Cum ar fi dacă Moș Crăciun ar primi și el un cadou surprinzător? Cu această provocare a început aventura a 10 copii din București, cu vârste între 6 și 14 ani, selectați în urma unui concurs inițiat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României.

Micuții au fost încurajați să imagineze „cadoul perfect” pentru Moșul, iar cele mai originale idei au fost răsplătite cu o vizită gratuită la Muzeul Dulciurilor – un loc plin de surprize, gusturi fine, dar fără zahăr, și, cel mai important, cu o atmosferă de poveste care i-a apropiat și mai mult de magia sărbătorilor de iarnă.

Printre ideile creative propuse de copii s-a remarcat fabrica robotică menită să îl ajute pe Moș Crăciun să nu se mai chinuie cu pregătirea cadourilor, dar și o sanie high-tech, care să elibereze renii de muncă. Astfel, imaginația și inovația au devenit biletul lor de acces într-un univers dulce, unde aromele, decorațiunile și poveștile dulciurilor se împletesc perfect.

Copiii au dansat, s-au jucat și au făcut cunoștință cu dulciuri sănătoase, fără zahăr, descoperind astfel alternative delicioase și echilibrate. Conform managerului Muzeului Dulciurilor, Raluca Șerban, acest loc inedit îmbină decorurile unice cu o componentă educativă: „Este o experiență unică, pentru că am îmbinat plăcutul cu utilul. Copiii se bucură de decorațiuni unice, de istoria dulciurilor și a fructelor, și în același timp avem jocuri, dans, concursuri, activități care îi introduc în această poveste”.

Într-una dintre încăperi, micuții au fost invitați să „își deschidă nasul” ca să simtă aromele, în alta au aflat despre calendarul dulce, care marchează zile speciale precum Ziua Înghețatei, Ziua Brioșelor, Ziua Turtei Dulci ori Zilele Cozonacului.

Momentul culminant a fost întâlnirea cu Moș Crăciun. Acesta a venit pregătit să le ofere cadouri speciale, menite să le stimuleze imaginația și creativitatea și după ce părăsesc Muzeul Dulciurilor. Copiii au primit puzzle-uri imersive, cu poveste audio și animații în realitate augmentată, oferite de partenerii educaționali KidKit. Aceste puzzle-uri nu sunt obișnuite: odată asamblate, prind viață prin intermediul tehnologiei AR, oferind o experiență interactivă și captivantă.

Aron, un băiețel de 8 ani, a fost încântat: „Am primit un puzzle! Îmi plac puzzle-urile, am multe acasă. Îmi place să fac un puzzle cu căței”. Iar Asher, de 5 ani, care și-a serbat ziua de naștere chiar în ziua vizitei, și-a arătat bucuria față de cadoul primit și de înghețata preferată cu căpșuni.

Ziua petrecută la Muzeul Dulciurilor, cu sprijinul Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, a reușit să îmbine creativitatea, gusturile rafinate și bucuria autentică a copiilor. Dincolo de dulciuri și arome, experiența a încurajat imaginația, cooperarea și contactul direct cu tradițiile și magia Crăciunului. Iar la final, întrebarea „Tu ce cadou i-ai da lui Moș Crăciun?” rămâne deschisă, stimulând curiozitatea și inventivitatea celor mici.

Comisia Europeană deschide proceduri oficiale contra TikTok, pentru o presupusă încălcare a Legii privind serviciile digitale (DSA). Demersul vine în contextul recentelor alegeri prezidențiale din România, din noiembrie. Iată ce s-a aflat oficial marți, 17 decembrie.

Comisia Europeană a inițiat marți, 17 decembrie, proceduri oficiale împotriva TikTok pentru o presupusă încălcare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în legătură cu obligația TikTok de a evalua și a atenua în mod corespunzător riscurile sistemice legate de integritatea alegerilor, în special în contextul recentelor alegeri prezidențiale din România din 24 noiembrie, potrivit stiripesurse.ro.

Ce spune von der Leyen

„Trebuie să ne protejăm democrațiile de orice fel de ingerință străină. Ori de câte ori suspectăm o astfel de ingerință, în special în timpul alegerilor, trebuie să acționăm rapid și ferm. În urma unor indicii serioase că actori străini au intervenit în alegerile prezidențiale din România prin utilizarea TikTok, investigăm acum cu atenție dacă TikTok a încălcat Legea privind serviciile digitale prin faptul că nu a abordat astfel de riscuri. Ar trebui să fie foarte clar că, în UE, toate platformele online, inclusiv TikTok, trebuie să fie trase la răspundere.”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

S-a mai aflat oficial că lucrările se vor axa pe gestionarea riscurilor la adresa alegerilor sau a discursului civic, legate de următoarele domenii:

-sistemele de recomandare ale TikTok, în special riscurile legate de manipularea neautentică coordonată sau de exploatarea automatizată a serviciului.

-politicile TikTok privind reclamele politice și conținutul politic plătit.

În ceea ce privește ambele elemente, una dintre suspiciunile pe care Comisia urmează să le investigheze este dacă TikTok a atenuat cu diligență riscurile pe care le prezintă aspectele regionale și lingvistice specifice ale alegerilor naționale.

Ar mai fi de precizat că, în cazul în care suspiciunile Comisiei se dovedesc a fi corecte, aceste deficiențe ar constitui încălcări ale articolului 34 alineatele (1) și (2) și ale articolului 35 alineatul (1) din Regulamentul privind serviciile digitale. Comisia va efectua acum cu prioritate o investigație aprofundată.

Această decizie de deschidere a unei investigații ia în considerare informațiile primite din rapoartele declasificate ale serviciilor de informații de către autoritățile române, precum și rapoartele terților. Investigația urmează, de asemenea, analiza rapoartelor de evaluare a riscurilor prezentate de TikTok în 2023 și 2024, răspunsurile la solicitările de informații ale Comisiei și documentele interne furnizate de TikTok.

Iohannis a declasificat documentele care au stat pe masa CSAT

Amintim că, în urmă cu nici două săptămâni, actualul șef al statului a desecretizat documentele care au stat pe masa CSAT, în ședința de după primul tur al prezidențialelor.

„Președintele Klaus Iohannis a declasificat documentele care au stat pe masa CSAT, atunci când s-a făcut analiza candidatului Călin Georgescu. SRI a depus un amplu raport care arată mega operațiunea din spatele lui Călin Georgescu, finanțările primite de către acesta și modul în care s-a organizat întreaga operațiune prin intermediul TikTok.

Ascensiunea lui Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reușit să-i asigure victoria în primul tur, potrivit SRI” – citiți mai multe AICI: BOMBĂ! Desecretizarea documentelor CSAT: suspendarea candidaturii lui Călin Georgescu

Citiți și: Iohannis și serviciile dorm împreună?

Citiți și: USR, un TikTok reîncălzit

TikTok, aplicaţia care l-a ridicat pe Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale 2024, va fi eliminată! Giganţii Apple și Google, somaţi!

Călin Georgescu a răspuns la întrebarea: „Ce legătură aveți cu influencerii de pe TikTok?”. De ce a refuzat protecţia SPP

TikTok a dat socoteală pentru ce s-a întâmplat înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale din România. Capcana în care au căzut alegătorii

Acțiune de proporții a oamenilor legii în două județe și în Capitală. În acest caz s-au făcut percheziții și în străinătate, respectiv în Germania și Austria.

Nu mai puțin de 13 percheziţii au fost făcute, marţi, 17 decembrie, în judeţele Vâlcea, Olt şi în Capitală, într-un caz vizând operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, acces ilegal la un sistem informatic, alterarea integrităţii datelor informatice, fals informatic şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, toate în formă continuată. Simultan, procurorii Parchetului General din Bamberg au efectuat două percheziţii pe teritoriile Germaniei şi Austriei, informează Poliţia Română. Presupuşii infractori ar fi preluat controlul a 120 de conturi ale unor utilizatori ai unei platforme internaţionale de comerţ online, care ar fi avut un istoric mare de tranzacţii comerciale efectuate fără incidente. Ar fi vorba de un prejudiciu de 106 milioane de euro.

Percheziţii domiciliare pentru destructurarea unei grupări de criminalitate organizată

Din câte a anunțat Poliția Română (IGPR), marți, 17 decembrie, polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Vâlcea, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Vâlcea au pus în aplicare 13 mandate de percheziție domiciliară, în județele Vâlcea și Olt și în municipiul Bucureşti.

Activitățile s-au desfășurat într-o cauză penală vizând destructurarea unei grupări de criminalitate organizată constituită în vederea săvârșirii infracțiunilor de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (120 de acte materiale), acces ilegal la un sistem informatic (120 de acte materiale), alterarea integrității datelor informatice (120 de acte materiale), fals informatic (708 acte materiale) și înșelăciune care a produs consecințe deosebit de grave (708 acte materiale), toate în formă continuată – se menționează într-un comunicat la IGPR.

„Simultan, procurorii Parchetului General din Bamberg au efectuat 2 percheziții domiciliare, pe teritoriile Germaniei și Austriei”, conform IGPR.

Ce a reieșit din cercetări: Trei persoane ar fi constituit, pe teritoriul României, un grup infracţional organizat

Din cercetările efectuate, cu sprijinul Eurojust, în cadrul unei echipe comune de anchetă cu autorităţile judiciare din Germania, a reieşit că, în anul 2022, trei persoane ar fi constituit, pe teritoriul României, un grup infracţional organizat, la care ar fi aderat ulterior şi alţi membri, scopul fiind obţinerea de beneficii materiale importante din săvârşirea unor infracţiuni de înşelăciune, se precizează în comunicatul Poliţiei Române.

„Astfel, în perioada august 2022 – decembrie 2024, membrii grupului de criminalitate organizată, folosind metode specifice de phishing, ar fi preluat controlul asupra a 120 de conturi aparţinând unor utilizatori ai unei platforme internaţionale de comerţ online, care ar fi avut un istoric mare de tranzacţii comerciale efectuate fără incidente.

Ulterior, persoanele cercetate, beneficiind de credibilitatea persoanelor vătămate pe respectiva platformă, le-ar fi utilizat conturile postând anunţuri fictive de vânzare, bunuri pe care, în realitate, nu le deţineau.

În acest mod, ar fi indus în eroare mai multe persoane (cetăţeni străini), pe care le-ar fi determinat să vireze, în conturi bancare ce ar fi fost deschise de către interpuşi ai grupării, sume de bani aferente unor produse comandate, dar care, în fapt, nu existau”, transmite Poliția Română.

IGPR: Până în prezent, au fost identificate 708 persoane vătămate din Europa

Din câte reiese din cele anunțate public de către oamenii legii, prejudiciul în acest caz ar fi unul uriaș, de peste 100 de milioane de euro. Iar până la acest moment ar fi fost identificate peste 700 de persoane vătămate în urma acestei metode pe care ar fi folosit-o membrii grupării.

„Până în prezent, au fost identificate 708 persoane vătămate din Europa, care au înregistrat prejudicii totalizând peste 106 milioane de euro.

Amploarea deosebită a fenomenului infracţional în Germania, determinată de numărul mare de sesizări înregistrate pe teritoriul întregii ţări, modul de operare complex precum şi caracterul transnaţional a determinat desfăşurarea investigaţiilor împreună cu autorităţile judiciare române în cadrul unei Echipe Comune de Anchetă, înfiinţată în scopul identificării şi tragerii la răspundere penală a tuturor participanţilor la comiterea infracţiunilor.

Sunt puse în aplicare mandate de aducere emise pe numele persoanelor cercetate, precum şi un mandat european de arestare emis de autorităţile din Germania”, potrivit comunicatului IGPR.

Sursa citată precizează că audierile se desfăşoară la sediul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Vâlcea. Și că acțiunea realizată cu participarea a doi procurori și a polițiștilor germani beneficiază de sprijinul polițiștilor Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, brigăzilor de combatere a criminalității organizate București, Pitești și Alba și serviciilor de combatere a criminalității organizate Olt și Vaslui, precum și de sprijinului jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei și din cadrul inspectoratelor de jandarmi județene Vâlcea, Alba, Vaslui și Olt.

Municipiul București a ratat obținerea finanțărilor nerambursabile europene solicitate din Fondul de Modernizare pentru modernizarea sistemului de încălzire centralizată din Capitală. Din câte s-a aflat, ambele cereri depuse de Primărie au fost respinse.

Municipiului București i-au fost respinse ambele cereri de finanțare nerambursabilă UE din Fondul de Modernizare, depuse pentru proiecte de modernizare a echipamentelor și instalațiilor sistemului de încălzire centralizată din Capitală. E vorba despre solicitări prin care Primăria ceruse în total aproape jumătate de miliard de lei, potrivit datelor oficiale analizate de Profit.ro.

Din câte s-a aflat, au fost respinse la finanțare nu doar proiectul privind „Modernizarea sistemelor de măsurare a energiei termice″, ci și cel referitor la „Implementarea unor noi sisteme de automatizare pentru punctele termice (urbane și dotații) și a unui nou sistem de supraveghere și conducere operativă (SCADA) pentru punctele termice (urbane, industriale și dotații) modulele, nodurile și centralele termice, precum și pentru dispeceratele zonale și dispeceratul general aflate în administrarea Companiei Municipale Termoenergetica București SA″.

E de menționat și faptul că pentru fiecare dintre cele două proiecte fusese solicitată câte o finanțare nerambursabilă de 248,84 milioane lei, prin programul „Sprijin pentru modernizarea și dezvoltarea rețelei inteligente de termoficare″ al Fondului de Modernizare.

Primul proiect are o valoare totală estimată de 721 milioane lei. Iar cel de-al doilea – de 814,8 milioane lei.

Bucureștiul nu este singura localitate care a pierdut aceste fonduri. Printre proiectele respinse în cadrul acestui program se numără și cele depuse de Electrocentrale Craiova, Termoficare Constanța și Municipiul Arad.

„Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument cheie pentru dezvoltarea investițiilor în proiecte energetice, care prevăd îmbunătățiri în eficiența energetică, modernizarea sistemelor energetice și tranziția în regiunile dependente de cărbune in Statele Membre cu PIB pe cap de locuitor la prețul pieței mai mic de 60% din media UE (10 state).

Fondul pentru modernizare este constituit din veniturile obtinute prin licitarea pe piată a 2% din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul UE, pentru perioada 2021-2030 iar Romania are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2 %”, potrivit oportunitati-ue.gov.ro.