Încă unul doborât. Marți, generalul-locotenent Igor Kirilov, șeful RKhBZ, trupele ruse de apărare radiologică, chimică și biologică ale Rusiei, ieșea din locuința de pe bulevardul Riazan din Moscova, însoțit de asistentul lui, când o bombă plasată în interiorul unui scuter electric a explodat. Ambii bărbați au fost uciși în cea mai recentă operațiune ucraineană de asasinare a ofițerilor ruși acuzați de crime de război.

Momentul nu a fost deloc întâmplător. Kirilov, în vârstă de 54 de ani, se află sub sancțiuni britanice din 2017, atât din cauza activităților RKhBZ (inclusiv sprijinirea utilizării de arme chimice de către Siria), cât și din cauza rolului său de propagandist, răspândind falsuri precum afirmația că Ucraina a găzduit laboratoare occidentale secrete de război biologic, potrivit The Spectator. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) l-a inculpat în contumacie, drept „responsabil pentru utilizarea în masă a armelor chimice interzise”.

Kievul a susținut că mai mult de 2 000 de soldați ucraineni au avut nevoie de tratament medical pe parcursul războiului din cauza utilizării agenților de sufocare, mai întâi a gazelor lacrimogene și mai târziu a cloropicrinei, o substanță toxică utilizată pe scară largă în primul Război Mondial. Atunci, ca și acum, este folosită pentru a curăța tranșeele inamice, deoarece provoacă iritații grave ale plămânilor, ochilor și pielii.

Kirilov este cel mai înalt ofițer care a fost ucis într-un asasinat țintit departe de zona de război, dar nu este primul. Ucraina și-a intensificat campania.

La începutul acestei luni, o mașină capcană l-a ucis pe Serghei Yevsiukov, care conducea celebra închisoare Olenivka, unde zeci de prizonieri de război ucraineni au murit într-un atac cu rachete în iulie 2022. Kievul afirmă că Moscova a organizat atacul pentru a elimina dovezile de tortură și alte crime de război.

În noiembrie,  căpitanul Valeri Trankovski, responsabil de Brigada 41 a navelor rusești purtătoare de rachete din Marea Neagră, a fost ucis în Sevastopol de o mașină capcană. El fusese de asemenea acuzat de crime de război pentru rolul unității sale în bombardarea orașelor ucrainene.

Cu o lună înainte, o altă bombă l-a ucis pe Andrei Korotki, șeful securității centralei nucleare din Zaporizhia, pe care SBU îl denunțase drept „colaborator” implicat în crime de război și represiuni împotriva civililor.

Prin urmărirea comandanților și a celor care facilitează dominația Kremlinului în teritoriile ocupate, Kievul încearcă să îi demoralizeze pe cei de care depinde direct războiul.

Totuși, asasinatele sunt degrabă măsuri de răzbunare și, evident, nu vor pune capăt acestui conflict sângeros.

O decizie luată la sud de Dunăre ajunge și în atenția opiniei publice, nu doar a reprezentanților Legislativului bulgar.

Parlamentarii dintr-o țară vecină României, Bulgaria, urmează să fie testaţi obligatoriu pentru droguri şi alcool înaintea începerii fiecărei sesiuni parlamentare.

Parlamentarii bulgari vor fi testați obligatoriu pentru droguri și alcool înaintea fiecăreia din cele trei sesiuni parlamentare – parte a noilor reguli propuse de Comisia temporară pentru elaborarea unui proiect de regulament de procedură a Adunării Naționale, scrie Novinite, care citează BTA.

Ce se întâmplă cu cei care refuză testarea

Lesne de înțeles, apare și întrebarea: ce se întâmplă cu reprezentanții Legislativului care nu sunt de acord să fie supuși acestor testări? S-a aflat deja răspunsul! Parlamentarii care refuză testarea vor fi excluși din sesiune, iar cei prinși drogați sau băuți nu vor mai avea voie să participe la lucrările Parlamentului timp de un an de zile, potrivit stiripesurse.ro.

S-a mai aflat că propunerea comisiei prevede că parlamentarii trebuie să facă analize medicale de sânge pentru alcool și narcotice la începutul fiecărei sesiuni.

Câte voturi „pentru” au fost

Și ar mai fi de precizat un aspect. Acela că, pe lângă testarea de rutină, astfel de teste pot fi solicitate și de către Președintele Adunării Naționale sau de o treime dintre deputați – în cazul în care există motive să se suspecteze că un parlamentar a consumat alcool sau narcotice. Pentru aprobarea acestor cereri va fi nevoie de o majoritate de voturi – a mai mult de jumătate din deputații prezenți.

Măsura propusă a fost introdusă de către Pavela Mitova și Alexander Rașev de la partidul „Există un astfel de popor”. Și a fost adoptată de comisia temporară cu 10 voturi „pentru”, 0 împotrivă și 3 abțineri.

Conform propunerii, analizele medicale ar urma să fie făcute într-un laborator de specialitate selectat de președintele Adunării Naționale. Potrivit sursei citate, rezultatele testelor ar urma să fie transmise președintelui Bulgariei, care le va anunța în cadrul următoarei ședințe parlamentare.

De trei ori pe an

În cazul în care un deputat refuză să furnizeze un eșantion, acesta va fi scos din sesiune de către președinte. Un rezultat pozitiv va duce la exmatricularea deputatului din trei sesiuni consecutive.

Conform propunerii actuale, parlamentarii vor fi supuși testelor de trei ori pe an – înainte de fiecare dintre cele trei sesiuni parlamentare principale: de la Anul Nou până la Paște, de la Paște până în vară și din vară până la Crăciun.

Deși votul comisiei reflectă consensul tuturor grupurilor parlamentare, rămâne incert dacă aceste modificări vor fi aprobate de plenul Adunării Naționale în cadrul sesiunilor plenare ale acesteia, menționează sursa citată.

Citiți și: Urme de cocaină găsite în Parlamentul Marii Britanii, în plină campanie antidrog