fusese redusă la o economie agrară sărăcită, notează UnHerd. Dominația americană era stabilită.
Se pune întrebarea dacă bursele se întreaptă spre o nouă prăbușire, mai ales că semnalele sunt îngrijorătoare.
Principalul punct central al rivalității este Kashmirul, pe care atât India, cât și Pakistanul îl revendică în întregime, în timp ce guvernează părți separate.
