Acasă Blog Pagina 150

”Pacificatorul” de la Casa Albă, diplomat sau gură goală?

„Cea mai mândră moștenire a mea va fi aceea de pacificator și unificator”, a promis Donald Trump în discursul său inaugural din 20 ianuarie.

Totuși,  președintele american nu este întruchiparea porumbelului păcii. A susținut în mod repetat că SUA ar trebui să recupereze Canalul Panama și să preia Groenlanda. Dar, în același timp,  continuă să facă presiuni pentru negocieri de pace în Ucraina și semnalează deschidere pentru un nou acord nuclear cu Iranul.

În cele din urmă, dacă Trump poate fi un ”peacemaker” va depinde în mare măsură de el însuși, în special de dorința de a persevera prin discuții dificile și critici, în loc să renunțe și să revină la o atitudine beligerantă.

În ceea ce privește Israelul și Palestina, Trump spune că urmărește pacea, dar nu este evident. Corect, sprijinul său în planul de încetare a focului structurat de administrația Biden pentru Fâșia Gaza a fost esențial pentru a determina guvernul Netanyahu să-l accepte în cele din urmă.

În aparență, Trump împărtășește credința lui  Joe Biden că o normalizare israeliano-saudită poate pacifica relațiile dintre statul ebraic și palestinieni. Dar nu se poate numi un plan de pace, mai ales după ce a propus strămutarea a 2 milioane de palestinieni din Gaza înainte de a reamenaja zona în „Riviera Orientului Mijlociu”.

Ca și în cazul Acordurilor Abraham, Trump pare mai interesat să genereze beneficii pentru clienții SUA – Israelul și Arabia Saudită acum – decât să obțină ceva pentru Palestina.

Tranzacționistul neoimperialist

Diferiți comentatori insistă asupra faptului că Trump a câștigat alegerile datorită promisiunii sale de a pune capăt războaielor din străinătate. Problema este că trebuie să le onoreze în timp ce Ucraina și Orientul Mijlociu prezintă un set de obstacole, alături de  provocările geopolitice.

O parte din rezistanța la agenda de pace a lui Trump ar veni probabil și din interiorul Americii. Opoziția din Congres ar putea genera dificultăți, dacă, de exemplu, democrații decid să blocheze numiri sau cheltuieli pentru a modela un acord cu Ucraina.

Pe plan extern, chiar și aducerea părților beligerante la masă poate dura luni de discuții sau mai mult, iar apoi negocierile pot continua pe termen nelimitat. Acordul cu Iranul a necesitat peste un an de negocieri intense. O încetare a focului între Ucraina și Rusia, ca să nu mai vorbim de un adevărat acord de pace, ar putea dura ani de zile.

Trump pare nepotrivit pentru a tolera acest tip de diplomație răbdătoare. Este adesea numit un tranzacționalist, dar de cele mai multe ori a fost unul superficial; mai interesat de publicitatea și de lumina reflectoarelor asociate încheierii unei înțelegeri decât de substanța acesteia.

Ultimatumurile impulsive și propunerile radicale pot îndepărta părțile interesate din SUA și din străinătate, distrugând coalițiile necesare pentru promovarea unor posibile negocieri și  acorduri.

Cel putin, începutul neoimperialist al mandatului lui Trump ridică îndoieli cu privire la capacitatea sa de a rămâne concentrat asupra moștenirii pașnice pe care pretinde că o dorește.

Tarifele lui Trump pot îngropa industria oțelului din Europa

Donald Trump nu a blufat până la urmă. În drum spre Superbowl, președintele american și-a făcut timp pentru a impune tarife de 25 % la importurile de oțel și aluminiu, intensificând un război comercial care se prefigura încă de la instalarea sa la Casa Albă luna trecută.

Aceste măsuri vor afecta puternic Australia, Mexic și producătorii din Asia de Est. Dar vor da o lovitură definitivă industriei siderurgice europene, cu excepția cazului în care UE  abandonează nefastul Green Deal.

Piața bursieră nu a avut niciun dubiu asupra locului în care se va resimți impactul principal al tarifelor lui Trump, relatează The Spectator. Acțiunile tuturor marilor producători europeni, cum ar fi ArcelorMittal, Voestalpine, Thyssenkrupp și Salzgitter, au scăzut brusc la începutul tranzacționării de luni dimineață. Nu este greu de înțeles de ce. SUA reprezintă 13% din vânzările ArcelorMittal, compania recunoscând săptămâna trecută că tarifele ar putea să o coste 100 de milioane de dolari pe trimestru.

Dar chiar și aceste previziuni îngrozitoare ar putea păli în comparație cu ceea ce vor însemna tarifele pe termen lung pentru producătorii europeni.

Țări precum Mexicul și Canada au mai mult spațiu de manevră pentru a negocia o cale de a scăpa de taxe și mai multă flexibilitate în ceea ce privește costurile pentru a face față. În schimb, oțelarii din Europa erau deja într-o situație groaznică, chiar înainte ca Trump să ajungă la putere.

Acțiunile Thyssenkrupp au scăzut cu 58% în ultimii cinci ani, iar conducerea a  anunțat  că intenționează să reducă 40% din forța  de muncă în următorii ani. Thyssenkrupp nu este singura: acțiunile Salzgitter au scăzut cu aproximativ o treime în ultimul an. Pentru companiile care se luptă deja pentru supraviețuire, tarifele la exporturile lor americane s-ar putea dovedi fatale.

Încă un pas spre dezindustrializare

Bruxelles-ul va veni cu o listă de măsuri de retorsiune pentru a încerca să-l forțeze pe Trump să renunțe. În realitate, Europa trebuie să se învinovățească doar pe ea însăși pentru starea dezastruoasă a industriei sale.

Determinarea sa de a atinge obiectivele Net Zero înaintea restului lumii a contribuit la creșterea costurilor energetice industriale cu mult mai mari decât în SUA (un procent extraordinar de 158% pentru electricitate și 345% pentru gaz în 2023, conform Institutului Brugel). Având în vedere că energia poate reprezenta 20 %, sau mai mult, din costurile unei oțelării, aceasta este o povară paralizantă.

UE trebuie să renunțe la isteria climatică și să ofere producătorilor săi posibilitatea de a reduce costurile și de a concura pe piețele americane în ciuda tarifelor. Din păcate, există foarte puține șanse ca acest lucru să se întâmple. În schimb, siderurgia va fi lăsată să moară, completând încă un pas spre dezindustrializarea accelerată a continentului.

Lupta pentru Europa -”Make Europe Great Again!”

Cine, ce și cum? Există patru grupuri distincte de țări europene în ceea ce privește relațiile lor cu Trump. În primul rând, sunt ”entuziaști”: o mână mică de lideri populiști de dreapta care îi împărtășesc viziunea asupra lumii și îi imită stilul, cum ar fi premierul ungar Viktor Orban, premierul italian Giorgia Meloni și prim-ministrul slovac Robert Fico. În al doilea rând, sunt ”implicați”: Polonia, țările nordice și statele baltice, dintre care majoritatea se numără printre cei mai mari cheltuitori pe cap de locuitor din NATO, pentru apărare și fac un efort pragmatic pentru a construi o relație funcțională cu Washingtonul.

În al treilea rând, există ”moralizatorii”, cum ar fi cancelarul german Olaf Scholz, a cărui relație cu Trump este ”otrăvită” de disprețul reciproc. Într-o a patra categorie sunt  ”oportuniștii”, francezii, care, precum președintele Emmanuel Macron, văd acrimonia transatlantică sub Trump ca pe o șansa ca Parisul să pretindă conducerea unei Europe post-americane. Nu este o coincidență că primii lideri europeni care i-au adus un omagiu lui Trump la reședința sa din Mar-a-Lago din Florida, după victoria sa electorală, au fost cei mai proeminenți trumpiști europeni – Orban și Meloni – și că lista de invitați la inaugurarea lui Trump a inclus mulți populiști radicali de dreapta. Afinitatea lui Trump cu acești politicieni se bazează, evident, pe o apropiere ideologică, inclusiv pe părerile iliberale sau antiliberale împărtășite despre democrație, migrație și valorile culturale, precum și o admirație pentru oamenii puternici autoritari.

Cu toate acestea, apropierea ideologică este puțin probabil să ofere o bază solidă pentru relație. Politica externă a lui Trump urmărește interesul propriu, iar interesele SUA nu se aliniază neapărat cu cele ale populiștilor europeni. Democrațiile au fost în mod tradițional legate între ele de valori comune și sisteme politice similare, predispunându-le la o cooperare bazată pe valori în politica externă. Autocrații tind să fie mai puțin entuziasmați de alianțe și mai mult bazați pe interese în afacerile lor externe. Trump conduce o țară care este democratică, dar politica sa externă, deocamdată, pare să respingă o agendă bazată pe valori. Nu este clar ce poate oferi Orban, de exemplu, unui tranzacționist precum Trump – sau cât de departe îl va duce admirația personală reciprocă. Orban a făcut eforturi mari pentru a construi legături mai strânse cu China, dar din perspectiva SUA, Beijingul este principala amenințare la adresa poziției superioare a Washingtonului pe scena globală.

În aceste condiții la Madrid s-a întâlnit grupul din Parlamentul European denumit generic Patrioții pentru Europe. Partidul de extremă dreapta Patrioții pentru Europa vrea să fie luat în seamă la Bruxelles și în UE. Acesta este mesajul pe care liderii săi l-au transmis la Madrid în timpul summitului de două zile al liderilor săi.

Acesta elaborează o strategie de preluare a puterii de la Partidul Socialist, de la Liberali și de la Partidul Popular European pentru a o duce la îndeplinire. De asemenea, încearcă să reproducă în mod evident „Make America Great Again” al lui Trump în Europa, adaptând politicile utilizate în Statele Unite și America Latină la statele membre UE. „Recucerirea” UE va fi sub steagul „Make Europe Great Again”, iar liderii săi spun că recenta revenire a lui Donald Trump la Casa Albă semnalează că este timpul ca Europa să se schimbe. „Trăim într-o epocă istorică, iar mesajul meu către toți vechii lideri de la Macron la Scholz, către propriul tău lider Pedro Sanchez este: timpul lor s-a dus a venit al nostru. S-a terminat acum. Sunt istorie”, a declarat sâmbătă Geert Wilders, liderul partidului PVV din Olanda, unei audiențe de aproximativ 2.000 de persoane. ”NewsPatriots for Europe”, grupul de extremă dreapta creat în iulie în Parlamentul European, a ținut sâmbătă, 8 februarie 2025, primul său summit în capitala Spaniei. De la primul-ministru ungar Viktor Orban la liderul de extremă dreapta francez, Marine Le Pen, toți îl văd pe Trump ca un prevestitor al victoriilor viitoare pentru tabăra lor. Sloganul ales, „Make Europe Great Again” și este o referire directă la „Make America Great Again” (MAGA) a lui Donald Trump. Umbra victoriei republicanului la alegerile prezidențiale din SUA s-a așezat peste eveniment. Nu toți liderii prezenți au împărtășit aceeași admirație față de președintele SUA ca și liderul partidului de extremă dreaptă a Spaniei Vox, Santiago Abascal, care l-a descris pe Trump drept un „tovarăș de arme în lupta pentru bine, pentru adevăr, bun simț și libertate”, sau ca vicepreședintele Consiliului italian, Matteo Salvini (Liga), care a motivat că trumpismul este posibil.

Cu toate acestea, toți au sărbătorit victoria ca semn al unei schimbări globale în favoarea lor. Patrioți pentru Europe spun că se bazează pe suveranitatea națională, valorile tradiționale și apărarea libertății de exprimare și a securității. Gruparea este formată din Rassemblement National a lui Marine Le Pen (Franța), Fidesz a lui Viktor Orban (Ungaria), Lega a lui Matteo Salvini (Italia), și formațiunile lui Geert Wilders (Olanda) și Andrej Babis (Cehia), printre alte partide. În Parlamentul European, Patrioții pentru Europa au 86 de europarlamentari și este al treilea grup ca mărime după Partidul Popular European (PPE) și Socialiștii și Democrații (S&D). „Tornada Trump a schimbat lumea în două săptămâni. Ieri, am fost ereticii; astăzi, suntem mainstream. Oamenii au crezut că reprezentăm trecutul; astăzi, toată lumea vede că suntem viitorul”, a spus un triumfalist Orban. După ce a definit Ungaria pe care o conduce de 15 ani drept „un laborator pentru politici conservatoare”, el s-a lăudat că a făcut „imigrația ilegală o crimă”, a interzis „propaganda de gen” în școli, a scris în Constituție că „un tată este bărbat și o mamă este femeie” și că „toate puterile statului trebuie să apere cultura creștină”. Deși se văd ca forțe ale viitorului, totuși apelează la trecut pentru referințe. Orban i-a mulțumit lui Abascal pentru sprijinul Spaniei pentru Ungaria „împotriva comunismului și a Uniunii Sovietice” în 1956, pretinzând în trecere recompensele dictaturii lui Franco și provocând ovații în picioare din partea susținătorilor și activiștilor Vox din sală, care au apreciat clar referința. Cehul Andrej Babis a argumentat că partidele principale din UE eșuează: „Ei ne spun că Europa va fi competitivă, dar impun reglementări care sugrumă întreprinderile și cetățenii”, a spus el.

Zece lideri ai grupului Patrioți pentru Europa au discutat, de asemenea, strategii pentru desființarea Green Deal și a drapelului curcubeu care reprezintă drepturile LGTBQ, implementarea politicilor lor de familie și numai pentru două sexe și extinderea influenței lor în întreaga UE. De asemenea, l-au găzduit pe Kevin Roberts, președintele think tank-ului conservator american The Heritage Foundation și au transmis mesaje video de la politicianul venezuelean Maria Corina Machado și de la președintele Argentinei Javier Milei. Salvini și președintele Vox, Santiago Abascal, au minimizat amenințarea lui Trump de a majora tarifele la importurile europene, spunând că taxele și reglementările Uniunii Europene reprezintă un pericol mai mare pentru prosperitatea Europei. Apărarea frontierelor Europei împotriva imigrației ilegale a fost un alt subiect abordat de fiecare vorbitor la evenimentul de două zile, chiar dacă trecerile neregulate ale frontierei în Uniunea Europeană au scăzut brusc în 2024, potrivit datelor culese de agenția Frontex pentru controlul frontierelor din bloc. Le Pen a spus că triumful electoral al lui Trump a pus Europa înaintea unei „schimbări reale” și a spus că UE a lăsat continentul la marginea revoluțiilor tehnologice în curs de desfășurare în inteligența artificială și în alte domenii. Când oamenii de la eveniment au vorbit despre a face din nou Europa mare, cei mai mulți au vorbit despre a face din Europa un far pentru creștinism, a înălța națiunile individuale și a restabili mândria și identitatea lor.

În ciuda diferențelor dintre diverșii lideri europeni, din discursurile lor directe au reieșit o serie de teme și obsesii comune: opoziția față de imigrația „în masă”, respingerea Pactului Verde European/Green Deal, apărarea „suveranității naționale” și critica „wokismului” și a „globalismului”. S-a vorbit mult despre Reconquista (a fost procesul prin care regatele creștine din nordul Hispanei au recucerit peninsula Iberică de la musulmani) aducându-le un omagiu „curajoșilor cavaleri spanioli” care au fost primii care au înlăturat Islamul și au restaurat bogata moștenire a creștinismului în țara lor.

Deocamdată, alianța transatlantică rămâne cea mai bună speranță a Europei de a trece printr-o eră de turbulențe – în care vechea ordine globală nu mai funcționează și democrațiile se luptă să formeze una nouă pentru a-și proteja interesele și valorile. A deveni mai dependent de China sau a lăsa Rusia să remodeleze ordinea de securitate a Europei nu sunt opțiuni viabile. Europenii vor trebui să aibă de-a face cu Trump, să mențină NATO în viață și să construiască împreună o forță militară proprie. Angajarea pragmatică a lui Trump de către europenii, împreună cu angajamentele lor puternice de apărare, ar putea fi cea mai promițătoare modalitate de a gestiona relația transatlantică în următorii ani. Dar există un pericol real ca administrația Trump să divizeze și să conducă o Europă care este prea slabă pentru a sta pe picioarele ei.

S-a găsit soluția eliminării lui Călin Georgescu

Demisia lui Klaus Iohannis nu înseamnă decât adâncirea crizei în care am intrat în decembrie, prin decizia CCR de anulare a rezultatelor turului 1 din alegerile prezidențiale. Chiar dacă s-a eliberat locul la Palatul Cotroceni, problema candidaturii lui Călin Georgescu rămâne.

Însă, din informațiile pe care le avem, se pare că nu pentru mult timp. Și asta deoarece s-a găsit soluția eliminării sale din joc.

Marți, în timp ce suveraniștii jubilau, încă, în urma plecării lui Iohannis, polițiștii au descins acasă la Radu Pally, fost jurnalist devenit șeful de campanie al lui Georgescu. IGPR doar a precizat că are în lucru un dosar penal, fără a preciza despre ce este vorba.

A fost, însă, semnalul că s-a pus în mișcare operațiunea de îndepărtare a lui Călin Georgescu din cursa pentru Cotroceni. Iar soluția găsită vine de la CNSAS, care a cerut de la Direcția de Pașapoarte din cadrul Ministerului de Interne dosarele viitorilor candidați la alegerile prezidențiale. Ce se urmărește prin asta? Dovedirea faptului că Georgescu a lucrat pentru Securitate, știut fiind un aspect interesant din CV-ul său – a studiat în străinătate în anii ’80.

De altfel, în actualul anturaj al lui Georgescu există numeroști foști sau actuali ofițeri ai serviciilor de informații, legătura sa cu această lume fiind binecunoscută. Chiar Kelemen Hunor, președintele UDMR, a vorbit într-un interviu pentru publicația maghiară Maszol despre acest subiect numindu-l pe Călin Georgescu „un om al vechiului sistem”.

Cel mai probabil, pe baza informațiilor de la CNSAS se va stabili o legătură între Georgescu și Securitatea lui Ceaușescu, aspect care va fi argumentul pe baza căruia i se va respinge candidatura la președinția României.

Nu putem să nu ne întrebăm dacă decidenții au luat în calcul și reacția populației. O astfel de decizie în mod cert va produce un val de furie în societate. Sau poate că tocmai asta se urmărește, proteste și mișcări de stradă scăpate de sub control?

Lider PSD: Iohannis „a plecat ca un laș, în singurul moment în care mai era nevoie de el”

Alfred Simonis, liderul PSD Timiș și fost președinte al Camerei Deputaților, a criticat, marți, decizia lui Klaus Iohannis de a demisiona de la Cotroceni, acuzându-l de „fugă rușinoasă”.

În opinia acestuia, președintele demisionar al României, Klaus Iohannis, a plecat din funcție „ca un laș”, în singurul moment în care mai era nevoie de el, social-democratul dând de înțeles că trebuia să reziste, alăturându-se liderilor coaliției proeuropene, pentru a ține țara pe drumul stabilității.

Fostul președinte social-democrat al Camerei Deputaților a transmis un mesaj amplu, pe Facebook, în care aduce în discuție plecarea lui Iohannis de la Cotroceni.

Simonis: Fuga rușinoasă a președintelui din Palat a declanșat doar o și mai mare presiune urlătoare

„’Moartea regelui’, bucuria nebunilor. Klaus Iohannis a trântit paltonul peste țară și a plecat ca un laș, în singurul moment în care mai era nevoie de el! Nici măcar acum nu a înțeles că nu este vorba despre el și confortul personal, ci despre instituția pe care o reprezintă și despre România. Trei luni mai trebuia să reziste, să lupte alături de liderii coaliției și de partidele pro-europene pentru a ține România pe drumul stabilității. În loc să fie un debușeu pentru furia socială, fuga rușinoasă a președintelui din Palat a declanșat doar o și mai mare presiune urlătoare din partea unor conserve securiste care înfășurate ipocrit în steag și cu ‘poporul’ în gură toată ziua vor o restaurație a României la dictatură”, susține Alfred Simonis.

„Ce s-ar întâmpla dacă premierul și-ar da demisia?”

El a adăugat că AUR a anunțat imediat că depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului, iar POT a cerut revocarea președinților celor două Camere ale Parlamentului.

„AUR a anunțat imediat că depune moțiune de cenzură împotriva guvernului, în timp ce POT a cerut revocarea președinților celor două Camere. Practic, instituțiile fundamentale ale democrației sunt sub asalt. Președinția a căzut deja în uralele celor care vântură cuțite la cingătoare prin Piața Victoriei.

Repet, nu e vorba de persoane, dar ce s-ar întâmpla dacă premierul și-ar da demisia, dacă președinții Senatului și al Camerei și-ar da demisia sau dacă ceilalți lideri pro-europeni precum Hunor sau Pambuccian s-ar gândi să se pună la adăpost și ar pleca și ei fără luptă?!”, a mai scris Simonis în mesajul postat marți, 11 februarie, pe pagina sa de Facebook.

Iohannis și-a anunțat, luni, demisia

„Iohannis nu și-a anunțat doar demisia, a aruncat în aer România.

Mai bine de 10 ani nu a făcut nimic ca președinte, dar i-au fost de ajuns doar câteva minute ca să dinamiteze un stat. Semnalul extern transmis de el este unul singur – aici, la București, avem un haos politic total: Curtea Constituțională anulează alegerile prezidențiale, Guvernul se bazeză pe sprijinul decisiv al unui partid cu 5% scor electoral, populația boicotează lanțurile de aprovizionare și retailerii, serviciile secrete sunt pomenite în sculare și-n culcare pe toate canalele media și de toți parlamentarii.

Fix cu o săptămână în urmă, la Bruxelles, acolo unde a participat la reuniunea informală a Consiliului European, Klaus Iohannis spunea următoarele în legătură cu demisia sa: „Este o temă vehiculată din motive populiste și electoraliste (…) În Constituție scrie foarte clar că trebuie să stau până predau mandatul președintelui nou ales. Cred că am lămurit cu asta toată discuția și, oricum, nu cred că despre asta trebuie să vorbim. Eu, oricum, peste puține luni plec”. La doar șapte zile distanță, „peste puține luni” s-a transformat în „Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie”.

Ce s-a întâmplat în acest interval de timp este interesat de aflat, căci negreșit ceva s-a petrecut.”

Citiți mai multe AICI: Iohannis a aruncat în aer România! / ATENȚIE LA BOLOJAN!

S-a dus de râpă și Cultura. Biblioteca Națională își face cârciumă cu terasă

Actualul ministru al Culturii, Natalia Intotero, a vrut să-și arate recunoștința față de numirea sa în funcție și a plusat la măsurile de austeritate anunțate de Guvern, aducând bani la buget. Cum? Aceasta a decis să închirieze o ”halcă” din cea mai importantă instituție din patrimoniul ministerului, Biblioteca Națională a României, unde să se deschidă un restaurant și o terasă a acestuia. Pe principiul dacă occidentalii au transformat bisericile în cârciumi, de ce să nu transformăm și noi instituțiile de cultură naționale în așa ceva.

sursa foto: Facebook/Natalia Intotero

Ca să mai încropească ceva în vistieria goală a bugetului, Ministerul Culturii a decis să facă afaceri în instituția sacră a Bibliotecii Naționale Române. Acolo, pe ditamai spațiul, de peste 810 mp, ministrul Natalia Intotero s-a gândit să trântească o cârciumă cu terasă, legătura dintre cele două activități fiind una foarte strânsă: după ce obosești citind, te duci să te mai înviorezi cu un șpriț.

Cârciuma ar avea o importanță crucială, în opinia ministerului, având în vedere că ar avea clienți nu numai din rândul publicului, ci, mai ales, din rândul angajaților, care nu au și ei, săracii, unde să mănânce. Astfel, la inițiativa  Ministerului Culturii, Biblioteca Naţională a României a solicitat valorificarea prin închiriere a unor spaţii situate în incinta bunului imobil, în scopul prestării de servicii de alimentaţie publică pentru personalul bibliotecii, utilizatorii și vizitatorii acesteia, precum și pentru public.

”Potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 334/2002 privind bibliotecile, republicată, Biblioteca Naţională a României este o instituţie publică finanţată din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, astfel că, îi sunt aplicabile prevederile art. 333 alin. (41) din O.U.G. nr. 57/2019, care stipulează pentru Ministerul Culturii şi instituţiile publice aflate în subordinea acestuia, dreptul de a reţine o cotă-parte de 50% din veniturile încasate cu titlul de chirie”, se arată în expunerea de motive a unui proiect de hotărâre, elaborat de Ministerul Culturii.

Alimentație publică cu licitație

Proiectul de hotărâre are ca obiect de reglementare aprobarea închirierii unor spaţii în suprafaţă utilă cumulată de 811,23 mp, din care 401,47 mp reprezintă restaurantul şi 409,76 mp reprezintă terasă, în scopul prestării de servicii de alimentaţie publică către personalul propriu şi către public, susține Ministerul Culturii.

Pentru închirierea suprafeţelor respective, Biblioteca Naţională a României a stabilit valoarea minimă de 45.700 lei/lună, conform Raportului de evaluare proprietate imobiliară nr. 293/02.09.2024. ”Valoarea spaţiilor destinate închirierii este estimată potrivit Raportului de evaluare -Evidențierea valorii juste din contabilitate aferentă spațiului restaurant situat la parterul clădirii Bibliotecii Naționale a României, valoare justă conform valorii contabile actuale- nr. 297/12.11.2024, la suma de 5.779.237 lei. Închirierea spaţiilor ce fac obiectul proiectului de act normativ urmează a se realiza prin licitaţie publică, în condiţiile legii, pentru o perioadă de 5 (cinci) ani, cu posibilitatea de prelungire cu un an, prin act adiţional”, se precizează în proiectul de act normativ.

Jumătate din bani merg la buget

Biblioteca Naţională a României va reţine o cota-parte de 50% din sumele încasate din închirierea spaţiilor deţinute, diferenţa de 50% din aceste sume urmând a fi virată către bugetul de stat. Potrivit fișei financiare, veniturile estimate ale Bibliotecii Naționale a României sunt de 251.350 lei în 2025, 274.200 lei în 2026 și o medie pe 5 ani de 269.630 lei. Aceleași venituri vor fi încasate și la bugetul de stat. ”Prezentul proiect de hotărâre a Guvernului este un act cu caracter individual. Responsabilitatea privind realitatea şi corectitudinea datelor prevăzute în proiectul de hotărâre revine Bibliotecii Naţionale a României şi Ministerului Culturii. Potrivit informaţiilor deţinute, bunul imobil prevăzut de prezentul proiect de hotărâre nu face obiectul unor litigii aflate pe rolul instanţelor, nu este grevat de sarcini şi nu face obiectul unor cereri de restituire/revendicare”, se mai arată în proiectul de act normativ.

Iohannis e mult peste Georgescu și Bolojan

1. Când useriștii și salamandrele oengiste de după Colectiv au boicotat referendumul organizat de Familia Tradițională, am titrat ”Generația Boicot are creierul compot”. Pe urmă, aceeași generație și-a pus steagul bicolor la pozele de profil. Acum am scris că boicotarea supermarket-urilor e o prostie. Ceaușescu e primul care a boicotat magazinele alimentare. Dacă scrii ce crezi despre Georgescu, îți iei înjurături. Dacă scrii ce crezi despre Bolojan, îți iei înjurături din partea ailaltă. Dacă-l înjuri pe Ciolacu, nu-l apără nimeni. În aceeași situație e Iohannis, pe care îl înjură cel mai tare complexații care elucubrau ”e altceva cu un președinte neamț.” Bă, reveniți-vă! Georgescu și țăranul încruntat Bolojan nu sunt familia voastră, bă! Nea Georgescu-Bălărie poate strânge în momentul ăsta aproape opt milioane de voturi. N-are nevoie de apărători. Iar pe Iohannis eu l-am poreclit ”sasul elocvent ca un Trabant”. Și nu l-am votat. Și în 2014, și în 2019 am stat acasă în turul doi. Cu toate astea, Iohannis e de la Charles de Gaulle în sus în comparație cu Bolojan.

    2. Bolojan să-mi mulțumească fiindcă l-am pus lângă Georgescu. Profetul de la Maglavais ar câștiga lejer prezidențialele, dacă ar fi lăsat să candideze. Pe Bolojan îl apreciază o parte dintre useriști și gata, fiindcă PNL nu mai există. Georgescu e aproape la fel de iubit ca Iliescu între ianuarie și mai 1990. Bineînțeles că acest lucru e periculos pentru democrație. În primul mandat al lui Iliescu îți trebuia valoare ca să te bată minerii. Era ca la Eurivision. Cu preselecție. Întâi te băteau babele în piață. Îți luai sacoșe-n cap dacă nu credeai că ”Iliescu apare, soarele răsare!”

    3. Chiar n-am nimic cu Georgescu. E politicianul care mi-a făcut cel mai frumos cadou în 2024. I-a umilit pe useriști. Sigur, n-am nimic cu el, dar nu-i mai suport elucubrațiile. Ar fi fost bun de președinte. O lună. De probă. Bolojan oricum e nepotrivit la Cotroceni. De ce să nu-l punem pe Georgescu până in mai? Și sunt trei luni, nu una.  De probă. Vă dați seama că în trei luni s-ar duce procentual sub Lasconi și Ciolacu?

   4. Iohannis – cel mai deștept. Va mai fi înjurat două-trei săptămâni, nu e vreun fraier temperamental ca să răspundă, uite acuși vin serbările din categoria Balega și Amorașul (Valentine’s Day, 1 și 8 martie), vor ieși ghioceii, Cristela ne va face un borș de lobodă pe tik-tok, și, după 10 martie, nu se va mai vorbi despre Iohannis. Îl veți vedea, dacă îl veți vedea, peste vreo cinci ani într-un aeroport și veți spune cu detașare, pe un ton alb, ”uite-l pe un fost președinte al României!” Poate veți face și o poză cu el. Ca la muzeul figurilor de ceară.

 

America nu-și poate controla oligarhii. Sunt mai puternici decât rușii

Când auziți cuvântul „oligarh”, vă puteți imagina pe cineva precum rusul Farkhad Akhmedov, cu o avere estimată în 2025 la 1,6 miliarde de dolari.

Akhmedov este în mod clar un bogătaș. Totuși, dacă ar fi fost american, nici măcar nu ar fi ajuns pe lista celor mai bogați 400 de cetățeni americani. Ca să nu mai vorbim de magnații Big Tech.

Atunci, de ce Rusia are oligarhi, în timp ce SUA aparent are doar oameni bogați? Cea mai frecventă replică este că oligarhii ruși își datorează bogăția (cel puțin în parte) conexiunilor lor politice, în timp ce miliardarii americani au devenit bogați prin puterea pieței libere.

Este adevărat că mulți oligarhi ruși datorează o mare parte din averea lor unei forme deosebit de nerușinate de corupție, notează UnHerd. În era sovietică, resursele economice erau, în teorie, proprietatea colectivă a întregii populații, deși în practică erau controlate de o birocrație de stat care nu dădea socoteală.

După prăbușirea URSS, nimeni nu a întrebat poporul rus dacă dorește să intre într-o eră a capitalismului sau să experimenteze în schimb o formă de socialism democratic. Nu a existat niciun referendum popular privind privatizarea activelor publice. În schimb, în multe cazuri, birocrații  au transformat pur și simplu întreprinderile de stat în propriile fiefuri private.

Cu toate acestea, există probleme cu ideea că ultra-bogații capitaliști din America nu sunt oligarhi pentru că și-au făcut averile „în mod corect”.

În primul rând, distincția dintre cele două sisteme este mai puțin clară decât ar putea părea. În Rusia post-sovietică, actorii din sectorul privat s-au îmbogățit uimitor pe seama statului, în timp ce o ordine economică a fost depășită de alta. Dar și mulți americani ultra-bogați beneficiază din plin de conexiuni politice.

Elon Musk a câștigat zeci de miliarde de dolari direct din contracte guvernamentale. Este mai mult decât averea totală a unui oligarh rus tipic. În general, sectorul american al tehnologiei – sursa unui număr mare de miliardari – a beneficiat în mod dramatic de liniile neclare dintre bogăția privată și politica statului.

Într-un mod mai puțin explicit decât oligarhii ruși, oligarhii americani au găsit modalități de a transforma investițiile guvernului în profituri private.

Patru trilionari în următorii cinci ani

Cea de-a doua și mai profundă problemă a negării oligarhiei americane este că un oligarh nu este doar cineva care se îmbogățește pe căi greșite. „Oligarhia” este guvernarea de către un grup mic de indivizi puternici. Ceea ce face ca cineva să fie un oligarh este faptul că exercită o mare putere, nu că beneficiază de asocierea cu cei care o exercită.

Puterea plutocraților americani se manifestă la mai multe niveluri. Cel mai evident, magnații au putere directă asupra vieții unui număr mare de angajați. Musk sau Bezos pot înlocui un anumit lucrător de la Tesla sau Amazon mult mai ușor decât poate acel lucrător să înlocuiască sursa mijloacelor sale de subzistență. Prin urmare, acești oligarhi își conduc întreprinderile ca pe niște dictaturi în miniatură.

De asemenea, stăpânii corporațiilor din America exercită mai multă putere oligarhică asupra procesului politic decât omologii lor din Moscova și Sankt Petersburg. Miliardarul care ocupă în prezent funcția de președinte al Statelor Unite ezită să se confrunte prea direct cu Musk pe teme controversate.

Oligarhii americani au urcat în stratosfera financiară datorită deceniilor de politici publice fundamentaliste, popularizate pentru prima dată de Ronald Reagan, continuate de Bill Clinton și Barack Obama.

Până și Trump, care a făcut campanie în calitate de „populist”, și-a petrecut o mare parte din primul său mandat promovând scăderea impozitelor pentru cei bogați și reducerea statului de reglementare. Iar administrația somnolentă a lui Joe Biden nu a fost pregătită să inverseze această tendință.

Se așteaptă ca patru americani (Musk, Bezos, Mark Zuckerberg și Larry Ellison) să devină trilionari în următorii cinci ani. În comparație, rușii par chiar modești.

Demisie Iohannis/Bolojan preia interimar funcția de președinte al României. Hotărârea CCR

Curtea Constituțională (CCR) a constatat, marți, 11 februarie, vacantarea funcției de președinte al României, în urma demisiei lui Klaus Iohannis.

Și a stabilit ca Ilie Bolojan, președinte al Senatului, să preia din 12 februarie interimatul la Palatul Cotroceni.

„CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

1. Constată că funcția de Președinte al României devine vacantă, începând cu data de 12
februarie 2025, ca urmare a demisiei domnului Klaus-Werner Iohannis din funcția de Președinte al României.

2. Constată că vacanța funcției de Președinte al României este o împrejurare care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României, începând cu data de 12 februarie 2025.

3. Constată că, în conformitate cu dispozițiile art.98 alin.(1) din Constituție, interimatul funcției de Președinte al României se asigură de președintele Senatului, domnul Ilie-Gavril Bolojan, începând cu data de 12 februarie 2025.

Definitivă și general obligatorie.

Prezenta hotărâre se comunică Parlamentului și Guvernului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 februarie 2025.”, se menționează în decizia CCR.

Hotărârea integrală a CCR poate fi consultată AICI.

Iohannis: „Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă…”

Klaus Iohannis a susținut luni, 10 februarie, la Palatul Cotroceni, o declarație de presă, în cadrul căreia și-a anunțat demisia.

„Astăzi, în Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a Președintelui. Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție după alegerea noului Președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată – repet, niciodată – n-am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă.

Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a președintelui.

Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern. (…) În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord. Toată discuția va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. (…)

În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii.

Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie”, a anunțat Iohannis luni după-amiază, 10 februarie.

Citiți și: Iohannis a aruncat în aer România! / ATENȚIE LA BOLOJAN!

Campionatul cu libere impuse

A demisionat președintele care nu era legitim. Pentru că interpretarea Constituției a fost făcută la comanda ilegitimului pe post de plecare, de o Curte tot mai ilegitimă politic și cu accente clare de analfabetism funcțional. De ce a demisionat? În nici un caz de rușine. Nu cred că înțelege conceptul. Altă formă de analfabetism funcțional. 

Am suspiciuni rezonabile că iluminarea a venit după vizita la Consiliul European, informal, de acum câteva zile, când a ieșit din hibernarea post lovitura de stat  și a dat nas în nas cu o altă lume decât cea care l-a dirijat și protejat. S-a fisurat plasa de siguranță mai repede decât s-a așteptat. Cei care i-au promis ca îi țin spatele oricum traduce democrația, nu mai știu cum să se salveze pe ei înșiși într-o Arcă în care sunt puține locuri. Este ca evacuarea într-o navă avariată de icebergul Trump. Oare a reușit? Dacă de 8 martie Răvășitoarea este lăsată în pace în procesul pierdut al caselor acaparate cu niște acte la fel de false precum facturile  făcături ale iubitorului de perspectivă  din avioane private, Președintele știe să facă cadouri. Ținutul de mână  în peregrinările  explorative și costisitoare ale Primei Familii, nu a fost de formă.

Când am intrat în Schengen a venit eternul Predoiu, specialistul în Justiție și Siguranță Națională, să ne spună că el s-a ocupat să rezolve diferendele cu Austria de unde vine diplomatul actual numărul 1 al nației. Nu știu cine îl mai crede. Cine îl pune șef la PNL interimar? Am intrat în Schengen pentru că au fost interese strategice ale capitalului investit în vecinii noștri. Ca să nu depindă  capitalul și profiturile de deplasările pe mare prin zone controlate de aliați cu loialitatea elastică. Capitalul avea nevoie de culoar terestru din Grecia către zonele fierbinți încălzite de viitoarea circulație a banilor.

Opoziția cu steagurile pe post de argumente, zice acum că presiunea maselor nemulțumite de plumbul greu al lanțurilor democrației  manipulate de grupul de interese pentru care am făcut  alegeri europarlamentare și locale în aceeași zi, l-a ejectat pe inamicul numărul unu al nației în faza de emancipare. Acea opoziție iubitoare de strălucirea metalelor prețioase din templul emancipării conștiinței naționale. Nici asta nu are susținere în geopolitică. Nu poporul ridicat în conștiința, ce o fi însemnând asta, a generat demisia. Ministrul de Externe al SUA vine în Europa și merge în Polonia, ocolind România.  Pentru că România nu are din punct de vedere politic un Președinte frecventabil.  Americanii au nevoie de parteneri cu loialitate verificată. KVJ nu se califică. Nici Ciolacu nu se califică. De aici pe surse știrea despre posibila dispariție din peisaj a personajului înainte de ceea ce era așteptat în toamnă. Cum trădarea în politica românească este sport național, aștept să văd exemple de analizat la PSD, PNL și USR. USR , tinerețea în politică, excelează. Nu se uită la știrile de peste gârlă. Femeile nu mai sunt în lumina reflectărilor doar pe bază sex. Trebuie și niște competente la dosar. USR trebuie sa livreze  competente în loc de discriminare pozitivă. PNL se dezintegrează în lupta pierdută  dintre Ardeal și București. PSD are cadre de rezervă. Avantaj piramida mare, nedemocratică.

Patinaj artistic  la libere impuse. Cât va costa biletul la spectacol? Vedeți voi când vine fiscul și vă amendează ca ați plătit online și nu s-a înregistrat plata.

 

 

 

Percheziții la șeful de campanie al lui Călin Georgescu. „Solicit imperativ oprirea acestui abuz” – cere Georgescu/Reacția IGPR

3

Candidatul la alegerile prezidențiale Călin Georgescu acuză un „abuz” după ce – susține el – mascații au ajuns marți dimineață să facă percheziții acasă la șeful său de campanie.

Anchetatorii fac, așadar, percheziții acasă la șeful de campanie al lui Călin Georgescu, Radu Pally. Într-un mesaj postat pe Facebook, Călin Georgescu solicită „imperativ” „oprirea acestui abuz”. Și arată cu degetul în direcția șefului MAI, Cătălin Predoiu.

„Milițianul Predoiu și niște procurori au trimis în această dimineață mascații acasă la șeful meu de campanie, Radu Pally. Solicit imperativ oprirea acestui abuz – nu ne puteți intimida – nu putem fi îngenunchiați!” – a acuzat Călin Georgescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Primele precizări de la IGPR

A apărut și o primă reacție de la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Poliția a menționat că „activitățile” au loc într-un dosar penal, „sub coordonarea unității de parchet competente și cu respectarea cadrului legal în vigoare”. Nu s-a precizat ce posibile infracțiuni ar fi vizate.

„Având în vedere afirmațiile din spațiul public, de pe o rețea de socializare, ale unui candidat la alegerile prezidențiale, cu privire la unele activități derulate de instituția noastră, Centrul de Informare și Relații Publice din cadrul Poliției Române este abilitat să comunice următoarele:

Activitățile sunt derulate în cadrul unui dosar penal, sub coordonarea unității de parchet competente și cu respectarea cadrului legal în vigoare.

De altfel, toate activitățile instituției noastre, în cadrul tuturor dosarelor penale se efectuează sub coordonarea unităților de parchet și sub autoritatea procurorilor de caz, având drept scop aflarea adevărului.

Respingem și dezavuăm orice acuzație nefondată de politizare a actului profesional polițienesc.

Vă reamintim faptul că activitatea de urmărire penală a poliției judiciare are caracter nepublic și se desfășoară sub autoritatea unităților de parchet competente, șefii ierarhici ai polițiștilor neavând competență în a da dispoziții privind efectuarea actelor de urmărire penală.

Reiterăm că tot personalul instituției noastre își desfășoară activitatea cu profesionalism, imparțialitate, echidistanță și neutralitate politică”, se menționează în comunicatul IGPR.

Ce spune Parchetul

Totodată, s-a aflat o primă reacție și de la nivelul Parchetului General. E vorba despre câteva precizări scurte.

„În cauza la care face referire fostul candidat la alegerile prezidențiale se fac cercetări și nu putem oferi alte informații suplimentare la acest moment” – a transmis Parchetul General la solicitarea HotNews.

Cine este Radu Pally

Potrivit site-ului citat, care citează presa din Argeș, Radu Pally și soția sa, Crenguța, sunt foști jurnaliști care au ajuns să fie șefii de campanie ai lui Călin Georgescu.

„Călin Georgescu a făcut o gafă, situație în care presupunem că nu știa că este manipulat. Indiferent cum stă treaba, nu-i a bună pentru el!” – citiți mai multe AICI: Călin Georgescu – manipulat, nu ajutat de serviciile secrete!

Citiți și: PLANUL lui Călin Georgescu a speriat „SISTEMUL”/Iohannis și-a prelungit vacanța prezidențială

Omul din spatele campaniei lui Iohannis: „Să își asume distrugerea sistemului politic și democratic din România”/Urmează noi dezvăluiri?

Anunțul privind demisia lui Klaus Iohannis din fotoliul de la Cotroceni a iscat numeroase reacții în sfera politică și în rândul opiniei publice.

Radu Negulescu, cel care a coordonat campania lui Klaus Iohannis pentru prezidențiale, face o serie de dezvăluiri. Și dă de înțeles că vor mai ieși la lumină anumite amănunte neștiute până acum.

Radu Negulescu: „Am deservit naiv sistemul, până m-am săturat de el”

„Da, am deservit naiv sistemul, până m-am săturat de el. E putred de stricat, cangrenat de tot. Am crezut că facem bine, dar am făcut, se pare, rău.

Dar, în mod oficial, azi îmi pun cenușă în cap și-mi pun toată știința în serviciul adevărului.
De azi, voi scoate totul la lumină, totul la vedere, cu un singur scop: să demasc impostura, în orice fel pot, cu toată forța mea… Demisia Iohannis, demisia Ciolacu! Azi.”, și-a început Radu Negulescu postarea făcută luni, 10 februarie, pe o rețea de socializare.

El îi acuză pe cei care conduc astăzi România că au folosit exact aceleași tactici pe care le-ar fi folosit în campanie și Călin Georgescu. „Dar ei n-au înțeles asta, n-au înțeles nimic și au răspuns printr-o eroare istorică, o tâmpenie colosală: au distrus cel dintâi act democratic, pe vorbe, pe presupuneri și pe multe supoziții, literalmente pe rapoarte construite pe genunchi, după ureche și peste noapte.

Doar pentru că finalul nu se potrivea cu cel scris de ei.

Pentru că, pe fond, aceleași tehnici, aceleași practici de campanie reclamate l-au făcut și pe Iohannis președinte. Doar platforma diferită – „Președintele Facebook” s-a speriat de TikTok”, a mai scris Negulescu.

R. Negulescu: La fel ca Georgescu, Iohannis a avut o mână de oameni extrem de abili

Nu sunt singurele dezvăluiri pe care le-a făcut Radu Negulescu. Acesta a făcut trimitere și la modul în care Iohannis a ajuns președintele României, în 2014. Dar și despre cum a rămas președinte și după alegerile din 2019.

„Am fost implicat personal. La fel ca Georgescu, Iohannis a avut o mână de oameni extrem de abili, implicați și hotărâți, care au crezut în el și care i-au făcut treaba: mesaje și strategii, rețele și campanii de recuperare a ecartului gigantic dintre realitatea de pe teren și victorie. Eu i-am coordonat”, a scris Radu Negulescu pe Facebook.

În finalul postării sale, Radu Negulescu a dat de înțeles că dezvăluirile vor continua: „PS: much more to come”. Acesta a postat și o fotografie mai veche cu Klaus Iohannis.

Postarea integrală a lui Radu Negulescu, pe pagina sa de Facebook:

„Iohannis trebuie să plece. Azi.

Nu doar să își încheie mandatul – să își asume demisia. Azi.
Să își asume distrugerea sistemului politic și democratic din România.
Și dacă tot se întâlnește cu Ciolacu înțeleg, ar fi bine să plece împreună.
Pentru că împreună au construit acest dezastru.
Împreună au transformat statul într-o rețea de aranjamente, servilism și haos organizat. Împreună au creat un sistem de control unde votul e doar o formalitate, unde alegerile sunt doar o piesă de teatru cu finalul scris dinainte.
Aveau totul în aliniament, zeci de milioane arse.
Împreuna într-un joc doar de ei știut.
În altă realitate.
Dar realitatea se autocorecteaza prin adevăr.
Iar adevărul e la oameni, e la popor. Azi, mai mult decât niciodată.
Și nu va mai fi niciodată altfel.
Dar ei n-au înțeles asta, n-au înțeles nimic și au răspuns printr-o eroare istorică, o tâmpenie colosală: au distrus cel dintâi act democratic, pe vorbe, pe presupuneri și pe multe supoziții, literalmente pe rapoarte construite pe genunchi, după ureche și peste noapte.
Doar pentru că finalul nu se potrivea cu cel scris de ei.
Pentru că, pe fond, aceleași tehnici, aceleași practici de campanie reclamate l-au făcut și pe Iohannis președinte. Doar platforma diferită – „Președintele Facebook” s-a speriat de TikTok.
Tot aproape fără bani și atunci, că de plătit n-au plătit mai nimic.
De unde știu?
Am fost implicat personal. La fel ca Georgescu, Iohannis a avut o mână de oameni extrem de abili, implicați și hotărâți, care au crezut în el și care i-au făcut treaba: mesaje și strategii, rețele și campanii de recuperare a ecartului gigantic dintre realitatea de pe teren și victorie.
Eu i-am coordonat.
Și nu doar în 2014.
La fel și-n 2019, chiar și-n 2020, când aceleași practici i-au făcut culoar lui K – dar și lui Marcel, căruia i-au predat PSD-ul la cheie.
Da, am deservit naiv sistemul, până m-am săturat de el. E putred de stricat, cangrenat de tot. Am crezut că facem bine, dar am făcut, se pare, rău.
Dar, în mod oficial, azi îmi pun cenușă în cap și-mi pun toată știința în serviciul adevărului.
De azi, voi scoate totul la lumină, totul la vedere, cu un singur scop: să demasc impostura, în orice fel pot, cu toată forța mea …
Demisia Iohannis, demisia Ciolacu! Azi.
Orice zi în plus, va îngroapă în istorie.
Si, poate, vă puneți cenusa-n cap și voi.
Ați ciomagit moral țara degeaba. Le-ați furat oamenilor viitorul.
#brigada42 #adevărul
PS: much more to come”

Iohannis și-a anunțat, luni, demisia

„Iohannis nu și-a anunțat doar demisia, a aruncat în aer România.

Mai bine de 10 ani nu a făcut nimic ca președinte, dar i-au fost de ajuns doar câteva minute ca să dinamiteze un stat. Semnalul extern transmis de el este unul singur – aici, la București, avem un haos politic total: Curtea Constituțională anulează alegerile prezidențiale, Guvernul se bazeză pe sprijinul decisiv al unui partid cu 5% scor electoral, populația boicotează lanțurile de aprovizionare și retailerii, serviciile secrete sunt pomenite în sculare și-n culcare pe toate canalele media și de toți parlamentarii.

Fix cu o săptămână în urmă, la Bruxelles, acolo unde a participat la reuniunea informală a Consiliului European, Klaus Iohannis spunea următoarele în legătură cu demisia sa: „Este o temă vehiculată din motive populiste și electoraliste (…) În Constituție scrie foarte clar că trebuie să stau până predau mandatul președintelui nou ales. Cred că am lămurit cu asta toată discuția și, oricum, nu cred că despre asta trebuie să vorbim. Eu, oricum, peste puține luni plec”. La doar șapte zile distanță, „peste puține luni” s-a transformat în „Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie”.

Ce s-a întâmplat în acest interval de timp este interesat de aflat, căci negreșit ceva s-a petrecut. Ori la Bruxelles i s-a transmis lui Iohannis că nu mai este binevenit acolo și a ascultat ședințele pe la ușă, ori imediat după întoarcerea în țară s-au primit alte semnale, dar mult mai puternice.

Când a vorbit în conferința de la Cotroceni, președintelui i-a tremurat serios vocea, o inflexiune sesizată nu numai de ziariștii chemați la conferință, ci și de telespectatorii care au urmărit mesajul. Ce anume l-a speriat atât de tare pe Klaus Iohannis încât a avut probleme de exprimare, aproape bâlbâindu-se? Cumva fostul primar al Sibiului a (re)ascultat informațiile strânse de procurori în dosarele deschise pe numele său? Șeful statului are de dat înapoi sume importante, dar se prea poate ca recuperarea prejudiciului de către România să fie cea mai mică grijă a lui.

Sau demisia lui Iohannis are legătură cu vizita în România a trimisului lui Donald Trump, Richard Grenell fiind așteptat să sosească în aceste zile? Orice este posibil, dacă ne gândim că, de la preluarea mandatului său, Trump nici măcar nu i-a băgat în seamă pe liderii de la București. Cum la fel de adevărat este și că Iohannis, prin înaintarea demisiei, și-a securizat viitorul: ca președinte suspendat de Parlament (vezi procedurile inițiate de partidele suveraniste), ar fi pierdut toate drepturile de care se bucură acum, dar demisionând el își păstrează și vila de protocol, și venitul lunar care-I asigură un trai de nabab.”

Citiți mai multe AICI: Iohannis a aruncat în aer România! / ATENȚIE LA BOLOJAN!

Citiți și: PLANUL lui Călin Georgescu a speriat „SISTEMUL”/Iohannis și-a prelungit vacanța prezidențială

Călin Georgescu – manipulat, nu ajutat de serviciile secrete!

Emisarul lui Trump a fost deja în România? Ce s-a aflat pe surse

Deși se vehiculase faptul că trimisul special al președintelui Donald Trump pentru politică externă ar urma să ajungă într-o vizită în România zilele viitoare, se pare că acest lucru s-a întâmplat deja.

Trimisul special al președintelui Donald Trump pentru politică externă, Richard Grenell, a fost deja la București duminică, 9 februarie, transmite stiripesurse.ro, în baza unor surse politice.

Ar fi fost vorba despre o vizită-fulger. Conform acelorași surse, Grenell a stat doar o zi în București, după care a plecat din România. În scurtul interval în care s-a aflat în România, omul lui Trump s-a întâlnit cu mai multe personaje cunoscute, printre care și frații Tate, britanicii cercetați de DIICOT într-un dosar de trafic de persoane, notează site-ul citat.

Coincidență sau nu, la o zi după vizita lui Grenell – care ar fi avut loc, așadar, pe 9 februarie – s-a aflat că președintele Klaus Iohannis pleacă din fotoliul de la Cotroceni. Iohannis a anunțat că demisionează, într-o declarație susținută luni, 10 februarie, de la Cotroceni.

Grenell, om de încredere al lui Donald Trump

Richard Grenell este unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai președintelui Donald Trump, încă din primul mandat al acestuia la Casa Albă.

El a fost director interimar al informațiilor naționale în timpul mandatului lui Trump – 2017-2021.

Iohannis și-a anunțat, luni, demisia

„Iohannis nu și-a anunțat doar demisia, a aruncat în aer România.

Mai bine de 10 ani nu a făcut nimic ca președinte, dar i-au fost de ajuns doar câteva minute ca să dinamiteze un stat. Semnalul extern transmis de el este unul singur – aici, la București, avem un haos politic total: Curtea Constituțională anulează alegerile prezidențiale, Guvernul se bazeză pe sprijinul decisiv al unui partid cu 5% scor electoral, populația boicotează lanțurile de aprovizionare și retailerii, serviciile secrete sunt pomenite în sculare și-n culcare pe toate canalele media și de toți parlamentarii.

Fix cu o săptămână în urmă, la Bruxelles, acolo unde a participat la reuniunea informală a Consiliului European, Klaus Iohannis spunea următoarele în legătură cu demisia sa: „Este o temă vehiculată din motive populiste și electoraliste (…) În Constituție scrie foarte clar că trebuie să stau până predau mandatul președintelui nou ales. Cred că am lămurit cu asta toată discuția și, oricum, nu cred că despre asta trebuie să vorbim. Eu, oricum, peste puține luni plec”. La doar șapte zile distanță, „peste puține luni” s-a transformat în „Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie”.

Ce s-a întâmplat în acest interval de timp este interesat de aflat, căci negreșit ceva s-a petrecut. Ori la Bruxelles i s-a transmis lui Iohannis că nu mai este binevenit acolo și a ascultat ședințele pe la ușă, ori imediat după întoarcerea în țară s-au primit alte semnale, dar mult mai puternice.

Când a vorbit în conferința de la Cotroceni, președintelui i-a tremurat serios vocea, o inflexiune sesizată nu numai de ziariștii chemați la conferință, ci și de telespectatorii care au urmărit mesajul. Ce anume l-a speriat atât de tare pe Klaus Iohannis încât a avut probleme de exprimare, aproape bâlbâindu-se? Cumva fostul primar al Sibiului a (re)ascultat informațiile strânse de procurori în dosarele deschise pe numele său? Șeful statului are de dat înapoi sume importante, dar se prea poate ca recuperarea prejudiciului de către România să fie cea mai mică grijă a lui.

Sau demisia lui Iohannis are legătură cu vizita în România a trimisului lui Donald Trump, Richard Grenell fiind așteptat să sosească în aceste zile? Orice este posibil, dacă ne gândim că, de la preluarea mandatului său, Trump nici măcar nu i-a băgat în seamă pe liderii de la București. Cum la fel de adevărat este și că Iohannis, prin înaintarea demisiei, și-a securizat viitorul: ca președinte suspendat de Parlament (vezi procedurile inițiate de partidele suveraniste), ar fi pierdut toate drepturile de care se bucură acum, dar demisionând el își păstrează și vila de protocol, și venitul lunar care-I asigură un trai de nabab.”

Citiți mai multe AICI: Iohannis a aruncat în aer România! / ATENȚIE LA BOLOJAN!

Ucraineancă ucisă de partenerul ei, într-un apartament din centrul Bucureștiului

0

Caz șocant în Capitală. O femeie a sfârșit în condiții înfiorătoare, într-un apartament din București. Polițiștii au deschis deja o anchetă.

Din primele informații, nenorocirea a avut loc în seara primei zile a acestei săptămâni. Polițiștii ar fi fost alertați de către vecinii victimei, speriați de strigătele auzite din locuința în care se afla aceasta.

O femeie din Ucraina a fost ucisă luni seară într-un apartament din sectorul 1 al Capitalei, de către partenerul ei, tot ucrainean, potrivit unor surse din anchetă – informează Știrile ProTV.

Trupul neînsuflețit al femeii, dus la IML

După ce au auzit țipete în locuința aflată, conform sursei citate, în zona ultracentrală a Bucureștiului, vecinii au pus mâna pe telefon și au apelat numărul unic de urgență, 112, pentru a alerta autoritățile. Astfel că la fața locului au ajuns oamenii legii. Din păcate, polițiștii care au ajuns la apartamentul respectiv au găsit-o pe femeie decedată. Trupul neînsuflețit al victimei a fost preluat pentru a fi transportat la Medicină Legală (IML).

Urmează ca medicii legiști să stabilească, în urma necropsiei, ce anume a provocat decesul femeii.

Polițiștii au deschis un dosar și fac cercetări pentru a stabili exact cum anume s-a produs nenorocirea. Conform sursei citate, bărbatul – partenerul femeii – este căutat acum de autorități.

Protest cu „exces de zel” la metrou. Trenurile întârzie în stații. Pe ce magistrală sunt cele mai multe probleme

1

Locuitorii Capitalei care vor să ajungă la muncă sau au diferite drumuri de făcut prin oraș și intenționează să folosească metroul e bine să aibă în vedere faptul că garniturile pot ajunge cu întârziere în stații, marți, ca urmare a unei forme de protest a sindicaliștilor.

Concret, sindicaliștii de la metrou au anunțat că marți vor face „exces de zel”. Ce înseamnă acest lucru? E o formă de protest. Vor acorda o atenție sporită tuturor operațiunilor, pentru că verificările la cap de linie sunt făcute în amănunt, potrivit Digi24. Acest lucru presupune că trenurile pleacă mai târziu, astfel că au crescut timpii de așteptare între două garnituri.

Cele mai mari probleme în acest moment sunt pe Magistrala 2, care face legătura între sudul și nordul Capitalei, între Pipera și Tudor Arghezi, potrivit sursei citate. Marți dimineață nu au putut pleca trei trenuri de metrou, astfel încât se circulă doar cu 15 în loc de 18, cât ar fi normal. Acest lucru înseamnă că în loc să ajungă în stație în 4 minute, cum ar fi programat, metroul ajunge într-un interval de 7 sau, în unele cazuri, chiar 8 minute.

Lesne de înțeles că a apărut aglomerația pe peroane. Mai ales că dimineața mulți locuitori ai Capitalei se îndreaptă spre locul de muncă sau spre școala copiilor. Și cum un metrou e prea aglomerat, oamenii care nu au loc în vagoane se văd nevoiți să aștepte următoarea garnitură

În cursul zilei de marți vor fi inclusiv negocieri la Guvern cu sindicaliștii de la Metrorex, care sunt nemulțumiți de faptul că nu a fost pus în aplicare contractul colectiv de muncă semnat la finalul anului trecut.

Ce a anunțat Metrorex luni, 10 februarie

Și luni, 10 februarie, Metrorex a anunțat, printr-un scurt comunicat, că trei trenuri din cele 18 care operează în mod uzual pe Magistrala 2 au rămas anulate.

„Metrorex informează publicul călător că circulația trenurilor pe Magistrala 2 se menține la un interval de 6–7-minute în orele cu vârf de trafic, față de intervalul de 4 minute prevăzut în programul de circulație aprobat. Cauza acestei situații o reprezintă continuarea absentării din motive medicale a unui număr semnificativ de mecanici de tren autorizați să opereze pe această magistrală.

În acest context, 3 trenuri din cele 18 care operează în mod uzual pe această magistrală rămân anulate.

Prezentăm scuze publicului călător pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere”, a transmis Metrorex.

Încă din 5 februarie compania a informat călătorii, tot printr-un comunicat, că mai mulți mecanici de tren au absentat din motive medicale, drept urmare au apărut întârzieri în circulația unor trenuri, pe Magistrala 2, la orele de vârf.

„Metrorex informează publicul călător că astăzi, 5 februarie 2025, circulația trenurilor pe Magistrala 2 se desfășoară la un interval de 6 minute în orele cu vârf de trafic, față de intervalul de 4 minute prevăzut în programul de circulație aprobat. Această situație este cauzată de absența din motive medicale a mai multor mecanici de tren.

În acest context, au fost anulate 3 trenuri din cele 18 care operează în mod uzual pe această magistrală.

Metrorex depune eforturi susținute pentru a suplini personalul necesar și pentru a readuce la normal programul de circulație aprobat”, susțineau, la acea dată, reprezentanții companiei.

Citiți și: Grevă la metroul din Bucureşti, luni dimineaţă! Sindicaliștii amenință cu paralizarea traficului din Capitală

Lasconi își „sfătuiește” colegii din USR să nu voteze moțiunea de cenzură anunțată de Simion/Ce zice Moșteanu

După ce Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia de la Cotroceni, de la vârful AUR s-a anunțat intenția de a se depune o moțiune de cenzură la adresa Guvernului Ciolacu.

În tot acest context, Elena Lasconi, președinta USR, a declarat, luni seară, că îi îndeamnă pe colegii din partid să nu voteze moțiunea de cenzură anunțată de George Simion. „În momentul de față avem nevoie de calm și de stabilitate. Să vorbim de căderea Guvernului sau de a da jos șefii Guvernului ar duce țara în haos”, a afirmat șefa USR.

Citiți și: Iohannis a aruncat în aer România! / ATENȚIE LA BOLOJAN!

Lasconi: „Cred că în momentul de față avem nevoie de calm și de stabilitate”

„Eu nu sunt parlamentar, nu pot vota. E adevărat, sunt liderul USR și i-aș sfătui pe colegii mei să nu facă asta pentru că mi se pare că e ușor să demolezi, dar trebuie să te gândești cu maturitate ce pui în loc, să te gândești la consecințe. Cred că în momentul de față avem nevoie de calm și de stabilitate. Să vorbim de căderea Guvernului sau de a da jos șefii Guvernului ar duce țara în haos”, a declarat Elena Lasconi, luni seara, la Antena 3.

Șefa USR a afirmat că în partidul pe care-l conduce „funcționează democrația”, dar că i-ar sfătui pe colegii săi să nu voteze o eventuală moțiune de cenzură.

„Cred că din punct de vedere economic, nu mai vorbesc de bursă, pentru că știm foarte bine că doar niște declarații făcute au făcut să dispară 1 miliard de euro de pe bursă. Cred că vor fi consecințe, eu nu sunt vătaf, eu sunt lider de partid, în USR funcționează democrația, dar așa i-aș sfătui pe colegii mei, să nu o facă”, a mai declarat Elena Lasconi, întrebată care ar fi riscurile unei eventuale căderi a Guvernului.

Reacția sa a venit vine după ce George Simion a anunțat, luni seară, că AUR va depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu. „Sperăm să intrăm într-o normalitate, sperăm să avem o Românie normală, să revenim la cadrul constituţional democratic. De aceea anunţăm că următorul pas pe linie parlamentară va fi depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu, guvern numit de acest preşedinte ilegitim, care a demisionat astăzi într-un mod aberant, anunţându-şi demisia care va intra în efect în 48 de ore”, a susţinut Simion, luni seară, în fața presei.

Ce a spus Ionuţ Moşteanu

(sursa foto: Ionuț Moșteanu/Facebook)

Pe de altă parte, liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu, a fost întrebat, luni, în cadrul unei conferințe de presă, dacă USR ar susţine o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu, iniţiată de partidele suveraniste.

Moşteanu a menționat în primă fază că așteaptă să vadă că e depusă în Parlament.

„Haideţi să vedem moţiunea de cenzură, haideţi să o vedem depusă în Parlament. Dacă vor să o depună, nu au nevoie de semnăturile noastre. Au semnăturile necesare pentru depunerea moţiunii de cenzură. (…) Eu cred că Ciolacu e depăşit. Cum se spune la avioane, că tot îi plac dânsului avioanele, şi-a depăşit rezerva de zbor. Cred că e depăşit. Târăşte un scandal public pe care nu l-a clarificat, acel scandal Nordis. Cred că este un premier slab, care a dus bugetul României în gard în anii trecuţi şi nu mai are credibilitate ca să ne scoată din criza asta”, a spus Moşteanu, în cadrul unei conferinţe de presă, citat de b1.ro.

„Atunci, de ce nu?”

Liderul deputaţilor USR a mai afirmat că vor da jos un guvern în momentul în care este „foarte clar ce guvern şi ce majoritate se formează şi ce guvern se poate pune în loc”.

România trebuie guvernată şi vom vota pentru a da jos un guvern în momentul în care este foarte clar ce guvern şi ce majoritate se formează şi ce guvern se poate pune în loc.

Suntem oameni politici responsabili şi nu ne jucăm de-a politica. În momentul în care lucrurile vor fi clare, să zicem: îl dăm jos pe Ciolacu, dar se formează o guvernare responsabilă, pro-democratică, cu un premier care să ne redea speranţa că poate pune România pe calea corectă şi bugetul României pe drumul corect. Atunci, de ce nu?”, a mai afirmat Moşteanu.

(P) Clarificări cu privire la informațiile apărute în spațiul public cu privire la accesul minorilor în locațiile de jocuri de noroc

0

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc dorește să aducă clarificări cu privire la informațiile apărute în articolul intitulat „Minorii lăsați în sălile de jocuri? Ce condiție este luată în discuție pentru a le permite accesul”, publicat de Hotnews.

Precizăm faptul că ONJN nu a luat în considerare și nu a discutat vreodată o modificare legislativă care să permită accesul minorilor în locațiile specializate. Afirmația conform căreia legislația ar putea fi modificată astfel încât minorii „să poată intra în săli dacă nu joacă efectiv” este eronată și nu reflectă realitatea poziției instituției noastre, nici a discuțiilor care s-au purtat în cadrul ședinței Consiliului Consultativ pe lângă ONJN la care se face referire, împreună cu reprezentanții asociațiilor de profil, și cu atât mai mult realitatea legislativă.

Legea este foarte clară în această privință: minorilor le este interzis accesul în sălile de jocuri de noroc potrivit art.7 alin. (3) din OUG 77/2009, iar această interdicție rămâne fermă și neschimbată.

Reglementarea accesului minorilor la jocurile de noroc este distinctă de discuțiile referitoare la autoexcluderea de la jocurile de noroc. Subiectul autoexcluderii vizează exclusiv persoanele majore și are în vedere posibilitatea oferită de lege pentru aceste persoane, ca, voluntar, să decidă înscrierea într-un registru național al persoanelor autoexcluse, cu scopul de a fi protejate.

În acest sens, în ședința Consiliului Consultativ la care se face referire în articol, s-au purtat discuții cu privire la îmbunătățirea actualului cadru normativ privind procedura autoexcluderii, reglementată în art. 15^1 din OUG 77/2009, procedură ce vizează exclusiv persoanele majore.

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc își reafirmă angajamentul de a asigura respectarea cadrului legal și de a proteja categoriile vulnerabile, inclusiv minorii, de orice expunere la activitățile de jocuri de noroc.

Orice informație contrară celor prezentate și acestui principiu este nefondată și trebuie tratată ca atare.

Horoscop 11 februarie 2025 – Organizati-va si disciplinati-va!

0

BERBEC

Va trebui să vă confruntați și să acționați asupra unei probleme de muncă dacă aveți o echipă sau trebuie să organizați mai mulți oameni. Așa că trebuie să acționezi cu curaj, atât doar că este un moment oarecum neplăcut.

 

TAUR

Economisirea timpului este importantă pentru dvs. acum, deoarece există o problemă pe care trebuie să o rezolvați, dar nu puteți încă din motive financiare sau îndepărtate. Cineva vă dă o mână de ajutor în această privință.

 

GEMENI

Multe lucruri s-au schimbat și nu așa cum le știați, iar procesul de adaptare vă va costa puțin, dar, din moment ce puteți arăta mai multe fațete, o veți face mai devreme decât credeți și veți ajunge să fiți în linie cu totul.

 

RAC

Multe lucruri s-au schimbat și nu așa cum le știați, iar procesul de adaptare vă va costa puțin, dar, din moment ce puteți arăta mai multe fațete, o veți face mai devreme decât credeți și veți ajunge să fiți în linie cu totul.

 

LEU

Dacă îți propui și renunți la ezitări, fără nici o teamă, vei putea face un pas care te va conduce să te simți mai liber și mai proprietar al propriei tale vieți. Nu este vorba de a lăsa familia deoparte, ci de a fi tu de acord cu toate acestea.

 

FECIOARA

Cineva vrea, probabil, să fii de partea lor într-o problemă profesională sau de afaceri și asta te determină să te confrunți cu alte persoane. Dar nu vei avea de ales decât să te gândești și să acționezi cu o claritate totală

 

BALANTA

Interesele tale în solidaritate sau în sprijinul oamenilor care au nevoie de o mână de ajutor sunt puternic reînnoite și reiei o anumită activitate pe care ai lăsat-o deoparte. Asta te va face să te simți fericit și necesar pentru ceilalți.

 

SCORPION

Tehnologia va fi aliatul vostru fundamental pentru a îmbunătăți contactele sau experiențele din afara zonei obișnuite, pentru a urma un curs sau pentru a vă lărgi viziunea asupra oricărui subiect. Profitați de tot ce vă oferă și veți vedea rezultatele bune pe care le oferă.

 

SAGETATOR

Ziua îți va aduce ceva foarte neașteptat și pe care nu ți l-ai imaginat și este dorința de a începe ceva complet diferit de ceea ce ai făcut până acum în multe aspecte. Veți avea suficientă putere pentru toate acestea.

 

CAPRICORN

Elanul tău te poate determina să alergi prea mult astăzi și să vrei să faci multe lucruri simultan, iar unele s-ar putea să nu iasă la fel de bine cum ai sperat. Ar trebui să vă organizați programul mai mult ca să puteți face totul mai eficient.

 

VARSATOR

Îți vei da seama cât de important este să nu vorbești rău despre nimeni și să nu spui lucruri neadevărate sau care pot duce la gânduri negative ale altora. Dacă căutați răul altora, nu veți primi nimic bun înapoi. Trebuie să ții cont de asta.

 

PESTI

Începi săptămâna cu suficientă energie și umor pe care să-l aplici în conversațiile cu prietenii sau familia. Asigurați-vă că tonul amuzant și oarecum plin de umor este bine înțeles și îi veți face să se distreze bine. Unii oameni apreciază asta.

Noua eră a imperialismului

Există o anumită similitudine între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin – toți au manifestat tendințe imperialiste în ultimii ani.

Sub Putin, Rusia a sprijinit regimuri secesioniste, a purtat războaie în Georgia și Ucraina și a intervenit în afacerile unor țări din Orientul Mijlociu, precum Siria, și ale unor state africane, notează Financial Times.

China a militarizat insule din Marea Chinei de Sud și își menține pretențiile asupra Taiwanului. Trump a susținut în mod repetat că SUA ar trebui să recupereze Canalul Panama și să preia Groenlanda. De asemenea, el a vorbit despre transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat al Americii și despre transformarea Fâșiei Gaza în „Riviera Orientului Mijlociu”.

Pot Trump, Putin și Xi să devină co-arhitecții unei noi ordini mondiale multipolare? Până de curând, ascensiunea și decăderea imperiilor au dominat cea mai mare parte a istoriei înregistrate. Statele naționale au apărut abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Și pe măsură ce aceste state au devenit proeminente, multe dintre ele și-au dovedit înclinații imperiale.

Politologul american Lawrence Taub a subliniat că  SUA și Rusia s-au născut din revoluțiile împotriva imperiilor europene.

În cartea sa, „The Emergence of the Super-Powers” (1970), Paul Dukes scria că, atât SUA, cât și Rusia credeau că fiecare are o misiune mondială, un destin manifest. Ambele țări sunt superputeri cu mentalități de superputeri și dețin arsenale de arme nucleare.

Acensiunea Chinei nu pare diferită, dar încă uimește prin viteză.  Din 1980, Deng Xiaoping a declanșat un lung proces de reforme economice, consolidare și influență geopolitică.

În prezent, lumea este formată din 200 de țări independente, însă obsesiile imperiale ale unor regimuri nu au dispărut.

Franța, de exemplu, a intervenit frecvent în multe dintre fostele sale colonii din Africa. Totuși, aceste intervenții militare nu erau menite să ocupe permanent noi teritorii.

Sub conducerea liderului său tot mai autoritar Recep Tayyip Erdogan, Turcia – o altă putere regională cu înclinații imperiale – se inspiră din Imperiul Otoman.

Probabil că istoria se repetă, deși țările imperialiste tradiționale nu mai sunt actori majori. Noul imperialism reprezintă concentrarea unor centre de putere – un trio format din SUA, China și Rusia.

Iohannis a aruncat în aer România! / ATENȚIE LA BOLOJAN!

Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte al României. Înainte de a înșira numele politicienilor care jubilează, să ne gândim puțin la cum reacționează la această veste creditorii externi ai țării, la acei asasini economici ascunși în spatele unor denumiri pompoase – agenții de rating, multinaționale, fonduri de investiții etc. Așa! Acum, că ne-am liniștit puțin, mai este bună pentru țara noastră această știre? Nu prea, corect?! 

Iohannis nu și-a anunțat doar demisia, a aruncat în aer România.

Mai bine de 10 ani nu a făcut nimic ca președinte, dar i-au fost de ajuns doar câteva minute ca să dinamiteze un stat. Semnalul extern transmis de el este unul singur – aici, la București, avem un haos politic total: Curtea Constituțională anulează alegerile prezidențiale, Guvernul se bazeză pe sprijinul decisiv al unui partid cu 5% scor electoral, populația boicotează lanțurile de aprovizionare și retailerii, serviciile secrete sunt pomenite în sculare și-n culcare pe toate canalele media și de toți parlamentarii.

Fix cu o săptămână în urmă, la Bruxelles, acolo unde a participat la reuniunea informală a Consiliului European, Klaus Iohannis spunea următoarele în legătură cu demisia sa: „Este o temă vehiculată din motive populiste și electoraliste (…) În Constituție scrie foarte clar că trebuie să stau până predau mandatul președintelui nou ales. Cred că am lămurit cu asta toată discuția și, oricum, nu cred că despre asta trebuie să vorbim. Eu, oricum, peste puține luni plec”. La doar șapte zile distanță, „peste puține luni” s-a transformat în „Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie”.

Ce s-a întâmplat în acest interval de timp este interesat de aflat, căci negreșit ceva s-a petrecut. Ori la Bruxelles i s-a transmis lui Iohannis că nu mai este binevenit acolo și a ascultat ședințele pe la ușă, ori imediat după întoarcerea în țară s-au primit alte semnale, dar mult mai puternice.

Când a vorbit în conferința de la Cotroceni, președintelui i-a tremurat serios vocea, o inflexiune sesizată nu numai de ziariștii chemați la conferință, ci și de telespectatorii care au urmărit mesajul. Ce anume l-a speriat atât de tare pe Klaus Iohannis încât a avut probleme de exprimare, aproape bâlbâindu-se? Cumva fostul primar al Sibiului a (re)ascultat informațiile strânse de procurori în dosarele deschise pe numele său? Șeful statului are de dat înapoi sume importante, dar se prea poate ca recuperarea prejudiciului de către România să fie cea mai mică grijă a lui.

Sau demisia lui Iohannis are legătură cu vizita în România a trimisului lui Donald Trump, Richard Grenell fiind așteptat să sosească în aceste zile? Orice este posibil, dacă ne gândim că, de la preluarea mandatului său, Trump nici măcar nu i-a băgat în seamă pe liderii de la București. Cum la fel de adevărat este și că Iohannis, prin înaintarea demisiei, și-a securizat viitorul: ca președinte suspendat de Parlament (vezi procedurile inițiate de partidele suveraniste), ar fi pierdut toate drepturile de care se bucură acum, dar demisionând el își păstrează și vila de protocol, și venitul lunar care-I asigură un trai de nabab.

De ce a mai stat două luni? Pentru al 13-lea salariu?

Ce a făcut Klaus Iohannis în ziua în care și-a anunțat demisia din funcția de președinte? A semnat un decret prin care i-a decorat pe judecătorii CCR, aceia care au anulat alegerile prezidențiale. Șocant gest, ca în ziua în care îți pregătești anunțul de ieșire din scenă să fii nevoit să dai cu pixul peste niște decorații acordate tocmai judecătorilor responsabili de haosul politic de la București!

Cunoscându-l pe Iohannis și stilul său de a conduce România, când vreodată l-am fi bănuit de atâta obediență în fața CCR? Și, totuși, Marian Enache l-a făcut să semneze, pam-pam!

Acum, de circ ar fi să-i anuleze demisia Curtea Constituțională, la fel cum au anulat și alegerile! Îi trebuie motiv lui Enache Securache? Nu! Răspunde în fața cuiva? Deloc!

Pe de altă parte, întrebăm și noi de ce a mai stat Klaus Iohannis încă două luni?! De ce nu a demisionat în decembrie? A vrut să ia al 13-lea salariu? S-a gândit că nu-i strică o leafă în plus, și pe ianuarie 2025? A stat două luni „extra” și a demisionat când mai erau tot două luni până la alegerile prezidențiale. Președintele lucrului bine făcut, nu-i așa?! Răspunde cineva pentru bătaia de joc de care am avut parte din decembrie încoace, pentru banii cheltuiți aiurea de Administrația Prezidențială, pentru decorarea CCR, care și-au trecut în Legea bugetului inclusiv decontarea cheltuielilor medicale pentru judecători și familiile lor?

Ochii pe Bolojan!

Toți ochii sunt ațintiți acum pe Ilie Bolojan și nu neapărat fiindcă urmează să treacă președinte interimar. Și-așa nu va avea prea multe puteri! Altceva contează și jocurile abia de acum încep să se facă.

Bolojan și clica din PNL ar putea da dărâma șandramaua anunțând că va candida la alegerile prezidențiale. Este scenariul pe care îl cunosc toți liberalii și despre care Național a tot scris – Bolojan merge interimar la Cotroceni, iar colegii și partidul îl împing să candideze, promițându-i sprijin total.

Atenție, așadar, la acest personaj: Ilie Bolojan pare mai ungur decât udemeriștii; la Oradea nu a avut nicio greață când a ordonat să fie dărâmată statuia lui Mihai Viteazu, primul unificator al țărilor române!

Iar dincolo, la PSD, se știe că sunt destui lideri nemultumiți fiindcă partidul nu va avea candidat la „prezidențiale”, pentru prima dată în istorie.

Și fiindcă am tot vorbit de sprijin, Crin Antonescu pare un Cătălin Cârstoiu 2 – nu are echipă, nu are consilieri, vine singur pe la tv și vorbește apăsat, ca după o noapte grea. În plus de asta, nici PSD și nici PNL nu se grăbesc să-l coafeze, doar îl plimbă ca pe urs prin fața presei, așteptând rezultatele sondajelor. Unele au și apărut și scorurile oscilează aici, la 10-15%.

 

De ce Putin are nevoie de o nouă Ialta

Prin prisma lui Vladimir Putin, scena globală din 2025 arată remarcabil de asemănător cu cea din 1945. Acum 80 de ani, la Conferința de la Ialta, Roosevelt și Churchill i-au dat lui Stalin binecuvântarea de a stabili o nouă ordine europeană.

Elitele ruse sunt obișnuite să gândească în cicluri istorice. Prin urmare,  un pact geopolitic revizuit, o Ialta 2.0, este de așteptat. Într-o anumită măsură, Putin a simțit mult timp că momentul unipolar al SUA a fost doar o iluzie, o aberație a istoriei care a negat cu încăpățânare realitățile geopolitice ale puterii ruse, relatează Un Herd. Și cum dominația americană s-a pierdut, liderul de la Kremlin poate să indice renașterea multipolarității.

Invazia în Ucraina nu a fost niciodată legată doar de această națiune. Mai degrabă, a fost încercarea lui Putin de a forța America și Occidentul să se confrunte cu sfera de influență a Rusiei și de a restabili, în cele din urmă, echilibrul în termenii Moscovei. Nu întâmplător, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a cerut SUA și țărilor europene să revină la sistemul internațional creat la Ialta.

De la Pacific la Dunăre

Victoria lui Stalin împotriva Germaniei nu avea sens dacă nu ar fi fost acceptată de Occident. Astăzi, Donald Trump poate fi partenerul de care Putin are nevoie pentru a oficializa limitele noului imperiu rus, pentru a stabili un nou echilibru al puterii în Europa și, în cele din urmă, pentru a trasa regulile de bază ale relațiilor internaționale pe termen lung.

Cu Trump pe punctul de a lansa un război comercial cu UE și făcând presiuni pentru a construi un nou pol geopolitic care să se întindă de la Groenlanda la Panama, amenințările lui Putin, cândva fantastice, par acum eminamente realizabile.

Și dacă toate au implicații pentru Ucraina – recunoașterea americană a suveranității Rusiei asupra unor mari părți ale țării – o serie de probleme de mare anvergură se află, de asemenea, pe agenda unei viitoare întâlniri Trump-Putin.

Printre altele, acestea includ controlul armelor nucleare și prețurile la energie. Îngrijorător pentru europeni, devine din ce în ce mai limpede că orice astfel de summit va exclude Ucraina, cel puțin la început, și că Trump nu va reprezenta doar Statele Unite, ci va personifica NATO și întreaga lume occidentală. Având în spate precedentul de la Ialta, Putin va vedea discuțiile ca pe o oportunitate generațională de a controla terenul de joc global de la Pacific la Dunăre.

Rămâne întrebarea: ce anume ar putea încerca Putin să obțină din negocierile sale cu Trump? Încă o dată, Ialta este un ghid. Trump însuși poate vedea Europa ca pe un spectacol secundar, dar pentru Putin, la fel ca Stalin,va fi întotdeauna punctul zero al ambițiilor Rusiei.

Precum Polonia și restul Europei de Est în 1945, soarta Ucrainei va fi decisă doar de Rusia și de Statele Unite, iar orice implicare ulterioară a Kievului va însemna o fațadă.

Spania fierbe!

0

FC Barcelona a obținut o victorie categorică pe terenul celor de la Sevilla, impunându-se cu 4-1 pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán. Acest succes, coroborat cu remiza dintre Real Madrid și Atlético Madrid, a intensificat lupta pentru titlu în La Liga.

În urma acestor rezultate, clasamentul arată astfel:

  1. Real Madrid – 60 de puncte
  2. Atlético Madrid – 59 de puncte
  3. FC Barcelona – 58 de puncte

Astfel, cele trei echipe sunt despărțite de doar două puncte, promițând un final de sezon extrem de disputat.

În etapa următoare, Barcelona va primi vizita celor de la Rayo Vallecano, echipă la care evoluează internaționalul român Andrei Rațiu. De cealaltă parte, Sevilla se va deplasa la Valladolid pentru a înfrunta formația locală, Real Valladolid.

Antrenorul Barcelonei, Hansi Flick, și-a exprimat satisfacția față de evoluția echipei: „Sunt foarte mândru de băieți. Au arătat caracter și determinare, chiar și în momentele dificile ale meciului.”

Cu 15 etape rămase până la finalul sezonului, fiecare meci capătă o importanță crucială. Real Madrid, Atlético Madrid și FC Barcelona vor trebui să gestioneze cu atenție atât partidele din campionat, cât și angajamentele din competițiile europene și Copa del Rey, pentru a-și maximiza șansele la titlu.

Lupta pentru supremația în La Liga este mai strânsă ca niciodată, iar fanii fotbalului spaniol așteaptă cu nerăbdare deznodământul acestui sezon palpitant.

Proiectele imobiliare din Capitală, blocate de lentoarea lui Nicușor Dan

1

Anul 2025 se anunță unul critic pentru piața imobiliară din Capitală. Primarul cu ambiții prezidențiale, Nicușor Dan, nu dă semne că ar vrea, deși ar putea, să clarifice blocajul legat de eliberarea autorizațiilor pentru construirea proiectelor mari, în special a Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ).

Nicușor Dan a făcut pe revoluționarul când a blocat PUZ-urile din sectoarele Capitalei, lăsând situația așa până la noi ordine. În primul mandat, primarul general a reușit performanța să aprobe un singur PUZ, pentru o cazarmă din Berceni. Restul proiectelor imobiliare majore așteaptă… și așteaptă. Mulți dezvoltatori și-au luat certificatele de urbanism și s-au îndreptat către instanțele de judecată unde procesele durează ani și zeci de termene, proiectele stagnează, iar Nicușor Dan vrea la Cotroceni.

Pentru „speciali” se poate

Bine, nu aceeași treabă se întâmplă și cu „Cartierul Justiției” care, practic, se afla în situația multor proiecte imobiliare: certificat de urbanism obținut, dar ulterior PUZ-ul suspendat. Atât Ministerul Justiției, cât și Prefectura Capitalei au conchis că proiectul „Cartierul Justiției” trebuie să continue. Concret, efectele suspendării PUZ-ului ar trebui să se aplice de la data acestei decizii, nu și retroactiv.  Păi știți câte spețe la indigo se află acum pe masa judecătorilor? Cu sutele.

02 si 03. Punct de vedere Prefect si Ministerul Justitiei

Dar pentru toate aceste cazuri nu a stat nimeni să găsească o chichiță sau să dea o hotărâre prin care proiectele imobiliare să meargă înainte. Credeți că lui Nicușor Dan i-a păsat de faptul că Ministerul Justiției a specificat negru pe alb că fabuloasa decizie a primarului nu se aplică retroactiv? Fix în PUZ l-a durut. Dacă la preluarea mandatului avea 42 de PUZ-uri pe care trebuia să le pună pe ordinea de zi a CGMB (a preferat să le blocheze), în cei patru ani de mandat a mai adunat alte 200 care așteaptă și ele să treacă pe la Consiliul General.

Mai mult, există procese pe care dezvoltatorii imobiliari le-au câștigat și, deși judecătorii l-au obligat pe Nicușor Dan să pună PUZ-urile în discuția CGMB, acesta continuă să refuze aplicarea deciziilor judecătorești, știind că singura sancțiune legală pe care o poate suporta este amenda, care oricum ajunge să fie plătită de PMB: 3.000 lei/zi , timp de 90 de zile. După 90 de zile de plată amendă, nu mai există nicio sancțiune prevăzută, pentru că legiuitorul nu a prevăzut că așa ceva se poate întâmpla. Cu alte cuvinte, proiectele imobiliare din Capitală sunt la mâna judecătorilor. Deși dă câștig de cauză dezvoltatorilor, Justiția ar trebui să găsească o modalitate clară prin care să-l oblige pe Nicușor Dan să respecte deciziile judecătorești și să deblocheze Capitala.