Liderii agricoli europeni și grupurile ecologiste se pregătesc pentru o luptă aprigă în urma propunerii surprinzătoare a Comisiei Europene privind un nou buget și o politică agricolă comună.
Țările membre vor trebui să acorde un minim de 294 de miliarde de euro în sprijinul veniturilor agricultorilor între 2028 și 2034. Această sumă, redusă, include subvenții bazate pe dimensiunea fermelor, stimulente pentru practici ecologice, sprijin pentru agricultorii tineri și o serie de alte surse de finanțare, relatează Politico.
Împărțirea banilor vine după o perioadă de nemulțumiri în mediul rural din Europa la începutul anului trecut, când fermierii ieșit în stradă pentru a-și exprima furia față de reducerea subvențiilor pentru combustibil, costurile ridicate și importurile ieftine.
Deoarece alegerile europene care au urmat au adus o înclinație politică favorabilă fermierilor, legislatorii și grupurile de presiune din domeniul agricol și-au exprimat opoziția fermă față de propunerile Comisiei.
Copa-Cogeca, puternicul grup de lobby al fermierilor din UE, a calificat noua politică agricolă propusă și bugetul pe termen lung drept „Miercurea Neagră a agriculturii europene” și a promis că „va rămâne puternic mobilizat”.
Restructurarea bugetului agricol face dificilă compararea directă cu perioada 2021-2027, dar analiza realizată de Alan Matthews, profesor Trinity College Dublin, sugerează că noul plan reprezintă o reducere de 15 %. Și asta înainte de a lua în calcul inflația.
Tocmai această reducere îi determină pe ecologiști să afirme că pune în pericol ”stimulentele climatice” și măsurile de mediu.
Agriculturii sunt îngrijorați că interesele lor vor fi neglijate fără un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic care să le garanteze că vor primi partea care li se cuvine. În prezent, 3 % din finanțare este alocată acestui grup. În toamnă, va fi anunțat un obiectiv „ambițios” de 6 %, dar nu impresionează Consiliul European al Tinerilor Fermieri.
Țările membre pot alege să plătească fermierilor o medie de 130 până la 240 de euro pe hectar — până la o limită de 100.000 de euro, cu reduceri progresive ale plăților până la acest punct.
Mai multe organizații de mediu susțin limitarea plăților către fermele mari pentru a încuraja o distribuție mai echitabilă a fondurilor.
Jurgen Tack, secretar general al Organizației Europene a Proprietarilor de Terenuri, a avertizat că limitarea subvențiilor riscă să ignore fermierii profesioniști, care contribuie în mod semnificativ la securitatea alimentară europeană, în favoarea întreprinderilor mai puțin profitabile și productive.
Tradus în limbaj simplu: mai puneți niște lemne pe foc, dar lăsați cazanul să clocotească încet. Să se mai liniștească oamenii, să uite, iar apoi să vină „lovitura” – declararea neconstituționalității legii și păstrarea drepturilor intacte.
Deși începe prin a vorbi despre industria de apărare din România, proiectul de ordonanță de urgență al MApN, prin care se stabilește cum vor fi cheltuite cele peste 16 miliarde de euro împrumutate de țara noastră pentru înarmare, dezvăluie destul de clar că totul este concentrat pe achiziții din exterior. Din instrumentul financiar al UE – Acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE), România a cerut a doua cea mai mare sumă, semn că nu prea a fost înghesuială la aceste noi împrumuturi la care trebuie să se înhame cetățenii statelor europene.
Cel mai recent exemplu în acest sens este taxa de 100.000 de dolari pe care Donald Trump a impus-o asupra celor 85.000 de permise de muncă acordate anual cetățenilor străini calificați în cadrul programului de vize H-1B, relatează Financial Times.
Pentru cercetătorul Pawel Zerka, autorul unui studiu intitulat „Europe’s Culture War with Trump’s America” („Războiul cultural al Europei cu America lui Trump”), aceasta este miza cu care se confruntă astăzi liderii europeni.
Venezuela, membru fondator al OPEC, se mândrește cu cele mai mari rezerve de petrol dovedite din lume și, la începutul secolului, producea aproximativ 3 milioane de barili pe zi.
Presiunile agresive din partea ONG-urilor finanțate din afara țării au creat o situație fără precedent în țara noastră. Viața urșilor a devenit mai importantă decât a oamenilor, iar consecințele au fost dramatice. Pe lângă victimele ucise sau mutilate, statul a cheltuit sute de milioane de lei pentru a plăti pagubele provocate de acest animal sălbatic. La fel de grav, însă, a fost distrugerea turismului, prezența masivă a urșilor în aproape toate zonele frecventate de oameni a reușit să anihileze orice tentativă de aventurare pe vreun traseu turistic. Probabil la insistențele UDMR, dar, mai nou, și a celor din PNL, ministrul userist al Mediului a fost forțat să recunoască realitatea.
Planul prevede un format cu 16 grupe de câte patru echipe, primele două calificându-se în faza eliminatorie. În total, s-ar disputa 128 de meciuri, dublu față de edițiile clasice cu 32 de participante.
Nicăieri consecințele nu sunt mai clare decât în domeniul inteligenței artificiale, unde lipsa cercetătorilor de top permite unui grup restrâns să obțină salarii la nivel de director general.
„Este timpul să închidem robinetul”, a anunțat săptămâna trecută președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acest 
