Deși toți seniorii României speră la o creștere a pensiilor în acest an, mai ales cei cu venituri reduse, cu gândul că astfel vor mai reuși să facă față scumpirilor, îndeosebi la alimente, s-a aflat un detaliu care riscă să iște supărare în rândul vârstnicilor, dar nu numai. Mai ales că se tot vorbește despre măsuri de austeritate și de faptul că se intenționează ca statul să mai strângă cureaua și să reducă din cheltuielile bugetare.

Pensiile speciale cresc în medie cu 1.600 de lei din martie, deși indexarea pensiilor a fost anulată. CCR a decis că nu este constituțional ca pensiile speciale să fie impozitate progresiv, astfel toate pensiile speciale vor crește, potrivit România TV.

Este, așadar, o decizie ce vine chiar de la Curtea Constituțională. CCR a hotărât că această impozitare progresivă pe partea necontributivă a pensiilor speciale este neconstituțională.

Ceea ce înseamnă că, de la 1 martie, măsura va fi eliminată, deci automat pensiile speciale vor crește. Totul, în contextul în care indexarea pentru pensionarii obișnuiți, care nu beneficiază de pensii speciale, și care au contribuit o viață la sistemul public, a fost înghețată.

Potrivit acestei decizii a Curții, se elimină acea impozitare progresivă de pe partea necontributivă. Ce înseamnă acest lucru? O pensie specială are o parte contributivă și o parte necontributivă. De obicei, această parte contributivă este extrem de mică și oricum se impozita cu 10%, amintește sursa citată.

Pe partea necontributivă însă Coaliția a hotărât să impoziteze progresiv cu un impozit care începe de la 10 și ajunge la 20%. Curtea Constituțională a decis însă că acest impozit nu este constituțional, astfel că de la 1 martie se va aplica doar un impozit de 10%.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă cu pensiile

„Verificarea îndeplinirii măsurilor dispuse de Curtea de Conturi pentru Casa Națională de Pensii, după un audit financiar din 2020, a relevat că reparațiile financiare pentru românii cărora li s-au ciuntit din pix pensiile nu au fost finalizate nici după 4 ani. Este vorba despre sute de pensii anticipate, pe caz de boală și invaliditate, care ar fi trebuit transformate în pensii pentru limită de vârstă, prejudiciul cauzat cetățenilor fiind de peste 156.000 de lei. În schimb, la pensiile de serviciu greșelile s-au făcut pe plus, cu plăți nelegale de peste 447.000 lei.

Absența digitalizării complete și, mai ales, deficitul de personal din casele teritoriale de pensii, care se confruntă cu un volum mare de dosare, au creat premisele unor erori majore la stabilirea drepturilor de pensii. Raportul de urmărire a aplicării măsurilor dispuse după un audit efectuat în 2020 la Casa Națională de Pensii a relevat că nici acum, după 4 ani, acestea nu au fost implementate în integralitate.

Cel mai grav caz a fost omiterea majorării pensiilor de invaliditate și de boală, odată cu împlinirea vârstei standard de pensionare, care a prejudiciat sute de cetățeni cu o sumă de peste 150.000 de lei. Inspectorii au constatat faptul că beneficiarii drepturilor de pensii care îndeplineau condițiile de trecere la pensia pentru limită de vârstă au fost menținute eronat în plată cu drepturi aferente pensiilor anticipate/invaliditate, de către unele case teritoriale de pensii necuprinse în audit în anul 2020, diferențele necalculate și nevirate fiind în sumă de 156.647 lei, confirmate de entitatea auditată, susține Curtea de Conturi.” – Citiți mai multe AICI: Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Pensiile de serviciu, umflate ilegal, iar pensiile mici, ciuntite din pix

Citiți și: Salariile și pensiile pe februarie, ÎNGHEȚATE?!

Pe zi ce trece apar noi detalii în „scandalul Nordis”. Ancheta continuă și se pare că dosarul Nordis devine tot mai complex. După ce s-au făcut percheziții și audieri, urmate de rețineri, ies la lumină noi dezvăluiri. De această dată apar suspiciuni cu privire la mai mulți inspectori de la ANAF, care ar fi ingnorat nereguli la grupul de firme Nordis.

Patru inspectori de la Fisc ar putea fi puşi sub acuzare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului, după ce nu au luat niciun fel de măsuri faţă de grupul de firme Nordis, deşi constataseră încă de acum trei ani că acolo sunt nereguli, potrivit stiripesurse.ro.

Conduita inspectorilor a ieşit la iveală abia după ce DIICOT a cerut informaţii de la ANAF cu privire la controalele efectuate la firmele din grupul Nordis, detalii despre acest caz fiind trecute în referatul prin care procurorii au solicitat arestarea preventivă a cuplului Laura Vicol – Vladimir Ciorbă.

Doi inspectori ar fi ascuns transferuri suspecte de 40 milioane lei între firme din grupul Nordis

Direcţia Generală Antifraudă a transmis procurorilor, la solicitarea DIICOT, că societăţile NORDIS MANAGEMENT SRL, LAMPP BUILDING SRL şi MBG IDEAL MANAGEMENT SRL au constituit obiectul unor controale antifraudă.

„Astfel, în perioada 25.11.2021 – 31.01.2022, inspectorii F.A.-D. şi G.M. au efectuat un control la NORDIS MANAGEMENT SRL având ca obiectiv verificarea transferurilor de bani între societate şi persoane fizice reprezentând posibile avansuri de trezorerie. Cu această ocazie au fost identificate valori foarte mari, de peste 40.000.000 lei, care au fost ridicate de mai multe persoane din cadrul societăţii, preponderent de către Vladimir Ciorbă, Marian Ivan şi Gheorghe Poştoacă. Au fost solicitate documentele justificative pentru aceste operaţiuni, respectiv contracte de cesiune prin care părţi sociale deţinute la NORDIS HOTEL SRL de către persoanele menţionate, în valoare nominală de 10 lei, erau vândute către NORDIS MANAGEMENT SRL cu preţul de 1.900.000 euro/acţiune, fiind puse la dispoziţie mai multe documente, inclusiv o hotărâre AGA vizând valoarea estimate de peste 200.000.000 euro a societăţii NORDIS HOTEL SRL. A fost întocmit un proces-verbal de control, unde la capitolele II (Prevederi legale încălcate) şi III (Consecinţe şi măsuri dispuse în timpul controlului) nu s-a consemnat nimic. Deşi se analizează şi observă operaţiuni de valori foarte mari de transferuri din conturile societăţilor în conturile unor persoane fizice cu titlu de avansuri în trezorerie, nu se constată nicio încălcare a legii şi nu se dispună nicio măsură. Din partea societăţii controlate a participat Vladimir Ciorbă” – notează sursa citată.

Totodată, în perioada 25.11.2021 – 31.01.2022, cei doi inspectori au efectuat un control la Lampp Building Project (fostă NORDIS BEST CONSTRUCT SRL), având ca obiectiv verificarea transferurilor de bani între societate şi persoane fizice reprezentând posibile avansuri de trezorerie. Conform sursei menționate, au fost identificate valori foarte mari, de peste 16.000.000 lei, „care au fost ridicate de mai multe persoane din cadrul societăţii, preponderent de către Vladimir Ciorbă. Au fost solicitate documentele justificative pentru aceste operaţiuni – contracte de cesiune prin care părţi sociale deţinute la NORDIS HOTEL SRL de către persoanele menţionate, în valoare nominală de 10 lei, erau vândute către Lampp Building Project cu preţul de 1.900.000 euro/acţiune, fiind puse la dispoziţie mai multe documente, inclusiv o hotărâre AGA vizând valoarea estimată de peste 200.000.000 euro a societăţii NORDIS HOTEL SRL. S-a încheiat un proces – verbal de control, dar nu s-a consemnat nimic”.

De asemenea, scrie sursa menționată, în perioada 25.11.2021 – 31.01.2022, aceiaşi inspectori au efectuat un control la MBG IDEAL MANAGEMENT SRL având ca obiectiv verificarea transferurilor de bani între societate şi persoane fizice reprezentând posibile avansuri de trezorerie. Controlul s-a efectuat la sediul social al societăţii NORDIS MANAGEMENT SRL. „Cu această ocazie, au fost identificate valori foarte mari, de peste 13.000.000 lei, care au fost ridicate de mai multe persoane din cadrul societăţii, preponderent de către Ivan George – Marian. Au fost solicitate documentele justificative pentru aceste operaţiuni, şi anume o factură de stornare pentru servicii neprestate către NORDIS MANAGEMENT SRL în valoare de 10.300.000 lei, respectiv un contract de cesiune care are ca obiect tot părţi sociale deţinute la NORDIS HOTEL SRL care justifică returnarea către Ivan George – Marian a sumei de 9.564.814 lei. S-a încheiat un proces verbal, dar nu s-a consemnat nimic”, notează site-ul citat.

Concluzia procurorilor: nu au făcut vreun demers în vederea sesizării organelor judiciare

„Analizând cele trei documente, constatările inspectorilor antifraudă, precum şi situaţia faptică, respectiv financiară a celor 3 societăţi, se constată faptul că cei doi inspectori, deşi au constatat operaţiuni de externalizare a unor sume de bani din patrimoniul celor 3 societăţi, activităţi circumscrise infracţiunii de delapidare, nu au consemnat absolut nimic şi nu au făcut vreun demers în vederea sesizării organelor judiciare. Aceştia observă acelaşi mecanism de retragere sume de bani la trei societăţi din grup, aceeaşi justificare (contracte de cesiuni părţi sociale), aceleaşi persoane implicate, acelaşi sediu, dar, cu toate acestea, nu constată şi nu consemnează nici măcar o suspiciune privind caracterul ilicit penal al acestor operaţiuni.

Cât priveşte efectele acestor constatări, procesele-verbale au fost folosite şi citate ca justificare şi legalitate pentru avansurile în trezorerie inclusiv de către administratorul judiciar CITR în raportul întocmit.

Pe cale de consecinţă, conduita şi demersurile celor doi inspectori se încadrează în tipicitatea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, respectiv ajutorul dat făptuitorilor Ciorbă Vladimir-Răzvan şi Ivan George-Marian pentru a împiedica tragerea la răspundere penală a acestora pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare”, este concluzia procurorilor.

Alţi doi inspectori s-ar fi făcut că nu văd nereguli la Nordis

În acest caz s-a mai aflat că alți doi inspectori au făcut, atât în 2021, cât și în 2022 și 2023 controale la mai multe firme.

Astfel, în perioada 18.11.2021 – 03.12.2021, inspectorii C.V şi V.S. au efectuat un control inopinat şi operativ la societatea NORDIS BEST CONSTRUCT SRL, având ca obiectiv verificarea achiziţiilor de bunuri şi servicii, ocazie cu care au constatat că societatea avea declarate mai multe operaţiuni de achiziţii de la două societăţi, respectiv PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL şi ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT SRL. După solicitarea documentelor, analiza acestora şi interacţiunile cu Vladimir Ciorbă, s-a întocmit un proces-verbal în data de 03.12.2021 în care, la capitolele II (Prevederi legale încălcate) şi III (Consecinţe şi măsuri dispuse în timpul controlului) nu s-a consemnat nimic.

Ulterior, aceiaşi doi inspectori efectuează, în perioada 15.12.2022 – 14.06.2023, un control inopinat şi operativ la societatea ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT SRL, vizând verificarea tranzacţiilor desfăşurate de societate. Se întocmeşte un proces-verbal, prin care se constată încălcări ale legii, respectiv art. 9 din Legea nr. 241/2005. Cu ocazia controlului, a fost identificat numitul M.N. care a precizat foarte clar că o persoană i-a propus să înfiinţeze o societate, pe care ulterior i-a vândut-o unui cetăţean bulgar, dar menţionează explicit că nu a semnat niciun document al societăţii şi nu s-a prezentat la vreo bancă. De asemenea, nu a prezentat niciun fel de document financiar-contabil. La data de 17.11.2023, este sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti cu privire la activitatea societăţii şi infracţiunea de evaziune fiscală.

Se reţine faptul că în considerentele plângerii este menţionată inclusiv societatea LAMP BUILDING PROJECT SRL, însă plângerea penală vizează exclusiv activitatea ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT SRL.

Ulterior, cei doi inspectori efectuează două controale la societatea PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL, unul în perioada 11.05.2022-28.07.2022 şi altul în perioada 27.04.2023 – 12.07.2023, ambele vizând verificarea tranzacţiilor desfăşurate de societate. Cu această ocazie, administratorul societăţii nu a putut fi identificat şi nu s-a răspuns la solicitarea de prezentare a documentelor, respectiv prezentarea în vederea audierii. Şi în aceste cazuri, au fost observate relaţii comerciale între societatea controlată şi societatea LAMP BUILDING PROJECT SRL, însă constatările se rezumă la stabilirea încălcării legii exclusiv de către PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL, încălcări care intră sub incidenţa art.9 alin.(1) lit.a) şi b) din Legea 241/2005. În procesele-verbale, cei doi inspectori trec greşit datele de identificare ale societăţii LAMP BUILDING PROJECT SRL, dar sesizează Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti – dezvăluie sursa citată.

„Analizându-se cele trei controale efectuate, cronologia acestora şi aspectele constatate, respectiv modalitatea de sesizare a organelor judiciare cu privire la săvârşirea unor fapte penale, se constată, cu evidenţă, că cei doi inspectori, în mod deliberat, nu au consemnat în sarcina LAMP BUILDING PROJECT SRL aspectele constatate, respectiv achiziţiile suspectate de a avea caracter fictiv de la 2 societăţi, care, prin profilul lor, prezentau caracteristicile unor societăţi de tip fantomă. Mai mult decât atât, aceştia au formulat sesizări penale pentru societăţile de tip fantomă şi nu pentru societăţile care figurau cu achiziţii de bunuri şi servicii de la acestea, făcând abstracţie de dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005. Deşi era evident că societăţile controlate nu puteau presta sau livra bunuri, inspectorii au apreciat că activitatea lor este subsumată infracţiunilor prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. a şi b din Legea nr. 241/2005, tocmai pentru a transfera întreaga responsabilitate în sarcina acestora, făcând abstracţie de beneficiarul operaţiunilor declarate, respectiv LAMP BUILDING PROJECT SRL şi alte societăţi”, precizează procurorii.
„Pe cale de consecinţă, conduita şi demersurile celor doi inspectori se încadrează în tipicitatea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, respectiv ajutorul dat făptuitorului Ciorbă Vladimir Răzvan pentru a împiedica tragerea la răspundere penală a acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală” – concluzionează anchetatorii.

Presiuni exercitate împotriva inspectorilor DGAF şi vizite la şeful ANAF

Din câte spune DIICOT, în cursul anului 2024, reprezentanţii Nordis au început să facă presiuni asupra inspectorilor antifraudă care desfăşurau activităţi de control şi au solicitat audienţă la preşedintele ANAF.

Astfel, la data de 19.06.2024, Gheorghe Emanuel Poştoacă a fost primit în audienţă de preşedintele ANAF, întâlnire la care au participat şi persoane cu funcţii de conducere din cadrul DGAF, ocazie cu care Poştoacă a invocat presupusa durată nejustificat de mare a controalelor antifraudă, comportamentul necorespunzător al inspectorilor, audierea clienţilor grupului NORDIS, presupuse încadrări eronate ale unor operaţiuni, analiza unor tranzacţii intragrup.

„Relevante din acest punct de vedere sunt şi declaraţiile martorilor G.C.P. şi D.D, inspectori în cadrul DGAF Structura Centrală, care au participat la controalele amintite vizând atitudinea numitului Ciorbă Vladimir Răzvan. Astfel, G.C.P. arată printre altele: ‘De la prima întâlnire, Ciorbă Vladimir foarte sigur pe el a venit la mine, s-a aşezat la aceeaşi masă unde stătea echipa de control şi mi-a spus mie direct că el ştie cine ne-a trimis, respectiv DIICOT (…) Ceea ce vreau să precizez este că de fiecare dată când ne duceam să ridicăm documente, acesta ne amintea că urmează alegeri, că urmează schimbări la nivelul ANAF, şi părea că ştie foarte multe informaţii politice, inclusiv cine va ieşi primar. (…) De multe ori ne-a atras atenţia că, dacă el nu vrea, nu vom primi niciun act şi vom sta de vorbă cu o armată de avocaţi. Cu toate acestea, foarte greu am reuşit să ridicăm documente, probabil după ce erau reverificate şi discutate de Răileanu cu Ciorbă Vladimir. (…) Mi s-a părut ciudat că acesta avea foarte multe informaţii şi despre mine personal, întrucât mi-a atras atenţia că am o plângere penală făcută de reprezentantul societăţii FIBER GLASS, şi anume că au la bază motive politice. M-am simţit inconfortabil ca Ciorbă să îmi spună atât de multe şi să încerce chiar să intimideze echipa de control””, se precizează în documentele DIICOT, conform sursei citate.

Dezvăluirile apar în contextul în care Vladimir Ciorbă, patronul Nordis, și soția sa, Laura Vicol, fosta șefă a Comisiei Juridice din camera Deputaților, așteaptă să afle, miercuri, decizia instanței. Cei doi au fost reținuți, asemeni altor 9 persoane, după audierile în acest dosar. Ordonanța de reținere a expirat, astfel că Vicol și Ciorbă au părăsit, marți noaptea Curtea de Apel București, după ce instanța a rămas în pronunțare cu privire la solicitarea DIICOT, care a propus arestarea preventivă a acestora. Ședința se va relua miercuri după-amiază.

11 rețineri în acest dosar, 2 persoane sub control judiciar

„La datele de 3 și 4 februarie 2025, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus reținerea a 11 inculpați (7 bărbați și 4 femei) și măsura controlului judiciar față de 2 inculpați, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

În urma perchezițiilor efectuate au fost identificate și ridicate peste 50 de sisteme informatice și dispozitive de stocare a datelor (laptopuri, tablete, un server, memory stick-uri și hard-diskuri externe), telefoane mobile, sume de bani în lei, euro și alte monede, înscrisuri, obiecte de lux ( ceasuri, bijuterii și genți ce poartă însemnele unor mărci cunoscute), precum și alte mijloace de probă”, a comunicat DIICOT, marți, cu precizarea că tot marți urma să fie sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București cu propunerea de arestare preventivă, pentru o perioadă de 30 de zile, a inculpaților reținuți.

Dezvăluiri bombă! Situația scoasă la lumină de COTAR și o solicitare fermă către Parlament: „Stop vânătorii avertizorilor de integritate din ASF!”

Apar dezvăluiri de ultim moment de la nivelul COTAR, cu privire la situația de la Autoritatea de Supraveghere Financiară, și o solicitare către Parlament, instituția statului în subordinea căreia se află ASF.

Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) solicită Parlamentului să își exercite autoritatea asupra ASF și „să oprească imediat epurarea avertizorilor de integritate care au curajul să denunțe ilegalitățile din instituție”.

Reprezentanții COTAR atrag atenția Parlamentului, instituția care are în subordine și responsabilitate directă ASF, „asupra represaliilor sistematice la care sunt supuși avertizorii de integritate din cadrul ASF”, ca urmare a dezvăluirilor acestora „privind abuzurile și disfuncționalitățile grave din activitatea instituției”, se menționează într-un comunicat de presă.

Cercetare disciplinară urmată de o „concediere abuzivă”

COTAR dezvăluie că un prim avertizor de integritate din cadrul ASF care „a devenit victima conducerii Autorității” este Cătălin Ionescu, până de curând actuar în cadrul ASF, care pe 22 decembrie 2024 a sesizat Parlamentul „cu privire la nereguli grave în supravegherea sistemului de pensii private și la riscurile majore la care sunt expuși milioane de români, în privința banilor din Pilonul II de pensii”. Înainte de această sesizare, precizează reprezentanții COTAR, Cătălin Ionescu a transmis „multiple avertismente conducerii ASF, expunând impactul negativ al deciziilor luate la nivelul Consiliului ASF și documentând mecanismele prin care sunt periclitate economiile românilor”.

Doar că, potrivit sursei menționate, ca urmare a acestor dezvăluiri, Cătălin Ionescu a fost cercetat disciplinar chiar de către cei pe care i-a reclamat. „Acesta a fost concediat abuziv, pe 16 ianuarie 2025.

Această măsură abuzivă a fost dispusă sub coordonarea vicepreședintelui ASF Daniel Armeanu, responsabil de sectorul pensiilor private, susținut de PSD”, acuză cei de la COTAR.

Al doilea caz. Conducerea ASF a inițiat o anchetă disciplinară împotriva Francescăi Andreescu

Reprezentanții COTAR semnalează faptul că un scenariu similar „are loc în prezent și în cazul actuarului Francesca Andreescu”. Aceasta a transmis Parlamentului României o sesizare în calitate de avertizor de integritate „privind intervențiile directe și indirecte ale vicepreședintelui ASF Sorin Mititelu în favoarea unei companii de asigurări de garanții. În memoriul transmis Parlamentului, Francesca Andreescu detaliază cum Sorin Mititelu a intervenit în mod direct pentru eliminarea și modificarea unor fapte contravenționale constatate de echipa de control din care făcea parte și avertizorul de integritate. Aceste intervenții au avut drept scop favorizarea unei societăți de asigurări în detrimentul respectării legislației”.

Însă, atrage atenția aceeași sursă, în loc să protejeze avertizorii de integritate, conducerea ASF a inițiat o anchetă disciplinară împotriva Francescăi Andreescu, după modelul aplicat în cazul lui Cătălin Ionescu.

„Complicitatea Comisiilor Parlamentare – între pasivitate și mușamalizare”

Conform aceleiași surse, la acest moment, sesizările transmise de cei doi avertizori de integritate se află pe masa a patru comisii parlamentare, două dintre ele conduse de reprezentanți ai PNL. E vorba despre:

• Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și petiții – condusă de deputatul Gherasim Laura (AUR);

• Comisia pentru buget, finanțe și bănci – condusă de deputatul Bogdan Iulian Huțucă (PNL);

• Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital – condusă de senatorul Maria Gabriela Horga (PNL), fost vicepreședinte ASF până în urmă cu șase luni;

• Comisia economică, industrii și servicii – condusă de senatorul Daniel Zamfir (PSD).

„Din informațiile noastre, aceste comisii nu au inițiat nicio audiere a avertizorilor de integritate și nici nu au dispus vreo verificare a faptelor semnalate. Mai mult, există intenția de a trata sesizările ca pe niște simple petiții pentru soluționarea cărora i se cere ASF să răspundă la acuzațiile care îi vizează chiar pe membrii conducerii sale – un demers absurd, echivalent cu a cere unui acuzat să-și dea singur verdictul” – se menționează în același comunicat.

COTAR solicită audierea de urgență a celor doi avertizori de integritate și verificarea abuzurilor semnalate de aceștia. „Parlamentul României nu poate continua să fie complice prin inacțiune la practicile abuzive din ASF, o instituție care ar trebui să protejeze stabilitatea financiară și interesele consumatorilor, nu să servească interese obscure”- susțin reprezentanții Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România.

Vasile Ștefănescu: Tolerarea acestor abuzuri va face Parlamentul părtaș la mușamalizarea corupției

Șeful COTAR cere aleșilor neamului să-i audieze pe cei doi avertizori de integritate și atrage atenția că, în cazul tolerării unor astfel de „abuzuri” Parlamentul ar deveni „părtaș la mușamalizarea corupției”

„Doamnelor și domnilor parlamentari, vă cerem să ieșiți din pasivitate și să dispuneți de urgență audierea avertizorilor de integritate Cătălin Ionescu și Francesca Andreescu. Dacă ignorați aceste avertismente și tratați situația cu superficialitate, veți fi complici cu cei care comit aceste abuzuri în ASF.

Francesca Andreescu riscă să aibă aceeași soartă ca și Cătălin Ionescu, concediat după ce a expus corupția din interiorul ASF. ASF este în subordinea Parlamentului României, iar tolerarea acestor abuzuri va face Parlamentul părtaș la mușamalizarea corupției”, a declarat Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.

Nu în ultimul rând, COTAR avertizează angajații ASF să fie „extrem de atenți” la solicitările venite din partea conducerii instituției.

„Recomandăm angajaților ASF să fie vigilenți, deoarece în cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au fost înregistrate materiale care privesc abuzurile conducerii ASF din ultimele luni, inclusiv cele semnalate de avertizorii de integritate. Oricine se implică în acoperirea acestor fapte trebuie să fie conștient de riscurile juridice la care se expune”, mai spune Vasile Ștefănescu.

În ultima vreme se vorbește adesea despre scumpirea alimentelor și nu numai, și despre cât de greu le este multor pensionari, cu venituri mici, să se descurce de la o lună la alta, când vine vorba să reușească să se încadreze să cumpere, din pensie, și mâncare, dar și medicamentele de care au nevoie, dar și să plătească facturile la utilități.

În tot acest context, aflăm că există și persoane care se bucură de pensii consistente.

Pensionarul din România care încasează cea mai mare pensie bazată pe contributivitate primeşte lunar peste 108.000 de lei. Potrivit statisticilor Casei Naţionale de Pensii Publice, la finalul anului trecut erau în plată 4.703.349 de pensii bazate pe contributivitate, notează stiripesurse.ro.

Cea mai mare pensie din România, bazată pe contributivitate, este de 108.627 lei lunar, a relatat, marţi, Ziarul Unirea, citând date ale Casei Naţionale de Pensii.

Cum arată top 3

Clasamentul este completat de un român care primeşte lunar 94.519 lei, iar cea de-a treia pensie din ţară, așadar locul 3 în top, este de 89.991 de lei. Următorul cel mai bogat pensionar din România încasează 81.299 de lei/lună.

În topul celor mai „avuți” pensionari, conform contributivității, se situează doi români cu pensii de 72.317 lei şi 70.972 de lei. Sunt urmaţi de un grup de 5 pensionari cu venituri lunare plătite de CNPP cu sume între 60.002 – 67.611 lei, potrivit sursei citate.

În luna decembrie a anului trecut, în evidenţa Case Naţionale de Pensii se aflau 4.703.349 de pensii bazate pe contributivitate, 11.688 de pensii de serviciu şi 13.926 de indemnizaţii pentru membrii uniunilor de creatori, acordate conform prevederilor Legii nr. 8/2006.

Dintre cei 4.728.963 de pensionari aflaţi în evidenţă, 923.766 de persoane, reprezentând 19,53% primesc pensie minimă garantată, al cărei cuantum este de doar 1.281 de lei, mai notează aceeași sursă.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă cu pensiile

„Verificarea îndeplinirii măsurilor dispuse de Curtea de Conturi pentru Casa Națională de Pensii, după un audit financiar din 2020, a relevat că reparațiile financiare pentru românii cărora li s-au ciuntit din pix pensiile nu au fost finalizate nici după 4 ani. Este vorba despre sute de pensii anticipate, pe caz de boală și invaliditate, care ar fi trebuit transformate în pensii pentru limită de vârstă, prejudiciul cauzat cetățenilor fiind de peste 156.000 de lei. În schimb, la pensiile de serviciu greșelile s-au făcut pe plus, cu plăți nelegale de peste 447.000 lei.

Absența digitalizării complete și, mai ales, deficitul de personal din casele teritoriale de pensii, care se confruntă cu un volum mare de dosare, au creat premisele unor erori majore la stabilirea drepturilor de pensii. Raportul de urmărire a aplicării măsurilor dispuse după un audit efectuat în 2020 la Casa Națională de Pensii a relevat că nici acum, după 4 ani, acestea nu au fost implementate în integralitate.”

Citiți mai multe AICI: Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Pensiile de serviciu, umflate ilegal, iar pensiile mici, ciuntite din pix

Citiți și: Salariile și pensiile pe februarie, ÎNGHEȚATE?!