Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Oradea au trimis în judecată doi comisari-șefi de poliție pentru abuz în serviciu și uzurparea funcției. Dosarul va ajunge pe masa magistraților de la Tribunalul Bihor.

Este vorba, din câte reiese dintr-un comunicat al DNA, despre Mugurel Laviniu Poinar, comisar șef de poliție, la data faptelor șeful Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (B.C.C.O.) Oradea, aflat sub control judiciar, acuzat de abuz în serviciu în formă continuată, uzurparea funcției, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și uzurparea funcției. Și despre Alin-Nicușor Tărău, comisar șef de poliție, la data faptelor șef al Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (B.C.C.O.) Oradea și fost șef al Brigăzii de Operațiuni Speciale Oradea, acuzat de DNA de uzurparea funcției, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și uzurparea funcției.

Ar fi emis, fără drept, două adrese oficiale „în favoarea” fiului unui om de afaceri

„La data de 23 decembrie 2020, inculpatul Poinar Laviniu Mugurel, împreună cu inculpatul Tărău Alin-Nicușor, în calitățile menționate anterior, ar fi emis, deși nu aveau acest drept, două adrese oficiale în favoarea unei persoane (fiul unui om de afaceri din județul Bihor), prin care i-ar fi comunicat date și informații privind efectuarea urmăririi penale de către procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Oradea, într-o cauză penală”, se menționează în comunicatul DNA.

„În concret, în contextul soluționării propunerii de luare a măsurii arestării preventive față de această persoană, judecată într-un dosar penal aflat pe rolul Tribunalului Bihor, la solicitarea apărătorilor acesteia, inculpații Poinar Laviniu Mugurel și Tărău Alin-Nicușor ar fi emis cele două adrese prin care ar fi comunicat faptul că, în cursul lunii noiembrie 2018, s-a reușit prinderea în flagrant a doi traficanți de droguri de mare risc în baza informațiilor furnizate de către fiul omului de afaceri din Oradea, dosar penal finalizat prin trimiterea în judecată a celor doi, date ce nu puteau fi comunicate de către inculpați, ci doar de către procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Oradea”, mai precizează reprezentanții DNA.

Ulterior, pe 27 februarie 2023, apărătorul fiului omului de afaceri ar fi depus una dintre adresele respective ca probă în cauza penală de pe rolul Tribunalului Bihor, pentru a justifica prezența acestuia în incinta Poliției Municipiului Oradea – Biroul Supravegheri Video – au mai anunțat anchetatorii anticorupție.

„Totodată, inculpatul Poinar Laviniu Mugurel, care deținea atribuții de soluționare a petițiilor, nu ar fi redirecționat cererile avocaților persoanei respective către D.I.I.C.O.T. – Serviciul teritorial Oradea, deși avea această obligație legală”, se mai notează în comunicatul DNA.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bihor, cu propunerea de a se menține măsura preventivă dispusă în cauză.

Simona Chiru, finalistă a campaniei „100 de Tineri pentru Dezvoltarea României”, a demonstrat că pasiunea pentru un sport considerat extrem poate coexista cu un plan de carieră clasic. Recent invitată în emisiunea „România inteligentă” de pe Antena 3 CNN, ea a vorbit despre reușitele sale în competițiile de înot în ape înghețate și despre visul de a deveni avocat, după finalizarea studiilor în Drept la Academia de Studii Economice din București.

Tânăra sportivă a început să se antreneze pentru înot de performanță încă din copilărie, fiind prezentă în diverse competiții de la vârsta de 5-6 ani. Totuși, ea a câștigat atenția lumii sportive prin participarea la întrecerile de înot în ape reci, unde a reușit să obțină rezultate remarcabile încă de la primele participări. „Este mult mai greu mental, deoarece intrarea în apă înghețată este dureroasă”, a explicat Simona, subliniind efortul deosebit pe care îl presupune acest sport. Pe lângă antrenamentele clasice de înot, care pot dura și câte patru ore pe zi, ea trebuie să își pregătească organismul pentru temperaturile extrem de scăzute, folosind metode speciale de acomodare și refacere.

Întrebată cum reușește să îmbine o astfel de pasiune solicitantă cu planurile profesionale, Simona a răspuns simplu: prin disciplină și perseverență. „Sunt studentă în anul II la Facultatea de Drept, în cadrul Academiei de Studii Economice. Deocamdată îmi doresc să dau examenul la barou și să devin avocat”, a mărturisit ea în emisiune. Convinsă că poate contribui la dezvoltarea României și dincolo de sport, Simona consideră că meseria de avocat îi va permite să-și valorifice ambiția și spiritul de fair-play într-un mediu profesional.

În plus, apariția pe lista finaliștilor campaniei „100 de Tineri pentru Dezvoltarea României” – inițiată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României – a reprezentat pentru Simona un pas important spre recunoașterea meritelor ei. Ea susține că astfel de proiecte sunt binevenite, deoarece pun în prim-plan exemple pozitive din diverse domenii, încurajând tinerii să își urmeze pasiunile și să își dezvolte potențialul.

Prin performanțele obținute la competițiile de înot în ape înghețate și prin efortul de a-și consolida o carieră în domeniul juridic, Simona Chiru oferă un exemplu puternic de echilibru între ambițiile sportive și profesionale. Povestea ei arată că un sport extrem, practicat cu perseverență, poate deveni punctul de plecare pentru o carieră orientată spre susținerea valorilor și a progresului în societate.

Apar noi dezvăluiri în „scandalul Nordis”, în contextul perchezițiilor de amploare ce au avut loc luni, 3 februarie, atât în țară, cât și la Monaco.

Doi dintre clienții păgubiți au ales să rupă tăcerea și să facă dezvăluiri, la un post TV.

Marius Dragu, unul dintre clienții păgubiți de firma Nordis, a detaliat luni seară, cum a rămas fără bani după ce spune că a plătit în jur de 125.000 de euro pentru două studiouri în Mamaia și a semnat o promisiune de vânzare-cumpărare, înainte ca blocurile să fie construite. Un alt client păgubit a povestit, la rândul său, cum a rămas fără bani, după ce a plătit 70.000 de euro pentru un apartament în Mamaia.

„Am achitat integral prin promisiune de vânzare-cumpărare în fața notarului”

„Este vorba despre două studiouri la Mamaia, în acele corpuri hoteliere. Asta s-a întâmplat spre sfârșitul anului 2019. Am achitat integral prin promisiune de vânzare-cumpărare în fața notarului, în jur de 125.000 euro pentru ambele. Am constatat la începutul anului 2024 că unul dintre ele a fost vândut. Cum am făcut asta? În urma unei expertize a unui expert cadastrist am descoperit faptul că unul din corpul 2 clădire hotelieră a fost vândut către o altă societate. Au fost cazuri în corpul doi în care s-a semnat promisiune de vânzare-cumpărare în 2019-2020, în momentul în care nu era făcută apartamentarea, adică nu apăreau acele unități ca și cadastrate.

Erau niște termene de respectat pentru a fi construite. Acel termen nu s-a respectat, după care s-au făcut niște acte adiționale motivând faptul că sunt întârzieri din cauza materialelor. După aceea a intervenit COVID-ul, întârzieri cu livrarea, după care ușor, ușor, am ajuns la concluzia că este ceva în neregulă, moment în care m-am adresat tribunalului, iar în momentul când am văzut că este vorba de vânzarea unuia dintre ele m-am adresat printr-o plângere penală”, a povestit Marius Dragu, la Antena 3.

„Așa s-a întâmplat în mai multe cazuri”

Bărbatul spune că notarul avea obligația ca în apartamentare să preia toate promisiunile de vânzare și să le treacă în promisiune.

„Problema intervine prin faptul că atunci când am semnat promisiunea de vânzare-cumpărare apartamentarea nu era făcută, într-adevăr, nu aveam cum să înscriu în cartea funciară. Însă problema intervine în momentul când notarul nu preia aceste promisiuni și nu le include în apartamentamentare, le uită. După care, după apartamentare același notar mai încheie o promisiune de vânzare-cumpărare pentru aceeași unitate dar către alt promitent cumpărător, după care un al 3-lea vine și semnează un contract de vânzare-cumpărare.

Notarul avea obligația ca în apartamentare să preia toate promisiunile de vânzare și să le treacă în promisiune. Și lasă responsabilitatea pe semnătura unuia dintre administrator, ceea ce s-a întâmplat de exemplu în corpul doi, iar după apartamentare aceeși unitate a fost vândută către altcineva”, a afirmat Marius Dragu, citat de site-ul televiziunii menționate.

„Deci pentru a sintetiza: același notar face o promisiune de vânzare-cumpărare înainte de apartamentamentare, uită atunci când face apartamentarea să includă acea promisiune de vânzare-cumpărare, pe care același notar a făcut-o, și pune responsabilitate pe administrator sub semnătură privată cum că acel administrator a trecut toate promisiunile, deși a uitat, și același notar, după apartamentare, vinde unitatea altei persoane. Așa s-a întâmplat în mai multe cazuri, nu nu numai într-un caz și probabil la asta se referă și acuzarea și ancheta.”, a conchis acesta.

Ce spune un alt păgubit: „Eu îmi doresc măcar banii înapoi”

Un alt păgubit, George Covaciu, a dezvăluit, conform sursei citate, că a plătit 70.000 de euro pentru un apartament în Mamaia, pe care nu l-a primit niciodată. Omul afirmă că ar fi fost mințit lună de lună, timp de un an jumătate.

„Mă simt înșelat, din toate punctele de vedere. Eu îmi doresc măcar banii înapoi. Am plătit un apartament Rimini în Mamaia, în corpul 1. Corpul s-a construit, dar nu ne-au fost date unitățile. Noi am încercat să luăm legătura cu ei ca să ne facă contractul final, dar am fost refuzați. Au zis că o să vedem, că vă vom face contractul final, dar nici până în ziua de ani nu s-a încheiat nimic.

În fiecare lună am fost la ei la Mamaia și în fiecare lună eram mințit, timp de un an jumătate. Am fost la doamna Băsescu, iar renunțarea la promisiune am făcut-o undeva la Constanța. Dânșii lucrau și cu alți notari, cu doar cu doamnele Băsescu și Cosma.

După renunțare, după alte 3 luni tot nu mi-au dat banii înapoi. Apoi am fost nevoit să merg la executorul judecătoresc”, a povestit acesta.

Citiți și: „Nordis”, cârligul prins de costumul lui Ciolacu

Percheziții de amploare, urmate de audieri

Luni, 3 februarie, s-au făcut percheziții de amploare în ceea ce a ajuns să fie cunoscut drept „dosarul Nordis”. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au pus în aplicare 65 de mandate de percheziție domiciliară pe teritoriul României și a Principatului Monaco (63 pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova), într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

„Cercetările efectuate până la această dată, vizând un număr de 72 de suspecți ( 40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice) au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat. Fondurile financiare ilicite astfel obținute au fost supuse procesului de spălarea banilor.

Din investigațiile efectuate a rezultat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor ( aflate în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare și au sprijinit-o activ, prin diverse modalități, sub controlul și îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracțional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasa sume de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.

Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024 liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro). Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.

În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor a avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparența legalității operațiunilor prin care sumele de bani au ieșit din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale, respectiv înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca proveniență avansurile achitate de către clienți să poate fi externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani au urmat aceeași destinație, conturile membrilor grupării și retragerea în numerar.

În același interval de timp, suspecții au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte de vânzare cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, în mod direct sau indirect, prin intermediul angajaților societăților cu atribuții în vânzări, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase constând în finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor către un număr mare de clienți, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată și repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realității obiective și prin presarea clienților cumpărători să accepte alte termene și condiții dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata

taxelor și impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la granița cu Ucraina). Manoperele frauduloase folosite de membrii grupării de criminalitate organizată în raport cu clienții au constat și în vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neinserate inițial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pe o perioadă lungă de timp, intenția de a folosi apartamentele edificate în interes propriu – pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului , interdicția notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligației de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relațiilor contractuale sub sancțiunea plății unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienților.

Suspecții au recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor pentru a îngreuna identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucționarea accesului clienților în șantiere pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăți urmată la scurt timp de rezoluțiunea vânzării, în scopul needificării și/sau nepunerii la dispoziția clienților a imobilelor contractate. Astfel, membrii grupării de criminalitate organizată au produs pagube materiale substanțiale clienților, corelativ cu obținerea de către ei a unor foloase patrimoniale injuste.

În baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat și la intervale diferite de timp, liderii grupului infracțional au dispus efectuarea în documentele contabile ale firmelor (persoane juridice cu calitatea procesuală de suspect) de operațiuni fictive de achiziții, în scopul diminuării bazei impozabile și deducerii ilegale a taxei pe valoare adăugată”, au transmis reprezentanții DIICOT într-un comunicat.

După percheziții au avut loc audieri, la sediul central al DIICOT. La sediul DIICOT au ajuns, rând pe rând, Ioana Băsescu și Andreea Cosma, ambele notărițe, dar și Laura Vicol – fosta șefă a Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, și soțul ei, Vladimir Ciorbă, patronul Nordis. După audieri, Vicol și Ciorbă au fost reținuți. Citiți mai multe AICI.

Andreea Cosma, fost parlamentar, actualmente notar, a făcut, luni seară, 3 februarie, declarații după audierea la DIICOT, în dosarul „Nordis”, în urma cărora a fost pusă sub acuzare.

Aceasta a anunțat că are calitatea de suspect în dosarul „Nordis”. Andreea Cosma a oferit mai multe explicații, într-o intervenție la TV. Susținând că la ea – în biroul notarial – s-au semnat 59 din cele peste 2.000 de promisiuni de vânzare. De asemenea, a declarat că s-au făcut promisiuni mai multor persoane, dar s-au vândut apartamente doar uneia.

„Am calitatea de suspect, sprijin la grup infracțional în legătură cu activitatea mea de notar public, împreună cu alți doi notari. Acuzația e că am autentificat un act de apartamentare aaupra blocului nr. 3, actul pentru blocul 1 a fost încheiat de un notar din Constanța, iar la blocul 2 de Ioana Băsescu. În legătură cu promisiunile de vânzare mi s-au pus întrebări, le-am pus la dispoziție un tabel, le-am explicat că în cadrul biroului meu nu s-a dublat nicio promisiune, de vânzări nici nu se pune problema, pentru că poate fi atribuită unei singure persoane, dar acuzația e legată de actul de apartamentare.

Le-am explicat că acest act înseamnă, de fapt, că e o operațiune de împărțire a unei construcții în apartamente, fără a se schimba regimul juridic al construcției sau proprietarul, adică un proiectant autorizat, parte blocul propriu zis edificat în unități dă cotele de teren și de apartament, îl împarte în unități, ia viza de la OCPI, se dă un referat de admitere și se pune la dispoziția notarului, care ia consimțământul poprietarului, în acest caz, Nordis, că e de acord cu măsurătoarea cadastrală”, a explicat notarul Cosma, într-o intervenție la Antena3.

„S-au făcut promisiuni, a fost un teren mai mare”

Conform explicațiilor acesteia, „apartamentarea pleacă de la oficiu de cadastru, notarul nu poate pune în aplicare actul de apartamentare decât în baza referatului de admitere vizat de OCPI”.

„Deci mie mi se pune la dispoziție un act de autoritate publică cu care noi, notarii, avem protocol și îl semnăm, adică iau decât consimțământul proprietarului că e de acord cu măsurătorile. Din momentul în care se apartamentează în momentul ăla devine momentul de transparență, în care promisiunile de vânzare încetează și se pot face actele de vânzare”, a mai declarat notărița Cosma.

Mai mult, ea a afirmat că „promisiunile s-au făcut înainte de momentul de apartamentare”.
„S-au făcut promisiuni, a fost un teren mai mare, s-a dezmembrat în mai multe locuri, cu mai multe blouri, 1, 2, 3 ridicate, edificate, împărțite în unități. Promisiunile s-au făcut înainte de momentul de apartamentare. Până la acel moment este doar promisiunea că-ți va vinde o unitate. Promisiunile nu sunt supravegheate de la un notar la altul. Când s-a terminat clădirea și se dă procesul verbal de recepție și certificatul de edificare atunci totul devine înscris în cartea funciară și nu se mai poate permite nimic, pentru că începe vânzarea”, a mai spus aceasta, în cadrul intervenției la postul TV menționat.

„Nu și-au luat toți apartamentele, au fost mai multe promisiuni”

Totodată, Andreea Cosma a punctat faptul că „nu și-au luat toți apartamentele, au fost mai multe promisiuni”. Și a explicat că în cazul său acuzația vizează actul de apartamentare, nu promisiunile.

„Nu știe fiecare notar ce promisiuni face notarul x sau y, nu le avem într-un sistem. Noi știm decât vânzările. În ceea ce mă privește, având în vedere că la mine s-au semnat doar 59 de promisiuni din 2.000, le-am verificat. E ca și cum cineva îți promite că vrea să se căsătorească cu tine, și cu Andreea și cu Alina, dar, de fapt, poate să ia o singură nevastă, așa a fost cu promisiunile.

S-a putut promite la mai mulți, dar s-a putut vinde doar la unul singur și în momentul ăla unii au rămas păgubiți. La mine acuzația e vizavi de actul de apartamentare, nu de promisiuni, tocmai pentru că le-am arătat că la mine nu coincide nicio promisiune, decât cu cea din vânzare și le-am explicat că actul e exact momentul în care totul devine clar, adică nu se mai poate promite”, a conchis ea, la Antena 3 CNN.

Luni dimineață, procurorii au efectuat zeci de percheziții în România și în Monaco, printre care și la domiciliul soților Ciorbă – Vicol, dar și la sediul companiei Nordis. Totul, într-un dosar ce vizează infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, delapidare, spălare a banilor și evaziune fiscală, în care prejudiciul s-ar ridica la peste 195 de milioane de euro.

Ulterior, s-au făcut audieri, la sediul DIICOT. Mai multe persoane au ajuns să dea explicații în acest caz, inclusiv Ioana Băsescu, notar, dar și Laura Vicol și soțul său, Vladimir Ciorbă, acționar majoritar al companiei Nordis.

Ancheta vizează 40 de persoane fizice și 32 de firme și se referă la un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care ar fi conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (TVA), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat.

Patronii Nordis, Vladimir Ciorbă și Emanuel Poștoacă, au fost reținuți pentru 24 de ore de procurorii DIICOT, potrivit stiripesurse.ro. Laura Vicol, soția lui Ciorbă și fostă șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, a fost de asemenea reținută. La fel și patru angajați, conform aceleiași surse.

Citiți și: „Nordis”, cârligul prins de costumul lui Ciolacu

UPDATE: Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au fost reținuți de procurorii DIICOT, susțin surse apropiate anchetei.

Laura Vicol, fost deputat PSD, este acuzată de procurori de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani în formă continuată și aderare la grup infracțional organizat.

După perchezițiile derulate în cursul dimineții de luni, în cazul Nordis, urmează audieri.

Deja Vladimir Ciorbă, principalul acționar al companiei Nordis, și soția acestuia, Laura Vicol, fostă șefă a Comisiei juridice din Camera Deputaților, au fost aduși, luni, de polițiști la sediul DIICOT pentru a fi audiați în dosarul de înșelăciuni imobiliare realizate prin compania Nordis, potrivit Agerpres.

Cei doi nu au dorit să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, la intrarea în sediul DIICOT.

Ioana Băsescu, la sediul DIICOT

Ulterior, la DIICOT a ajuns și notarul Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu. Din imaginile surprinse și difuzate de televiziunile de știri se poate observa că nici aceasta nu a dorit să facă declarații în fața presei înainte de a da ochii cu procurorii.

Luni dimineață, procurorii au efectuat zeci de percheziții în România și în Monaco, printre care și la domiciliul soților Ciorbă – Vicol, dar și la sediul companiei Nordis, într-un dosar ce vizează infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, delapidare, spălare a banilor și evaziune fiscală, în care prejudiciul se ridică la peste 195 milioane euro, amintește sursa citată.

În cursul dimineții de luni, 3 februarie, Laura Vicol, soția lui Vladimir Ciorbă, acționarul principal Nordis, a postat pe Facebook un scurt mesaj. Se presupune că mesajul ar fi fost postat chiar în timp ce procurorii făceau percheziții în dosarul legat de dezvoltatorul imobiliar. „A început spectacolul!”, a scris Laura Vicol pe rețeaua socială.

Procurorii DIICOT au făcut percheziții în România și în Monaco

Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul DIICOT despre percheziții:

„Astăzi, 3 februarie 2025, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu ofițeri din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, pun în aplicare 65 de mandate de percheziție domiciliară pe teritoriul României și a Principatului Monaco (63 pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova), într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

Cercetările efectuate până la această dată, vizând un număr de 72 de suspecți ( 40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice) au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat. Fondurile financiare ilicite astfel obținute au fost supuse procesului de spălarea banilor.

Din investigațiile efectuate a rezultat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor ( aflate în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare și au sprijinit-o activ, prin diverse modalități, sub controlul și îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracțional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasa sume de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.

Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024 liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro). Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.

În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor a avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparența legalității operațiunilor prin care sumele de bani au ieșit din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale, respectiv înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca proveniență avansurile achitate de către clienți să poate fi externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani au urmat aceeași destinație, conturile membrilor grupării și retragerea în numerar.

În același interval de timp, suspecții au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte de vânzare cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, în mod direct sau indirect, prin intermediul angajaților societăților cu atribuții în vânzări, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase constând în finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor către un număr mare de clienți, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată și repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realității obiective și prin presarea clienților cumpărători să accepte alte termene și condiții dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor și impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la granița cu Ucraina). Manoperele frauduloase folosite de membrii grupării de criminalitate organizată în raport cu clienții au constat și în vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neinserate inițial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pe o perioadă lungă de timp, intenția de a folosi apartamentele edificate în interes propriu – pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului , interdicția notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligației de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relațiilor contractuale sub sancțiunea plății unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienților.

Suspecții au recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor pentru a îngreuna identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucționarea accesului clienților în șantiere pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăți urmată la scurt timp de rezoluțiunea vânzării, în scopul needificării și/sau nepunerii la dispoziția clienților a imobilelor contractate. Astfel, membrii grupării de criminalitate organizată au produs pagube materiale substanțiale clienților, corelativ cu obținerea de către ei a unor foloase patrimoniale injuste .

În baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat și la intervale diferite de timp, liderii grupului infracțional au dispus efectuarea în documentele contabile ale firmelor (persoane juridice cu calitatea procesuală de suspect) de operațiuni fictive de achiziții, în scopul diminuării bazei impozabile și deducerii ilegale a taxei pe valoare adăugată.

Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.

Acțiunea este realizată cu suportul jandarmilor Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.