România a luat foc joi, într-o zi „călduroasă” de decembrie, după ce Marcel Ciolacu a declarat, cu multe greșeli de exprimare și dezacorduri, că se retrage de la discuțiile pentru formarea noului guvern și nu mai vrea să joace în filmul în care „unii dintre partenerii cu care stai la masă să posteze că îi este silă şi că se murdăreşte de PSD, dar trebuie să facă cu PSD guvernare” (sic!). Toate televiziunile, toate ziarele și mai toți analiștii politici s-au grăbit să găsească explicații logice sau măcar rezonabile pentru „bomba” sfârșitului de an detonată de Marcel Ciolacu, care pare că i-a surprins chiar și pe unii dintre membrii PSD și l-a scos din letargie chiar și pe Klaus Iohannis.

Varianta „oficială” este că Marcel Ciolacu și-a luat jucăriile și a plecat acasă după ce s-ar fi săturat de jignirile aduse de partenerii de coaliție, însă unele „surse” susțin că această coaliție de guvernare era moartă de ceva vreme, având în vedere că Marcel Ciolacu nu ar fi vrut să își asume adoptarea „ordonanței trenuleț”, care include o serie de măsuri bugetar-fiscale de austeritate și nepopulare. Este evident că decizia lui Marcel Ciolacu și, implicit, a PSD de a nu participa la formarea noului guvern nu are la bază doar afectarea sensibilității acestuia, că doar un politician „vechi” într-ale politicii nu putea să devină atât de supărăcios peste noapte. Prin urmare, este justificată abundența de declarații și luări de poziții ale politicienilor sau de explicații ori speculații oferite de analiștii politici cu privire la motivele retragerii PSD și la consecințele acestei decizii.

Ce nu se justifică este cvasi-tăcerea presei cu privire la „ghidușiile” făcute de PSD la ultima ședință de Guvern, în care au fost luate fără consultare publică mai multe măsuri care nici măcar nu erau anunțate, dar care au un impact major asupra economiei care, cică, ar urma să intre în criză. De pildă, din Informația de presă privind actele normative adoptate în ședința Guvernului României din 18 decembrie 2024 aflăm că Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ionuț Barbu, a prelungit termenul de aplicare a OUG 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare până la 30 iunie 2025.

Deși informația a fost preluată de mai toate publicațiile, niciun jurnalist nu l-a întrebat joi, 19 decembrie 2024, pe Marcel Ciolacu de ce Guvernul a adoptat în ședința de miercuri, 18 decembrie 2024, o astfel de măsură „pe șestache”, fără ca aceasta să fi fost introdusă pe ordinea de zi, după cum rezultă din agenda publicată de Secretariatul General al Guvernului și fără să consulte părțile interesate, așa cum prevede Legea nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul social. Nimeni nu l-a întrebat de ce Guvernul pare că a apelat la un artificiu ce încalcă nu doar legea, ci și bunul simț, prelungind termenul pentru OUG nr. 67/2023 privind plafonarea prețurilor la alimente în cadrul altei „ordonanțe de urgență pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 20/2014 privind stabilirea unor măsuri de eficientizare a activităţii de privatizare pentru dezvoltarea în condiţii de profitabilitate a activităţii operatorilor economici cu capital de stat, pentru exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la anumiţi operatori economici, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”. Da, e greu de înțeles ce au făcut iscusiții guvernanți și pare ilogic și chiar ilegal, dar asta rezultă din informarea guvernului cu privire la măsurile adoptate în ședința din 18 decembrie 2024.

Nimeni nu l-a întrebat pe Marcel Ciolacu ce legătură există între „măsurile de eficientizare a activităţii de privatizare” și „măsurile cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole şi alimentare”. Oricum, și dacă l-ar fi întrebat, Marcel Ciolacu nu ar fi reușit să răspundă, pentru că nu există nicio legătură, dar și pentru că nu asta este cheia dezlegării marelui mister. De fapt, în mod pervers și șmecheresc, măsura plafonării prețurilor la alimente a fost legată de finalul ordonanței de urgență incluse pe ordinea de zi, care prevedea completarea OUG 20/2014 și, surpriză, „modificarea și completarea unor acte normative”.

Desigur, niciun jurnalist nu l-a întrebat nici pe Ionuț Barbu de unde a dedus că limitarea  adaosurilor comerciale la produsele alimentare de bază a dus la creșterea puterii de cumpărare a populației, având în vedere că analiștii au tot vorbit despre „efectul de bumerang” al acestei măsuri, tradus prin scumpirea altor categorii de produse.

Deși nici Marcel Ciolacu, și nici Florin Ionuț Barbu nu ar fi știut să răspundă la multe întrebări cu privire la ultimele decizii care aruncă România într-o criză politică și economică majoră, ambii par să cunoască bine motivele pentru care continuă „prelungirea unor măsuri nefuncționale sub pretextul protejării consumatorului final”.

Și asta după ce, cu doar o lună și-un pic în urmă, într-un răspuns trimis către Confederația Patronală Concordia, Florin Ionuț Barbu, se jura că „în urma dezbaterilor și analizelor efectuate cu reprezentanții sectorului agroalimentar s-a decis sã nu fie continuat demersul legislativ” cu privire la instituirea unui „mercurial comunist” prin care intenționa să plafoneze prețurile tuturor produselor alimentare.

Dacă Ionuț Barbu a reușit să supere iar patronatele, în mod special Confederația Patronală Concordia, care reprezintă peste 3.500 de companii din 17 industrii esențiale, cu un aport cumulat la PIB-ul României de peste un sfert, înseamnă că are un „spate” solid. Acest „spate”, care i-a permis lui Florin Ionuț Barbu să introducă „pe gaura cheii”, în timpul ședinței de Guvern, un proiect de act legislativ care nu se afla pe agenda de discuții pare să fie Paul Stănescu, secretarul general al partidului, care tocmai și-a preluat noul mandat de senator, din partea organizației PSD Olt. Florin Barbu, „băiatul de mingi al baronului Stănescu”, și-a preluat și el noul mandat de deputat, tot din partea organizației PSD Olt.

N-ar fi rău ca, după ce se vor liniști apele cu privire la formarea Guvernului, să înceapă întrebările despre motivele pentru care ministrul Florin Ionuț Barbu a luat măsuri care nu doar afectează negativ activitatea tuturor actorilor și categoriilor profesionale de pe întreg lanțul alimentar, dar pun în pericol și atragerea fondurilor europene, precum decizia de a anula finanțarea pentru investițiile în activități neagricole. În același timp, ar fi util de văzut dacă nu cumva supărarea lui Marcel Ciolacu și retragerea de la discuțiile pentru formarea noului Guvern nu au fost decât o fentă, menită să distragă atenția de la măsurile luate pe ultima sută de metri.

PSD nu a revenit la masa negocierilor – cel puțin asta reiese din cele mai recente declarații pe care le-a făcut, vineri, prim-vicepreședintele formațiunii social-democrate.

Sorin Grindeanu, prim-vicepreședintele PSD și ministrul Transporturilor în Guvernul Ciolacu, a declarat, vineri, la Parlament că preşedintele partidului, care a anunțat retragerea formațiunii politice de la negocieri, va fi cel care va anunţa dacă PSD își schimbă punctul de vedere.

Grindeanu: „A spus cineva că s-a răzgândit?”

Grindeanu a arătat cu degetul în direcția celor de la USR, cu referire la criticile exprimate de către reprezentanții acestui partid. „În fiecare zi ne spun pe mai multe voci cât de răi suntem noi şi liberalii. Cum să faci coaliţie în forma asta?”, a spus Grindeanu, la Parlament, despre cei de la USR.

„A spus cineva că s-a răzgândit? Cine v-a anunţat că ne retragem de la negocieri, adică preşedintele partidului, în mod sigur vă va anunţa dacă ne schimbăm punctul de vedere” – a răspuns Grindeanu, întrebat dacă vom avea guvern până luni şi dacă PSD s-a răzgândit în privinţa retragerii de la negocieri.

În legătură cu posibilitatea ca Marian Neacşu să fie o variantă de premier, Grindeanu a replicat: „Ce discutăm aici?”.

Prim-vicepreședintele PSD a fost întrebat şi dacă au sunat liderii social-democrați din teritoriu să le ceară să revină la masa negocierilor, el infirmând acest lucru.

Ciolacu: Nu poți construi nimic durabil cu parteneri care sunt incapabili să depășească propriile orgolii

Declarațiile prim-vicepreședintelui PSD vin la o zi după anunțul surprinzător pe care l-a făcut Marcel Ciolacu, privind retragerea social-democraților de la masa discuțiilor privind formarea viitorului guvern.

„Ca să fie clar! Atât eu, cât și partidul pe care îl conduc, am înțeles perfect votul românilor! A fost un vot la blam la adresa unei clase politice mai preocupată de certuri sterile și răzbunări decât de viața românilor!

Tocmai de aceea am considerat că suntem obligați să lăsăm la o parte ce a fost, să trecem peste nerespectarea cuvântului dat de partenerii noștri de Coaliție și să încercăm să mergem mai departe, împreună, pentru a da cât mai repede un guvern stabil și funcțional acestei țări!

Fiind conștienți de situația gravă în care se află România, lucru pe care nu doar partenerii europeni, ci și instituțiile financiare internaționale l-au semnalat deja, am mers chiar mai departe, inițiind demersurile coagulării unei coaliții mai largi, formată din toate partidele pro-europene”, a transmis Ciolacu, joi, 19 decembrie, într-un mesaj postat pe Facebook.

Totodată, Ciolacu a anunțat că PSD-ul se retrage de la masa discuțiilor, dar că va vota un guvern de dreapta, în ideea că țara „are nevoie urgent de un Guvern care să gestioneze problemele curente”, până la viitoarele alegeri prezidențiale.

„Din păcate, nu poți construi nimic durabil cu parteneri care sunt incapabili să depășească propriile orgolii și clișee ideologice și care se comportă la fel ca în campania electorală care ne-a adus aici.

Nu poți să stabilești ceva concret cu oameni care una vorbesc în interior și alta vorbesc în fața presei. Nu poți face nimic cu așa-ziși parteneri cărora le e ”silă” să stea la masă cu tine și care au impresia că așa se ”murdăresc”.

PSD a suportat destul astfel de atitudini, fără să comenteze și fără să își pună poalele în cap așa cum au făcut ceilalți. Acest mod de lucru este total contraproductiv în fața oamenilor.

De aceea, PSD se retrage cu demnitate de la masa discuțiilor, dar nu fugim de responsabilitate. Vom vota în Parlament un guvern de dreapta! O facem pentru că această țară are nevoie urgent de un Guvern care să gestioneze problemele curente până la alegerile prezidențiale care vor urma.

România nu trebuie să fie aruncată în aer de atitudini puerile și orgolii prostești”, a mai anunțat Ciolacu în mesajul pe care l-a transmis joi.

Citiți și: Moștenirea lui Iohannis: o Românie neguvernabilă!

Deputatul USR Cătălin Drulă, fost lider al partidului, acuză un „teatru ieftin”, în urma recentului anunț venit de la vârful PSD, privind retragerea de la masa discuțiilor pentru formarea noului Executiv. Și spune că PSD și PNL vor face un Guvern până la Crăciun.

Reprezentantul USR consideră că premierul Marcel Ciolacu a jucat teatru când a anunțat că social-democrații intră în Opoziție.

Cătălin Drulă a spus, vineri, la RFI, că anunțul PSD privind retragerea de la negocierile pentru formarea coaliției de guvernare „este un teatru ieftin, care totuși are avantajul că dezvăluie acel adevăr al situației financiare a României, a situației fiscale, a situației economiei, pe care USR îl tot cere”.

„E o luptă de dus, avem în față alegeri prezidențiale, care trebuie organizate cât mai repede”, a mai declarat deputatul USR.

Totodată, Drulă s-a arătat convins că PSD și PNL s-au înțeles deja asupra unui nou Guvern. Și că cele două formațiuni n-ar vrea, de fapt, USR-ul la guvernare. „Ăștia sunt înțeleși, PSD-ul cu PNL-ul, treaba e limpede, nu vor USR la guvernare. A cerut Iohannis Guvern până de Crăciun, îl va avea”, a spus acesta, citat de rfi.ro.

Ciolacu: PSD se retrage cu demnitate de la masa discuțiilor, dar nu fugim de responsabilitate

Declarațiile deputatului USR care a ocupat și fotoliul de lider al partidului vin la doar o zi după ce Marcel Ciolacu, actualul premier și, totodată, lider al PSD, anunțase că partidul pe care-l conduce se retrage de la masa discuțiilor pentru formarea viitorului guvern. Și că PSD va vota în Parlament un guvern de dreapta.

„Din păcate, nu poți construi nimic durabil cu parteneri care sunt incapabili să depășească propriile orgolii și clișee ideologice (…). Nu poți face nimic cu așa-ziși parteneri cărora le e ”silă” să stea la masă cu tine și care au impresia că așa se ”murdăresc”.

PSD a suportat destul astfel de atitudini, fără să comenteze și fără să își pună poalele în cap așa cum au făcut ceilalți. Acest mod de lucru este total contraproductiv în fața oamenilor.

De aceea, PSD se retrage cu demnitate de la masa discuțiilor, dar nu fugim de responsabilitate. Vom vota în Parlament un guvern de dreapta! O facem pentru că această țară are nevoie urgent de un Guvern care să gestioneze problemele curente până la alegerile prezidențiale care vor urma”, a transmis Ciolacu, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.

Iohannis: Nu este momentul unor certuri mărunte

Ulterior, președintele Iohannis – aflat la Bruxelles, unde a participat la reuniunea Consiliului European – a transmis, în contextul anunțului venit de la vârful PSD – că ultimul lucru de care are nevoie România e „o criză extinsă guvernamentală și parlamentară”. Și că e nevoie să se revină la masa negocierilor, „pentru a avea un guvern cât se poate de repede”.

„Ultimul lucru de care are nevoie România este o criză extinsă guvernamentală și parlamentară.

Așa ceva trebuie evitat cu orice preț. De aceea, având în vedere unele declarații publice făcute în ultimele ore, mă adresez tuturor liderilor politici, partidelor care vor intra în Parlament: nu este momentul unor certuri mărunte. Este momentul ca fiecare lider să se vadă ca un om de stat, să se așeze la masa discuțiilor, la masa negocierilor, pentru a avea un guvern cât se poate de repede, un guvern care se apucă să creeze bugetul pentru anul viitor, care se apucă să organizeze alegerile prezidențiale în prima parte a anului viitor. Mai mult, și aici trebuie să înțeleagă toată lumea, Guvernul în funcțiune este un guvern interimar.

Conform Constituției, după ce alegerile parlamentare sunt validate, Guvernul devine interimar, se ocupă numai de treburile curente. Deci, actualul Guvern nu poate să dea ordonanțe de urgență și nu poate să vină cu un buget care să fie votat în Parlament. Deci, practic, lucrurile care sunt extrem de importante în această perioadă trebuie să fie făcute de noul Guvern. Cu atât mai important este să lăsăm deoparte toate certurile mici, toate disensiunile care vin dintr-un trecut mai apropiat sau mai îndepărtat, să ne concentrăm pe ce este important – România este importantă, cetățenii români sunt importanți și nu micile certuri între politicieni și între partide”, a afirmat Klaus Iohannis, joi, 19 decembrie.

Citiți și: Moștenirea lui Iohannis: o Românie neguvernabilă!

Noul Parlament, ales în urma scrutinului din 1 decembrie, urmează să se reunească, vineri, în ședință. Noii reprezentanți ai Legislativului vor depune jurământul de învestire.

Cele două Camere ale noului Parlament, ales în urma scrutinului din 1 decembrie, se întrunesc, vineri, de la ora 14,00, în şedinţe separate de deschidere a legislaturii 2024 – 2028, la convocarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Cine va prezida ședințele

Şedinţele vor fi prezidate de deputatul, respectiv senatorul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri patru deputaţi sau senatori, în calitate de secretari, potrivit Agerpres. În situația în care doi sau mai mulţi deputaţi sau senatori au exercitat acelaşi număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă dintre aceştia va conduce lucrările.

E de precizat faptul că în aceste prime reuniuni nu pot avea loc dezbateri parlamentare, urmând să fie constituite comisiile de validare compuse din 30 de deputaţi, respectiv 15 senatori, conform configuraţiei politice a fiecăreia dintre Camere.

Comisiile vor verifica dacă alegerea noilor parlamentari s-a realizat cu respectarea prevederilor legii electorale

Aceste comisii vor verifica dacă alegerea noilor parlamentari s-a realizat cu respectarea prevederilor legii electorale şi vor întocmi rapoartele de validare.

Potrivit Regulamentului Senatului, Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui senator în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, precum şi în cazul în care există o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind săvârşirea de către senatorul în cauză a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral, precizează sursa citată.

Încă un aspect important de avut în vedere este acela că audierea senatorilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul Comisiei de validare, cât şi în plenul Senatului. În faţa Comisiei de validare cel în cauză îşi poate alege un apărător dintre membrii Senatului sau poate fi asistat de un avocat cu drept de a pune concluzii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, amintește aceeași sursă.

Totodată, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor constituţionale şi legale privind condiţiile de eligibilitate şi/sau în cazul în care constată că există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, pentru săvârşirea de către respectivul deputat a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral.

Camera Deputaţilor dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte, în cazul deputaţilor pentru care a fost propusă invalidarea mandatului.

Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majorităţii deputaţilor sau senatorilor prezenţi.

Apoi, deputaţii şi senatorii ale căror mandate au fost validate vor depune jurământul.

Ce urmează

Camera Deputaţilor şi, respectiv, Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi sau a trei pătrimi din cele ale senatorilor şi după depunerea jurământului de către aceştia. Parlamentarii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi.

Ulterior constituirii Camerei Deputaţilor şi Senatului, se aleg preşedinţii celor două foruri legislative şi ceilalţi membri ai Birourilor permanente – vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii.

De asemenea, se prezintă grupurile parlamentare şi se alcătuiesc comisiile parlamentare, conform configuraţiei politice a fiecărei Camere.

Cum se aleg președinții celor două Camere

Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului are loc prin vot secret, cu buletine de vot. E de menționat faptul că fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al forului legislativ candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor, respectiv senatorilor prezenţi.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului se formează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică, listele urmând să fie supuse votului, care va fi unul secret, cu bile.

Configurația noului Parlament: PSD deţine cele mai multe mandate, urmat de AUR

Conform listelor transmise de Biroul Electoral Central, în urma scrutinului din 1 decembrie, au fost aleşi în total 465 de parlamentari – 331 de deputaţi şi 134 de senatori, amintește sursa citată.

PSD deţine 122 de mandate (36 la Senat şi 86 la Camera Deputaţilor), AUR – 91 de mandate (28 la Senat şi 63 la Camera Deputaţilor); PNL – 71 de mandate (22 la Senat şi 49 la Camera Deputaţilor); USR – 59 de mandate (19 la Senat şi 40 la Camera Deputaţilor); Partidul S.O.S. România – 40 de mandate (12 la Senat şi 28 la Camera Deputaţilor); UDMR – 32 de mandate (10 la Senat şi 22 la Camera Deputaţilor); Partidul Oamenilor Tineri (POT) – 31 de mandate (7 la Senat şi 24 la Camera Deputaţilor).

Totodată, 19 mandate de deputat au fost atribuite reprezentanţilor minorităţilor naţionale.

Amintim că, în 11 decembrie, Administrația Prezidențială a transmis, într-un scurt comunicat, faptul că președintele Klaus Iohannis a semnat „decretul privind convocarea Parlamentului României, ales la data de 1 decembrie 2024, în ziua de vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului”.