Acasă Blog Pagina 149

Geovany Quenda, noul fenomen al Europei: „A impresionat chiar și în blugi!”

0

La doar 17 ani, Geovany Quenda pare să fie viitoarea senzație a fotbalului european. Extrema dreaptă de la Sporting Lisabona, cunoscută pentru tehnica sa rafinată și viteza electrizantă, a atras deja atenția giganților din Premier League. Chelsea l-a securizat pentru 50 de milioane de euro, mutare ce se va oficializa în vara lui 2026.

Un început de poveste: de la blugi pe teren la milioane în cont

Tânărul originar din Guinea-Bissau a ajuns în Portugalia la o vârstă fragedă, iar talentul său a ieșit rapid la iveală. La doar 9 ani, în timpul unei selecții pentru clubul Damaiense, Quenda a intrat pe teren îmbrăcat în blugi — dar asta nu l-a împiedicat să-i uimească pe toți cei prezenți. A fost atât de impresionant încât, după doar un singur meci, Benfica l-a recrutat. În 2019, Sporting Lisabona a reușit să-l „fure” de sub nasul rivalei, iar de atunci, cariera lui a explodat.

În acest sezon, Quenda a bifat 25 de apariții pentru echipa de seniori a lui Sporting, reușind un gol și 5 pase decisive — cifre care au convins Chelsea să facă o ofertă de nerefuzat.

De la juniori la naționala mare

Deși s-a născut în Guinea-Bissau, Quenda a ales să reprezinte Portugalia, evoluând deja pentru echipele U17 și U21. În august 2024, selecționerul Roberto Martinez l-a inclus surprinzător în lotul pentru meciurile din Liga Națiunilor împotriva Croației și Scoției. Deși nu a apucat să debuteze, tânărul va avea o nouă șansă în „dubla” cu Danemarca, din sferturile competiției.

Chiar și Bernardo Silva, starul lui Manchester City, a recunoscut talentul excepțional al puștiului: „La 17 ani, eu nici măcar nu eram la echipa de tineret a Benficăi. Foarte probabil, îmi va lua locul în națională.”

Geovany Quenda nu este doar un nume de urmărit — e un fenomen în devenire. Iar drumul lui abia începe.

Georgică, schimbă tactica!

1. Cioloș – consilier onorific la Cotroceni? Pe vremuri, Franța avea gusturi mai bune. E ca și cum Ion Iliescu, în 1990, l-ar fi luat ca sfetnic pe Emil Bobu. Ce părere au peneliștii despre echipa Bolojan – Nicușor Dan – Cioloș? Candidatul PNL era, mi se pare, Crin Antonescu. Cioloș are și realizări. Când a fost premier, gracilul horticultor Cioloș l-a pus ministru al Sănătății pe pompierul, contabilul și virusologul (fără diplome, e prea deștept pentru asemenea futilități) Vlad Voiculescu. Domnule Bolojan, luați-l și pe Vlăduț la Cotroceni, că de-aia sunteți penelist! PLUS, un partid mai neomarxist decât USR, s-a evaporat, dar conduce PNL, partidul afaceriștilor, partidul oamenilor de dreapta. Nea ”Bolo”, cum te alintă partidul emoticoanelor, plimbă-te, bre, și cu trotineta pe aleile de la Cotroceni! Așa vorbim aici, în Sud, cu zugravii. Îi luăm cu ”bre”.

 2. Marele PSD nici măcar n-are candidat. Sau crede că are. Pe Victor Ponta. Azi, Ponta e suveranist. În 1990 a fost în Piața Universității. După 2000 a intrat în PSD. Cu ceva ani în urmă, Porumboiu l-a acuzat pe viteazul automobilist, care s-a remarcat în calitate de copilot, că ” Ponta nu e Pro-România. El e pro-Plahotniuc.” Suveranistul pro-Plahotniuc va rămâne singur în mausoleu. Ca Lenin. Victore, spune mulțumesc că te-am comparat cu Lenin! E un drum lung de la Mickey Mouse la Lenin. Și ce premier glorios ai fost, Victore! Ai ajuns și în biroul Angelei Merkel. Probabil voiai să te faci progresist. Eu te-aș vedea și în USR. Vizita la Angela Merkel s-a dovedit una fructuoasă. A durat patru minute. Mai mult stau și instalatorii, când constată ce s-a stricat de nu merge chiuveta și pe urmă pleacă după scule, că niciodată n-au scule la ei.

  3. Nu l-am cunoscut pe Dorin Cocoș, dar, în urmă cu vreo trei ani, am scris că, dacă-l scuipi pe Marian Ceaușescu, îl decorezi. Cocoș l-a decorat. Și useriștii au  răcnit că nu-i democrație. Bineînțeles. Democrație e numai atunci când useriștii își hăituiesc adversarii și când oengeurile bagă grebla în bani nefiscalizați. Ce mai contează Cocoș într-o țară în care partidul Generației Gadget a hăituit și chirurgii? Chirurgii sunt lutierii și ceasornicarii lui Dumnezeu. Pe vremea lui Vlad Voiculescu au ajuns directori de spitale niște parțial eclozați care nu știu să taie o ceapă, dar știu să strige ”scrie-mi un raport!” Dacă îi întrebi pe useriști, chirurgi ar trebui să fie procurorii agreați de Monica Macovei. Anesteziști – deontologii. Asistente medicale – mascații. Iar directori de spitale – rockerii din Vama Veche.

  4. Să-l votați pe George Simion, că e patriot și o să vă dea brânza gratis! Pentru el a făcut rost. A avut la nuntă trei tone. E exact ce trebuie într-o țară în care analfabeții digitalizați scriu brânză cu b mare și Dumnezeu cu D mic. George, te-a lăsat Gigi Becali! Schimbă tactica și sponsorul! Treci la înțelepciunea populară! ”Altă brânză în altă traistă”.

 

VIDEO. Zelenski spune că va discuta astăzi cu Trump. Liderul ucrainean anunță care este „linia roșie” în privința negocierilor: „Nu vom accepta acest lucru”

La o zi după ce Donald Trump și Vladimir Putin au avut o convorbire telefonică de peste o oră, liderul de la Kiev anunță că vrea să discute la rândul său cu președintele american.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că intenționează să-l contacteze și să discute miercuri, 19 martie, cu președintele SUA, Donald Trump, pentru a afla mai multe despre convorbirea șefului de la Casa Albă cu liderul rus Vladimir Putin.

„Astăzi voi avea o discuție cu președintele Trump”, a spus Zelenski într-o conferință de presă la Helsinki, în care a fost alături de președintele finlandez Alexander Stubb.

„Vom discuta detaliile pașilor următori împreună cu el”.

„Pentru noi, linia roșie este…”

Zelenski a afirmat că acordul lui Putin de a înceta atacurile asupra infrastructurii energetice este „în mare măsură în contradicție cu realitatea”, în urma unei serii de atacuri cu drone desfășurate în întreaga țară, potrivit ziare.com.

Totodată, liderul de la Kiev a menționat că una dintre cele mai dificile chestiuni în negocierile viitoare va fi problema concesiilor teritoriale. „Pentru noi, linia roșie este recunoașterea teritoriilor temporar ocupate ale Ucrainei ca fiind rusești. Nu vom accepta acest lucru”, a spus el, conform sursei citate.

Vizita lui Zelenski în Finlanda, la o zi după conversația Trump-Putin

Vizita preşedintelui Zelenski în Finlanda are loc la o zi după convorbirea telefonică dintre preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin, în care cei doi lideri au convenit o încetare imediată a focului împotriva infrastructurilor energetice.

Cu toate acestea, la câteva ore după apel, dronele ruseşti au lovit două spitale situate în regiunea Sumî din nord-estul Ucrainei şi infrastructura energetică a companiei naţionale de căi ferate din regiunea Dnipropetrovsk, potrivit autorităţilor ucrainene, notează stiripesurse.ro. Atacul Rusiei a lovit şi infrastructura sistemului electric din oraşul Sloviansk, aflat în regiunea Doneţk, unde se desfăşoară cele mai intense ostilităţi între forţele ruse şi cele ucrainene.

Nu sunt singurele declarații pe care le-a făcut liderul de la Kiev în contextul recentei discuții Trump-Putin. Marţi seara târziu, Zelenski a declarat că Putin a respins, în realitate, planul SUA ca Rusia şi Ucraina să declare o încetare completă a focului, neacceptând propunerea Washingtonului şi propunând, în schimb, un armistiţiu în atacurile ambelor părţi asupra infrastructurii şi obiectivelor energetice.

Citiți și: BREAKING NEWS! Trump l-a înduplecat pe Putin/Liderul Kremlinului a ordonat armatei încetarea focului asupra infrastructurii energetice a Ucrainei

De ce Zelenski a acceptat armistițiul parțial cu Rusia

Zelenski bate din nou la ușa Casei Albe

Trump: „Să fie pace!”. Zelenski: „Ba, război!”. Bolojan: „E păcat”

SCANDAL MONSTRU LA CASA ALBĂ/Trump l-a dat afară pe Zelenski: „NU E PREGĂTIT PENTRU PACE”

Sondaj Sociopol: Cum arată procentele momentului/Ce candidați ar accede în turul 2 al prezidențialelor

Sociologul Mirel Palada a publicat recent pe Facebook rezultatele celui mai nou sondaj electoral realizat de Sociopol, sondaj ce reflectă dinamica actuală a cursei pentru președinția României. Adică pentru fotoliul de la Cotroceni, cursă electorală programată să aibă loc în luna mai a acestui an – pe 4 mai – turul 1 și, respectiv, pe 18 mai – turul 2.

Potrivit acestuia, George Simion, din partea AUR, conduce în preferințele alegătorilor cu 32%, urmat de Victor Ponta, cu 23%. „Cel mai recent sondaj electoral Sociopol, realizat în perioada 17 – 18 martie 2025, prezintă evoluții semnificative în campania electorală pentru Președinția României.

Pe locul unu se află în continuare George Simion, din partea AUR, conducând cursa prezidențială cu 32%.

Îl urmează pe locul doi Victor Ponta, candidat independent, cu 23%”, a scris Palada în postarea de pe Facebook.

Citiți și: Lupul Simion și blana suveranistă

Întărâtă-i, Nicușoare! / USR face implozie: Lasconi, 0 susținere

Cine apare pe locul 3 în sondaj

A treia poziție pe podium, precum și locul patru în acest top sunt, conform sondajului, strâns disputate între Nicușor Dan, actualul edil al Capitalei și candidat independent la prezidențiale, și Crin Antonescu, din partea PSD-PNL-UDMR (Alianța Electorală România Înainte).

„Locurile trei patru sunt puternic disputate, aproape la egalitate, de Nicușor Dan, candidat independent, cu 17%, și Crin Antonescu, din partea PSD PNL UDMR, cu 15%.
Elena Lasconi, din partea USR, obține 12%.

Ceilalți candidați obțin scoruri foarte mici, sub 1%, în valoare totală cumulată de 1%.”, a mai scris Mirel Palada.

Ce candidați s-ar califica în marea finală, dacă duminica viitoare ar fi turul 1 al prezidențialelor

Ca o concluzie, mai notează sociologul Palada, „dacă duminica viitoare ar fi turul unu al alegerilor prezidențiale, în finala turului doi s-ar califica George Simion împreună cu Victor Ponta”.

Conform sursei citate, sondajul a fost realizat în perioada 17 – 18 martie 2025, pe un eșantion de 1,005 cazuri, prin metoda interviurilor telefonice (CATI), la comanda România TV. Sondajul este reprezentativ la nivelul populației adulte cu rezidența în România și prezintă o marjă de eroare de +/- 3.2%.

Piața asigurărilor este în haos, directorii ASF au salarii de zeci de mii de euro

2

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) atrage atenția că salariile obsene ale celor din conducerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) nu sunt justificate de performanța instituției.

„FACIAS atrage atenția că aceste remunerații, care ajung până la de șase ori salariul unui ministru, au fost acordate chiar în perioada în care sute de mii de români au fost afectați de colapsul a două mari companii de asigurare. În prezent, mai sunt de soluționat aproape 200.000 de cereri de despăgubire, iar costul polițelor RCA s-au majorat și cu peste 30% pentru anumite vehicule.

Membrii Consiliului ASF beneficiază de venituri sfidătoare în condițiile în care Guvernul a adoptat măsuri de austeritate prin așa-numita „ordonanță trenuleț” care prevede multiple tăieri ale cheltuielilor bugetare. Potrivit unui răspuns transmis FACIAS, președintele ASF a încasat în 2024 un venit lunar de peste 21.500 euro, echivalentul a aproximativ 1.298.638 lei anual. Tot în 2024, Prim-vicepreședintele ASF a primit 1.199.673 lei anual, ceea ce înseamnă aproximativ 20.000 euro lunar. Vicepreședinții ASF au avut indemnizații brute lunare între 85.000 și 91.500 lei, iar membrii neexecutivi ai Consiliului ASF au încasat lunar între 37.000 și 50.600 lei, echivalentul a 7.400 – 10.100 euro. Veniturile ASF provin din tarifele și cotele curente de la entitățile pe care le reglementează, bani care provin, de fapt, din polițele achitate de cetățeni”, spune FACIAS.

Ironic sau nu, veniturile cele mai mari ale directorilor ASF au fost chiar în anii în care Euroins și City Insurance au dat faliment.

„FACIAS subliniază că cele mai mari indemnizații ale membrilor ASF au fost încasate tocmai în anii 2022 și 2023, exact în perioada în care piața asigurărilor a fost afectată de falimentele City Insurance și Euroins, fără ca ASF să ia măsuri pentru a preveni dezastrul. În 2022, președintele ASF a primit un venit brut anual de 1.524.998 lei, echivalentul a peste 127.000 lei pe lună, iar în 2023 indemnizația acestuia a crescut la 1.591.082 lei, adică aproximativ 132.590 lei pe lună, peste 26.500 euro”, mai spune FACIAS.

Efectele falimentelor răsunătoare sunt resimțite și astăzi, însă asupra ASF nu au existat niciun fel de repercusiuni.

„În timp ce șefii ASF continuă să încaseze sume colosale, efectele falimentelor din asigurări se resimt în buzunarul românilor. Până la 31 decembrie 2024, erau înregistrate 502.823 de cereri de plată ca urmare a falimentelor celor două companii, însă doar 60% dintre acestea au fost soluționate, plățile efectuate ridicându-se la 2,6 miliarde lei.

FACIAS atrage atenția că, dispariția celor doi mari asigurători a generat o criză fără precedent pe piața RCA, în timp ce prețurile polițelor au explodat, dublându-se în anumite perioade. Costurile acestui haos au fost suportate exclusiv de cetățeni.

În anul 2023, FACIAS a sesizat Parchetul General cu un denunț în care a arătat în detaliu cum conducerea ASF, știind dificultățile cu care se confrunta Euroins, a decis să nu acționeze în sensul atribuțiilor sale conform legii de “asigurare a protecției asiguraților și să contribuie la menținerea stabilității pieţei asigurărilor”. Deși, ASF știa din 2020 că Euroins nu are fondurile necesare acoperirii daunelor, s-a rezumat la a aplica niște amenzi fără să acționeze pentru a preveni dezastrul falimentului”, concluzionează FACIAS.

Următorul pas după discuția Trump-Putin. Când vor începe negocierile privind încetarea focului în Ucraina și unde vor avea loc

Continuă să apară noutăți după discuția telefonică de aproximativ o oră și jumătate pe care au avut-o, marți, 18 martie, președintele american, Donald Trump, și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

Sunt precizări pe care le-a făcut Steve Witkoff, emisarul preşedintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu.

Discuții esențiale ar putea avea loc duminică, 23 martie

Negocierile privind încetarea focului în Ucraina „vor începe duminică la Jeddah”, în Arabia Saudită, a afirmat marți seară emisarul american Steve Witkoff, scrie AFP preluat de agerpres.ro. Declarația a fost făcută după discuția telefonică între președintele Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin.

În ceea ce privește un armistițiu limitat la infrastructurile energetice și o încetare a focului maritimă în Marea Neagră, „cred că rușii au acceptat aceste două puncte. Am speranța că ucrainenii le vor accepta”, a mai declarat oficialul, la postul Fox News.


Cei doi lideri au convenit asupra unui armistițiu în Ucraina, limitat la infrastructurile energetice.

Emisarul a mai punctat că delegația americană în Arabia Saudită va fi condusă de secretarul de stat Marco Rubio și de consilierul pentru securitate națională Mike Waltz, însă nu a precizat cine vor fi interlocutorii lor.

Ce au discutat Trump și Putin la telefon

„Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin are primele efecte. Liderul de la Kremlin a ordonat armatei ruse să oprească loviturile asupra infractructurii energetice a Ucrainei pentru 30 de zile.

Timp de 90 de minute, cei doi lideri au discutat subiecte fierbinți, principala temă tranșată fiind războiul din Ucraina.

Casa Albă a publicat, marți, un rezumat al convorbirii telefonice dintre Donald Trump și Vladimir Putin.”

Citiți mai multe AICI: BREAKING NEWS! Trump l-a înduplecat pe Putin/Liderul Kremlinului a ordonat armatei încetarea focului asupra infrastructurii energetice a Ucrainei

VIDEO. Autorităţile turce au ordonat reţinerea primarului din Istanbul, Ekrem Imamoglu, şi a altor aproximativ 100 de persoane

Situație complicată pentru primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, considerat principalul rival politic al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan.

Autorităţile turce au ordonat reţinerea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, şi a altor aproximativ 100 de persoane, printre care jurnalişti şi oameni de afaceri, în cadrul unei anchete de corupţie, a anunţat miercuri site-ul de ştiri Sabah, preluat de Reuters, informează news.ro.

Ulterior s-a aflat că poliţia turcă l-a reţinut pe primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, după o percheziţie la domiciliul acestuia, a declarat pentru AFP un consilier de presă. Presa locală a relatat că operaţiunea are legătură cu o anchetă de corupţie.


Sunt declarații pe care agentul de presă le-a făcut sub adăpostul anonimatului. Imamoglu „a fost reţinut şi se află acum la sediul poliţiei”, a declarat agentul, care nu a avut permisiunea să vorbească cu presa şi a cerut să nu fie numit, conform sursei citate.

La primele ore ale dimineţii, consilierul media al lui Imamoglu, Murat Ongun, a declarat într-o postare pe X că acesta a fost reţinut, fără a oferi un motiv.


La rândul său, Imamoglu a anunţat pe X că sute de poliţişti se află în faţa casei sale, adăugând că nu va renunţa şi că va continua să stea drept în faţa presiunilor.

Potrivit imaginilor difuzate în direct de radiodifuzorul CNNTurk, zeci de poliţişti antirevoltă au fost prezenţi în faţa casei lui Imamoglu.

Forţele de poliţie îi percheziţionează casa în cadrul unei anchete, a declarat CNNTurk.

Marți, Universitatea din Istanbul a anunţat că a anulat diploma principalului rival politic al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, din cauza unor nereguli, dând o lovitură opoziţiei cu câteva zile înainte ca aceasta să îl aleagă drept candidat prezidenţial în următoarele alegeri.


Erdogan încearcă să profite de forța NATO a Turciei, în timp ce America se retrage
Pe de altă parte, recent se aflase că Turcia apare ca un intermediar de putere mai proeminent și un pivot al NATO, în timp ce SUA își reconfigurează angajamentul față de Europa.
„Recep Tayyip Erdogan a extins amprenta militară și diplomatică a țării sale din Africa până în Orientul Mijlociu într-un mod nemaiîntâlnit de la sfârșitul Imperiului Otoman.

Acum, el dorește o cooperare mai strânsă în domeniul apărării și economic cu UE în schimbul securității, în timp ce continentul caută modalități de a reduce dependența de Washington, transmite Bloomberg. Invazia Rusiei în Ucraina a apărut ca o oportunitate pentru Erdogan de a-și consolida poziția în fața aliaților occidentali, păstrând în același timp legăturile cu Moscova.

„Elaborarea de politici independente sub conducerea lui Erdogan dă roade, deoarece arată valoarea unui aliat strategic al NATO atunci când Occidentul are probleme”, a declarat Hasan Yukselen, fondator al Fusion4Strategy, o firmă de consultanță în domeniul riscului din Ankara.”

Citiți mai multe AICI.

Cât au costat zborurile lui Iohannis în cele două mandate. Administrația Prezidențială a desecretizat cheltuielile cu deplasările externe

S-au aflat costurile zborurilor pentru deplasările externe ale fostului președinte Klaus Iohannis, pe durata celor două mandate la Cotroceni. Totul, în contextul numeroaselor cereri din partea presei vizând desecretizarea cheltuielilor fostului șef al statului, Iohannis fiind criticat mai ales pentru costul deplasărilor în străinătate cu avioane de lux.

Informațiile au fost publicate de Administrația Prezidențială. Totul după ce, recent, președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat că aceste date vor fi făcute publice.

Administraţia Prezidenţială a desecretizat, marţi seară, costurile pentru zborurile efectuate de preşedintele Klaus Iohannis, începând cu anul 2015. Doar zborurile externe au costat peste 113 milioane de lei (22,6 milioane de euro), potrivit stiripesurse.ro.

Administraţia Prezidenţială a transmis, marţi seară, situaţia costurilor aferente zborurilor speciale executate pentru deplasările externe ale delegaţiilor oficiale conduse de preşedintele Klaus Iohannis, încă din 2015.

Iată cum arată, conform sursei citate, situația pe ani:

  • 2015: 6.606.090,90 lei
  • 2016 – 5.189.818,19 lei
  • 2017 – 5.600.407,28 lei
  • 2018 – 4.923.229 lei
  • 2019 – 9.335.729 lei
  • 2020 – 3.167.074,10 lei
  • 2021 – 7.039.007 lei
  • 2022 – 13.719.191,25 lei
  • 2023 – 36.459.563 lei
  • 2024 – 20.899.997 lei
  • 2025 – 685.125 lei

Cum arată topul celor mai scumpe deplasări:

  • Brazilia/Chile/Argentina aprilie 2023 – 7.519.680 lei
  • Japonia/Singapore – 7.010.705 lei
  • Kenya/Tanzania/Senegal noiembrie 2023 – 3.521.000 lei
  • UK/SUA septembrie 2022 – 2.717.548 lei
  • Coreea de Sud aprilie 2024 – 2.529.000 lei
  • SUA septembrie 2023 – 2.410.000 lei
  • SUA septembrie 2024 – 2.336.200 lei
  • SUA iulie 2024 – 2.292.000 lei
  • SUA mai 2024 – 2.208.000 lei
  • Belgia/SUA octomrbie 2015 – 1.986.130 lei
  • Japonia octombrie 2019 – 1.692.840 lei
  • Emiratele Arabe Unite martie 2023 – 1.604.641 lei
  • SUA septembrie 2021 – 1.490.238 lei
  • SUA septembrie 2017 – 1.381.747 lei
  • SUA iunie 2017 – 1.364.634 lei
  • Spania/Portugalia octombrie 2023 – 1.286.200 lei

Potrivit documentelor transmise, marţi seară de către Administraţia Prezidenţială, în anul 2015 au existat 25 de zboruri externe, valoarea totală ridicându-se la peste 6,6 milioane de lei. Cele mai multe deplasări au fost către Belgia.

În anul următor, adică în 2016, au existat 20 de zboruri externe, valoarea acestora depăşind 5,1 milioane de lei. În 2017, au fost efectuate 16 zboruri, în valoare de peste 5,6 milioane de lei. Pe lista ţărilor apar deplasări în Belgia, dar şi în Malta şi două în SUA.
În 2018, s-au făcut 17 deplasări, al căror cost s-a ridicat la 4,9 milioane de lei. În 2019, s-a zburat de 21 de ori în străinătate, costul total ridicându-se la peste 9,3 milioane de lei. În 2020, Klas Iohannis a zburat în afara ţării de 9 ori. Pentru zboruri Administraţia Prezidenţială a plătit peste 3,1 milioane lei, conform sursei citate.

În 2021, Ioahnnis a avut 16 deplasări externe, pentru avioane plătindu-se peste 7 milioane de lei. Preşedintele de la acel moment a fost, între altele, în SUA, Egipt, Estonia, Slovenia şi Scoţia.

În 2022, s-a zburat în afara ţării de 20 de ori, iar costul a depăşit 13,7 milioane de lei. Pentru participarea la funeraliile Reginei Elisabeta a II-a, urmată de o deplasare în SUA, Administraţia Prezidenţială a plătit peste 2,7 milioane de lei pentru zboruri.

În 2023, s-a zburat de 26 de ori, iar costul s-a ridicat la 36,4 milioane de lei. Este anul în care preşedintele a fost în Kenya, Tanzania, Cabo Verde, Senegal, Emiratele Arabe Unite de două ori, Brazilia, Chile şi Argentina, între altele, conform aceleiași surse. Pentru vizita în Japonia şi Singapore avionul a costat peste 7 milioane de lei, fiind cea mai mare sumă plătită pentru o singură deplasare.

În 2024, au fost 22 de zboruri, plătindu-se pentru avioane aproape 20,9 milioane de lei. Iohannis a fost şi în 2025 în Belgia, plătindu-se pentru zbor peste 600.000 de lei.

Citiți și: Românii suportă cheltuieli de milioane de euro, anual, pentru ca Iohannis să se plimbe în cele mai de lux condiţii (VIDEO) 

„Plimbăreţul” Klaus Iohannis a dat peste cap bugetul pentru deplasările externe, în 2023

Cât a cheltuit Klaus Iohannis în martie ca să zboare cu avionul de lux: „A mărit bugetul cam de patru ori”

Primele reacții după desecretizarea cheltuielilor lui Iohannis

Între timp, au apărut și primele reacții după desecretizarea acestor cheltuieli. Șefa USR, Elena Lasconi, candidat la prezidențialele din mai acest an, susține, într-un mesaj postat pe Facebook marți seară, 18 martie, că „România are nevoie de un președinte cu bun-simț și de reguli bugetare clare” și că „Iohannis a fost rupt de realitate”.

„În țara în care 250.000 de copii merg flămânzi la culcare și în care din pensia și din salariul mediu se supraviețuiește, nu se trăiește, un președinte care zboară cu avioane private de lux pe zeci de milioane de euro este o aberație pe care România nu mai are voie să o repete!

Cu un război la graniță și cu un popor sufocat de scumpiri și taxe, Iohannis ne-a arătat o nouă dimensiune a arogantei. S-a plimbat mult, luxos, pe banii noștri și nu ne-a adus niciun beneficiu!

Iohannis a fost rupt de realitate, iar noi avem obligația să alegem un președinte căruia să nu-i ia Dumnezeu mințile și care să aibă curajul să facă dreptate pentru fiecare cetățean!”, a scris Lasconi pe Facebook.

Reacția AUR: Bolojan mai are multe răspunsuri de dat dacă vrea transparență cu adevărat!

Pe aceeași rețea de socializare au reacționat și reprezentanții AUR. „10 ani, 193 de zboruri, 114 milioane de lei! Atât v-au costat vizitele lui Klaus Iohannis!”, au transmis aceștia.

„Românii trebuie să cunoască adevărul!

10 ani, 193 de zboruri, 114 milioane de lei! Atât v-au costat vizitele lui Klaus Iohannis!
Desecretizarea zborurilor lui Iohannis este doar un prim pas. Bolojan mai are multe răspunsuri de dat dacă vrea transparență cu adevărat!

Va avea curaj?”, sună mesajul postat de către reprezentanții partidului condus de George Simion, pe pagina de Facebook a formațiunii politice.

Numărul copacilor din Sectorul 4 se triplează!

0

Marile bulevarde ale Sectorului 4, precum și parcurile din zona de sud a Capitalei, vor primi o „haină verde” impresionantă, formată din mii de copaci nou-plantați. Inițiativa aparține primarului Sectorului 4, Daniel Băluță, care a anunțat recent o amplă campanie de refacere a aliniamentelor stradale de copaci ale marilor bulevarde în următorii trei ani.

Ca răspuns la o întrebare primită din partea locuitorilor Sectorului 4, care voiau detalii despre plantarea de arbori, primarul a afirmat că, într-o primă fază a acestui program de replantare, copacii vor „apărea” pe Calea Văcărești, pe Bulevardul Tineretului, pe Bulevardul Cantemir, pe Șoseaua Turnu Măgurele, pe Luică și Șoseaua Berceni.

„Lucrul acesta nu se întâmpla nu numai pe Șoseaua Olteniței, se va întâmpla și pe Calea Văcărești, pe Bulevardul Tineretului, pe Bulevardul Cantemir, dar mai ales pe Șoseaua Turnu Măgurele, pe Luică, pe Șoseaua Berceni. Avem în următorii trei ani o campanie intensivă de refacere a aliniamentelor stradale de pomi”, a declarat Daniel Băluță, anunțând și faptul că, prin această campanie, administrația locală va tripla numărul copacilor care sunt plantați în acest moment.

Primii copaci au și sosit deja, după cum arată un anunț al companiei Totul Verde. S.A., cea care are în grijă tot ceea ce înseamnă spațiu verde în Sectorul 4.

„Au început plantările de primăvară! Vor fi plantați 400 de arbori din speciile – Tilia tomentosa (tei argintiu), Paulownia imperialis (Arborele Prințesei), Platanus acerifolia (platan englezesc). Acești arbori sunt plantați în compensare, ca urmare a defrișărilor necesare ale arborilor uscați sau aflați în declin biologic, respectând o paritate de 6 arbori plantați pentru fiecare arbore defrișat”, au comunicat reprezentanții Totul Verde pe pagina lor de Facebook.

Horoscop 19 martie 2025 – Astăzi ai rezultate foarte bune

0

BERBEC

Nu trebuie să te gândești întotdeauna să ai ceva stabil dacă nu ai nevoie de asta acum, sau dacă persoana potrivită nu a apărut. Trebuie să începi să te gândești puțin la libertatea pe care o poți avea dacă pui corect problema.

TAUR

Nu poți vedea negativul tot timpul, în orice… Este foarte important să faci lucrurile care în acest moment sunt pozitive pentru tine. Este o modalitate bună de a face totul pentru a te relaxa, deci încearcă mai mult!

 

GEMENI

Astăzi nu poți face mare lucru pentru o situație care nu aduce prea multă plăcere în acest moment. Dacă vrei să faci schimbări importante, atunci trebuie să începi prin a-ți dori ceva bun, ceva care te face să aspiri mereu la mult mai mult în viață.

RAC

Astăzi ai rezultate foarte bune în relațiile de la serviciu. Doar gândindu-te la lucrurile pe care le dorești poți avea ce este mai bun, când ai ceva care te împinge pe drum poți face totul să se îmbunătățească puțin câte puțin.

LEU

Leul tinde să facă totul să pară mult mai ușor decât cred alții, poți face ca totul să crească mult mai bine dacă ții pasul cu ceilalți, poți găsi asemănări și poți învăța mai multe din felul în care fac alții…

FECIOARA

Astăzi este o zi foarte bună pentru, începi să crești și tot ceea ce credeai că nu merge bine pentru tine începe să se schimbe. Pentru a fi bine în întregime nu poți decât să ai o mai mare siguranță că viața îi va oferi binele.

BALANTA

Poați fi în multe locuri în același timp, dar dacă vrei să fii mai echilibrat chiar acum, trebuie să înveți să te concentrezi, poate nu pe ceea ce nu este necesar acum, ci pe ceea ce este important și pe ceea ce ai nevoie.

 

SCORPION

Amintește-ți că toți suntem la fel, nu poți face diferența între oamenii care sunt lângă tine, mai ales oamenii pe care îi iubești, așa că astăzi trebuie să îți propui să oferi lumii ceva mai mult din tine acum oamenii pe care îi iubești.

SAGETATOR

Pentru a avea o mai mare liniște sufletească în această zi va trebui să depui un mic efort, iar pentru a putea avea liniștea pe care o meriți chiar acum, nu te poți preface că pe toate planurile totul merge mereu așa cum îți dorești…

CAPRICORN

Astăzi este o zi bună pentru pasiune și dragoste, așa că puteți avea puțin mai mult divertisment și aventură. Dacă poți da mai multă mișcare vieții tale amoroase, acesta este momentul de vârf, nu te opri!

VARSATOR

Vărsătorul poate face câteva lucruri astăzi care nu vor face la fel de multă dreptate muncii pe care a făcut-o de ceva vreme. Este o zi buna sa faci anumite aranjamente care îți pot aduce amintiri bune si lucruri bune de obtinut mai tarziu.

PESTI

Astăzi ai compania de care ai nevoie în acest moment, în care ai încredere și care poate contribui la aspecte importante din viața ta. Totul se îmbunătățește, poate fi cineva care începe să-ți aducă un motiv bun să fii fericit.

BREAKING NEWS! Trump l-a înduplecat pe Putin/Liderul Kremlinului a ordonat armatei încetarea focului asupra infrastructurii energetice a Ucrainei

0

Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin are primele efecte. Liderul de la Kremlin a ordonat armatei ruse să oprească loviturile asupra infractructurii energetice a Ucrainei pentru 30 de zile. 

Timp de 90 de minute, cei doi lideri au discutat subiecte fierbinți, principala temă tranșată fiind războiul din Ucraina.

Casa Albă a publicat, marți, un rezumat al convorbirii telefonice dintre Donald Trump și Vladimir Putin.

Iată liniile cheie:

Încetarea focului

„Liderii au convenit că mișcarea către pace va începe cu o încetare a focului în domeniul energiei și al infrastructurii, precum și cu negocieri tehnice privind punerea în aplicare a unei încetări a focului maritim în Marea Neagră, încetarea completă a focului și pacea permanentă”.

Cu privire la când/unde vor avea loc negocierile

„Aceste negocieri vor începe imediat în Orientul Mijlociu”.

„Liderii au vorbit pe larg despre Orientul Mijlociu ca despre o regiune de potențială cooperare pentru a preveni conflicte viitoare”.

Cu privire la armele „strategice” – o referire aparentă la armele nucleare

„Ei au discutat în continuare despre necesitatea de a opri proliferarea armelor strategice și se vor angaja cu alții pentru a asigura o aplicare cât mai largă posibilă.”

Cu privire la legăturile mai largi dintre SUA și Rusia

„Cei doi lideri au convenit că un viitor cu o relație bilaterală îmbunătățită între Statele Unite și Rusia are avantaje uriașe”.

„Aceasta include afaceri economice enorme și stabilitate geopolitică atunci când pacea a fost atinsă.”

Și partea rusă a publicat un rezumat al discuțiilor dintre Trump și Putin:

Rezumatul rusesc al convorbirii este amplu – de la prizonieri la sugestii de jocuri de hochei între SUA și Rusia.

Răspunsul Kremlinului a venit sub formă de puncte – iată-le în întregime:

  1. Liderii au continuat un schimb de opinii detaliat și sincer cu privire la situația din jurul Ucrainei. Vladimir Putin și-a exprimat recunoștința față de Donald Trump pentru dorința sa de a contribui la atingerea obiectivului nobil de a pune capăt ostilităților și pierderilor umane.
  2. După ce și-a confirmat angajamentul fundamental față de o soluționare pașnică a conflictului, președintele rus și-a declarat disponibilitatea de a elabora în detaliu, împreună cu partenerii săi americani, posibile modalități de soluționare, care ar trebui să fie cuprinzătoare, durabile și pe termen lung. Și, desigur, să ia în considerare necesitatea absolută de a elimina cauzele profunde ale crizei, interesele legitime ale Rusiei în domeniul securității.
  3. În contextul inițiativei președintelui SUA de a introduce un armistițiu de 30 de zile, partea rusă a subliniat o serie de puncte semnificative privind asigurarea unui control eficient asupra unei eventuale încetări a focului de-a lungul întregii linii de contact de luptă, necesitatea de a opri mobilizarea forțată în Ucraina și de a reînarma Forțele Armate ale Ucrainei. De asemenea, au fost remarcate riscurile serioase asociate cu incapacitatea de negociere a regimului de la Kiev, care a sabotat și a încălcat în mod repetat acordurile încheiate. A fost atrasă atenția asupra crimelor teroriste barbare comise de militanții ucraineni împotriva populației civile din regiunea Kursk.
  4. A fost subliniat faptul că principala condiție pentru prevenirea escaladării conflictului și pentru soluționarea acestuia prin mijloace politice și diplomatice ar trebui să fie încetarea completă a ajutorului militar străin și a furnizării de informații către Kiev.
  5. În legătură cu apelul recent al lui Donald Trump de a salva viețile militarilor ucraineni încercuiți în regiunea Kursk, Vladimir Putin a confirmat că partea rusă este gata să se lase ghidată de considerente umanitare și, în caz de capitulare, garantează viața soldaților din Forțele Armate Ucrainene și un tratament decent în conformitate cu legile ruse și cu dreptul internațional.
  6. În timpul conversației, Donald Trump a avansat o propunere ca părțile implicate în conflict să se abțină reciproc de la lovirea instalațiilor de infrastructură energetică timp de 30 de zile. Vladimir Putin a răspuns pozitiv la această inițiativă și a dat imediat militarilor ruși ordinul corespunzător.
  7. De asemenea, președintele rus a răspuns constructiv la ideea lui Donald Trump de a pune în aplicare o inițiativă bine cunoscută privind siguranța navigației în Marea Neagră. S-a convenit să se înceapă negocierile pentru a elabora în continuare detaliile specifice ale unui astfel de acord.
  8. Vladimir Putin a informat că, la 19 martie, va avea loc un schimb de prizonieri între părțile rusă și ucraineană – 175 pentru 175 de persoane. În plus, ca gest de bunăvoință, vor fi transferați 23 de militari ucraineni grav răniți care se află sub tratament în instituții medicale rusești.
  9. Liderii și-au confirmat intenția de a continua eforturile de soluționare a problemei ucrainene în mod bilateral, inclusiv luând în considerare propunerile președintelui SUA menționate mai sus. În acest scop, sunt create grupuri de experți ruși și americani.
  10. Vladimir Putin și Donald Trump au abordat și alte chestiuni de pe agenda internațională, inclusiv situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Mării Roșii. Vor fi depuse eforturi comune pentru stabilizarea situației în zonele de criză, stabilirea unei cooperări în domeniul neproliferării nucleare și al securității globale. Acest lucru, la rândul său, va contribui la îmbunătățirea atmosferei generale a relațiilor ruso-americane. Un exemplu pozitiv este votul comun în cadrul ONU cu privire la rezoluția privind conflictul ucrainean.
  11. Interesul reciproc pentru normalizarea relațiilor bilaterale a fost exprimat în lumina responsabilității speciale a Rusiei și a Statelor Unite pentru asigurarea securității și stabilității în lume. În acest context, a fost luată în considerare o gamă largă de domenii în care țările noastre ar putea stabili o cooperare. Au fost discutate o serie de idei care merg în direcția dezvoltării pe termen lung a unei cooperări reciproc avantajoase în economie și în sectorul energetic.
  12. Donald Trump a susținut ideea lui Vladimir Putin de a organiza meciuri de hochei în SUA și Rusia între jucători ruși și americani care joacă în NHL și KHL.
  13. Președinții au convenit să rămână în contact cu privire la toate chestiunile abordate.

 

UK și UE vor să vândă pielea ursului din pădure

Marea Britanie și Uniunea Europeană vor avansa discuțiile privind confiscarea activelor rusești înghețate pentru a crește împreună cheltuielile de apărare, în timp ce caută modalități de a crește presiunea economică asupra lui Vladimir Putin înainte de orice discuții de pace pentru a pune capăt războiului său din Ucraina.

Ministrul de externe David Lammy și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, vor analiza „inițiative inovatoare” pentru a spori în mod colectiv finanțarea europeană în domeniul apărării, relatează Bloomberg.

Discuțiile vor include modul în care Europa se asigură că are acoperirea juridică și financiară adecvată pentru a confisca active rusești în valoare de miliarde de euro. Problema este că nu o are.

Logic, unele țări europene, precum Franța, Belgia și Germania, avertizează că o  astfel de confiscare încalcă principiul imunității unui stat în temeiul dreptului internațional și ar putea avea un impact asupra monedei euro.

UE, statele din Grupul celor Șapte și Australia au înghețat active ale băncii centrale ruse în valoare de aproximativ 280 de miliarde de dolari, sub formă de valori mobiliare și numerar, majoritatea prin intermediul casei de compensare Euroclear, cu sediul în Belgia.

Dar Rusia rămâne proprietarul legal al activelor sale. Într-adevăr, activele suverane sunt protejate de dreptul internațional împotriva confiscării în timpul disputelor politice și al războaielor.

Acțiunile care pun la îndoială acest principiu ar avea implicații profunde asupra sistemului financiar. Mai mult, ar afecta ordinea internațională și ar submina încrederea pe care țările o arată atunci când plasează rezerve la alte națiuni.

Rusia va contesta în mod inevitabil confiscarea activelor în instanță. Dacă acest caz este în curs de desfășurare, fondurile vor rămâne înghețate și inaccesibile cheltuielilor de apărare, inclusiv  pentru Ucraina. Ca de obicei, Occidentul anunță victorii fără să câștige o bătălie.

Mai există o chestiune: activele rusești, înghețate în Europa, au o valoare din ce în ce mai mică –  cu cât rămân înghețate mai mult timp, cu atât Rusia are mai puțină nevoie de ele.

Cu toate acestea, Marea Britanie și UE insistă să folosească banii unei țări cu care nu sunt oficial în război. Contează pe niște active înainte de a fi sigure că le pot obține. Asta înseamnă să vinzi pielea ursului din pădure. Numai că ursul rus este viu și extrem de periculos.

Jocul Georgiei Meloni: sprijin pentru Ucraina, apropiere de Trump, apărare europeană

Premierul Italiei caută să împace sprijinul său ferm pentru Ucraina, necesitatea de a reînarma Europa și apropierea  de Donald Trump.

Potrivit AFP, Fratelli d’Italia (FDI), partidul Giorgiei Meloni, a susținut săptămâna trecută un plan al Uniunii Europene de creștere a cheltuielilor pentru apărare în urma presiunilor SUA. Totuși, ea a rămas de partea unui Trump care  a respins alți lideri-cheie ai UE.

La discuțiile cu aliații europeni  în timpul summitului de la   Londra,  după întâlnirea furtunoasă din Biroul Oval dintre Trump și Volodimir Zelenski, Meloni a subliniat că este foarte important să se evite „riscul divizării Occidentului”.

Însă a respins ideea lui Emmanuel Macron de a-și extinde umbrela nucleară la alte țări europene, despre care a spus că sugerează „o dezangajare a Statelor Unite”.Totodată, Meloni a precizat că Italia nu va trimite trupe pentru a apăra un armistițiu în Ucraina.

Planul european de apărare divizează opinia publică italiană. Un sondaj Ipsos realizat pentru Il Corriere della Sera  a arătat că  39% dintre cei intervievați s-au declarat împotrivă și 28% în favoarea acestui plan.

Matteo Salvini, liderul partidului de extremă dreapta Liga, conduce lupta împotriva planului. Ministrul economiei, Giancarlo Giorgetti, membru al Ligii, a avertizat că planul va crește datoria publică.

Italia cheltuiește în prezent aproximativ 1,5% din produsul intern brut  pentru apărare, mai puțin decât angajamentul de 2% asumat de NATO și mult sub solicitarea lui Trump ca aliații să cheltuiască 5%.

Pe de altă parte, al treilea partid din coaliția lui Meloni, conservatorul Forza Italia, condus de vicepremierul și ministrul de externe Antonio Tajani, susține planul. În curtea opoziției, Mișcarea 5 Stele este împotrivă, iar Partidul Democrat de centru-stânga este împărțit la mijloc.

Merge pe o ”funie întinsă”

Pentru Lorenzo Castellani, analist la Universitatea Luiss din Roma, Giorgia Meloni merge pe o „funie întinsă”. „Va fi dificil  să crească cheltuielile militare, așa cum a promis, la 2,5% din PIB”, din cauza opoziției politice și a datoriei publice uriașe a Italiei.

Dar „nu mă aștept ca ea să o rupă cu Trump”, adaugă Castellani: premierul ar trebui să continue să lucreze cu aliații europeni, încercând în același timp să „încetinească propunerile țărilor cele mai înclinate să sprijine Kievul”.

Analiștii economici șterg pe jos cu Guvernul Ciolacu. Statul român subminează economia națională

Analistul economic, prof. dr. Mircea Coșea, atrage atenția că s-a ajuns într-un stadiu de politizare economică și instituțională fără precedent, care a adus țara într-un blocaj total. Incompetența generalizată și deprofesionalizarea masivă au avut drept consecință o lipsă de proiecte, de programe și de viziune a Guvernului Ciolacu, astfel că, în momentul de față, sistemul politic al statului român sabotează efectiv economia națională, spune analistul. 

În România s-a ajuns la un stadiu de politizare a economiei de la care nu se mai poate merge mai departe, semnalează analistul economic prof. dr. Mircea Coșea, fost ministru de stat. Ce înseamnă politizare în economie? Înseamnă înlocuirea profesionalismului cu ”familialismul” sau nepotismul.

”Practic s-a eliminat tot ceea ce a însemnat profesioniști și tehnicieni, care au fost înlocuiți cu structura asta mare a familialismului, care înseamnă rude, prieteni sau oameni care sunt aserviți partidelor, în general, lipitori de afișe, legați de baronii locali, care îi promovează în funcții pentru a le aduce beneficii. Economia României s-a deprofesionalizat masiv. În structura statului, în structura instituțiilor statului, în structurile întreprinderilor cu capital majoritar de stat nu mai avem specialiști, ci avem oameni care țin de o anumită distribuire politică. Asta a făcut ca să ajungem în imposibilitatea atragerii de fonduri, în primul rând din lipsă de proiecte. Apoi nu avem o strategie pe termen mediu sau pe termen lung, investim pe ici, pe colo, într-o parte sau în alta, dar nu sunt programe naționale, de exemplu de irigații sau de procesare a materiilor prime din agricultură, nu avem program pentru industria de armament. Sunt niște lucruri care s-au dat pompieristic, nu există programe”, ne-a declarat prof. dr. Mircea Coșea. În al doilea rând, susține analistul, statul este superbirocratizat pentru că este supraîncărcat cu oameni care țin de structurile politice și nu funcționează.

Politica fiscală, împotriva capitalului românesc

În al treilea rând, a început să apară o deosebire extraordinar de evidentă între calitatea capitalului românesc, a mediului de afaceri românesc, care a evoluat foarte mult, și calitatea statului român și a politicii fiscale românești, arată prof. dr. Mircea Coșea. 

Acesta avertizează că politica fiscală românească a ajuns să fie împotriva dezvoltării capitalului național. Și asta pentru că ea canibalizează potențialul acestui capital, prin supraimpozitare, taxare și tot ceea ce a însemnat ordonanța trenuleț.

”Astfel, lucrăm împotriva propriei noastre capacități de dezvoltare. Și, în aceste condiții, suntem blocați. Blocajul se vede în faptul că PNRR nu poate să meargă mai departe. Avem cel mai scăzut procent de absorbție din UE, plus blocaje pe cererile de plată. Acolo sunt blocaje tocmai pentru că este politizare. Ne-am blocat pentru că nu am putut să schimbăm politizarea la nivelul consiliilor de administrație, nu am putut să impozităm pensiile speciale, tot din cauza politizării. În momentul de față statul român are un sistem politic care sabotează economia națională. Există o incompetență generalizată în toate sectoarele”, ne-a precizat prof. dr. Mircea Coșea. Potrivit analistului, politizarea se face și în alte țări, numai că cei aduși la conducerea instituțiilor sunt foarte bine pregătiți, în timp ce în România promovarea se face pe pile, nu pe calitate.

”Așa avem niște miniștri care au fost total împotriva dezvoltării acestei țări, cu greșeli enorme, care au adus pagube statului român, care au rămas în continuare în Guvern. Care este explicația, dacă nu e calitatea? Sunt relațiile de partid, relațiile politice, relațiile de afacere, orice altceva în afară de profesionalism. România se afundă din ce în ce mai mult în această relație politicianistă, care înseamnă schimbarea unora cu alții de același tip”, ne spune prof. dr. Mircea Coșea.

Este nevoie de schimbări radicale

În opinia analistului economic, România are nevoie de o schimbare radicală, fără de care nu o să mai vedem luminița de la capătul tunelului. Această schimbare este însă puțin probabilă, pentru că există în Parlament o majoritate care reprezintă același Guvern Ciolacu 2, care este, în mare, la fel ca Guvernul Ciolacu 1, cu aceeași concepție, aceleași promisiuni nerespectate, același sistem de condus prin ordonanțe de urgență care se corectează în fiecare zi sau la 7 zile, deci o lipsă de consistență în actul de guvernare și o lipsă de viziune, susține prof. dr. Mircea Coșea. Acesta mai afirmă că suntem a patra țară din UE ca resurse agricole, energetice, umane, și a 26-a din punctul de vedere al dezvoltării, iar diferența asta foarte mare arată că, de fapt, ne-am blocat și nu putem să ne schimbăm condiția în care trăim.

Pădurile țării, în pericol. Derapaje grave la Ministerul Mediului

Ministrul Mediului a pus tunurile pe Romsilva, încercând, pe toate căile, să discrediteze și să minimalizeze rolul strategic al instituției în conservarea, administrarea și paza fondului forestier al țării. Ținta este destructurarea Romsilva în vederea privatizării activității economice, prin separarea de activitatea administrativă. Atacurile furibunde ale lui Mircea Fechet au intrat însă într-un derapaj periculos, acesta acuzând public Romsilva de deturnare de fonduri, în mod absolut nejustificat.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, s-a făcut de tot râsul, dovedind că habar nu are cum funcționează instituțiile din subordinea sa. Acesta a acuzat public Romsilva că i-ar lipsi din gestiune niște zeci de milioane de lei din Fondul de Conservare si Regenerare, după ce ”specialiștii” din propriul Corp de Control au ”călcat” instituția. În realitate, însă, totul s-a dovedit un mare ”fâs”, explicațiile oferite de Romsilva scoțând la iveală gradul de incompetență din minister.

Astfel, Romsilva i-a transmis ministrului că Fondul de Conservare și Regenerare a pădurilor este constituit, la nivelul regiei, conform art. 33 din Codul Silvic, în principal, dintr-o cotă de 25% din valoarea masei lemnoase vândute, la prețul mediu de 164 lei/mc stabilit prin lege în anul 2018. Acest fond este utilizat, în special, pentru lucrările de regenerare a pădurilor, pe suprafețele în care s-a efectuat exploatarea lemnului. În funcție de sezonul lucrărilor silvice, la sfârșitul fiecărei luni, soldul acestui fond poate varia. Dacă într-o lună se exploatează și valorifică mai multă masă lemnoasă și nu au fost efectuate lucrări de regenerare, atunci fondul înregistrează excedent. În schimb, în perioadele campaniilor de împăduriri, ale lucrărilor de îngrijire a arboretelor, ale lucrărilor de protecție etc, cheltuielile cu aceste lucrări pot depăși fondul legal constituit, generând un deficit temporar.

”Astfel, menționăm că deficitul la Fondul de Conservare și Regenerare a pădurilor nu poate fi asimilat unei lipse în sens patrimonial. Acesta reprezintă contravaloarea lucrărilor silvice, care au fost efectuate în mod obligatoriu, conform amenajamentelor silvice, și care urmează a fi acoperită din fondul de conservare și regenerare constituit în perioada următoare”, se arată într-un comunicat al Romsilva. De altfel, valoarea de 24,7 milioane lei din acuzațiile ministrului a și fost acoperită integral în ianuarie 2025, din excedentul înregistrat.

Grupuri de interese

Pădurile statului reprezintă un patrimoniu cu o valoare ecologică, socială și economică inestimabilă pentru această țară și sunt în prezent printre puținele resurse naturale pe care România le mai administrează cu forțe proprii, în ciuda piedicilor puse de diverse grupuri de interese în ultimii ani, a atras atenția Federația Sindicatelor SILVA. Lupta care se dă împotriva Romsilva urmărește, de fapt, separarea activității economice de cea de administrare, în condițiile în care activitatea economică este cea care susține administrarea, conservarea, regenerarea și paza fondului forestier.

Deși în toate țările sectorul forestier este unul care aduce venituri importante, prin exploatarea masei lemnoase, Ministerul Mediului s-a străduit, în ultimii ani, să demonstreze că activitatea Romsilva este neprofitabilă, punându-i, efectiv, piedici în activitate. Printre acestea se numără neplata compensațiilor restante prevăzute de Codul silvic, aferente cheltuielilor efectuate de Romsilva pentru creșterea cailor de rasă, pentru administrarea ariilor naturale protejate și pentru paza pădurilor private (sume restante ce depășesc în prezent 150 milioane lei). Totodată, au fost introduse procente obligatorii de lemn fasonat, sabotându-se valorificarea lemnului pe baza principiilor de rentabilitate economică, în acord cu condițiile reale de piață, fapt care a transformat profitul în pierderi. Nu în ultimul rând, instituirea unor proceduri birocratice, costisitoare și mari consumatoare de timp în legislația de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice a făcut ca obținerea unui aviz de mediu să dureze în medie 6 – 12 luni, timp în care activitatea ocoalelor silvice este blocată.

Maximizarea profitului vs dezvoltare durabilă

Federația Sindicatelor SILVA, care va organiza miercuri un protest în Piața Victoriei, a cerut stoparea acțiunilor de discreditare și compromitere a personalului silvic inițiate de către ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, arătând că această campanie a afectat grav autoritatea personalului silvic aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, alimentând dezbinarea socială, cu consecințe grave pe termen lung. Sindicaliștii din silvicultură au mai solicitat menținerea structurilor de administrare a pădurilor statului la nivel județean, dat fiind că schimbările manageriale au nevoie de expertiză, studii de fundamentare, analize de risc etc.

”Un arsenal tehnic pe care ministrul nu îl poate substitui doar cu propria sa voință și cu propriul pix. Administrarea pădurilor nu poate fi pusă în pericol în niciun fel. S-au mai făcut astfel de experimente în trecut, dar s-au dovedit nefuncționale. În anul 1998, cele 41 de direcții județene au fost comasate în 25 de direcții. În anul 2003, s-a revenit la direcțiile județene. Cerem depolitizarea și profesionalizarea structurilor silvice de administrare a pădurilor din România, dar și exceptarea administrării pădurilor statului de la aplicarea guvernanței corporative și înlocuirea acestei forme de management care are ca principal scop maximizarea profitului, obiectiv impropriu gestionării durabile a pădurilor, cu managementul forestier durabil, așa cum se întâmplă în majoritatea statelor UE”, se precizează într-un comunicat al Federației Sindicatelor SILVA.

Premier League visează la o vară istorică: 11 echipe în Cupele Europene?

0

Fotbalul englez ar putea scrie istorie în sezonul viitor, cu nu mai puțin de 11 echipe calificate în competițiile continentale. Deși scenariul pare mai degrabă desprins dintr-un film SF, există totuși o cale — presărată cu surprize colosale — care ar permite acest lucru.

Drumul complicat spre o performanță unică

În prezent, 11 din cele 20 de cluburi din Premier League mai păstrează, fie și teoretic, șanse la un loc în Europa. Pentru ca acest scenariu să devină realitate, ar trebui să asistăm la o serie de rezultate spectaculoase: Aston Villa să câștige Liga Campionilor, Bournemouth să triumfe în FA Cup, iar Chelsea să încheie sezonul pe locul 8 sau 9, dar să cucerească trofeul Conference League.

Tot acest puzzle fotbalistic depinde de performanțele echipelor engleze în competițiile actuale. Deja, coeficientul UEFA al Premier League este cel mai bun din Europa, depășind La Liga și distanțându-se de Serie A, ceea ce asigură încă un loc suplimentar în Liga Campionilor.

Locuri europene chiar și pentru echipe de mijlocul clasamentului?

Un scenariu nebunesc ar putea permite chiar și echipelor clasate în a doua jumătate a clasamentului să ajungă în Europa. Dacă Aston Villa, de exemplu, câștigă Liga Campionilor, indiferent de poziția finală din Premier League, își păstrează locul în competiția supremă.

Mai mult, dacă Manchester United sau Tottenham reușesc să cucerească Europa League, dar termină sezonul pe locul 10, și ele ar merge în Champions League. Într-un astfel de context fabulos, echipa de pe locul 11 ar prinde ultimul bilet pentru Conference League.

Deși pare o fantezie fotbalistică, dacă toate aceste condiții s-ar alinia, Anglia ar putea trimite nu mai puțin de 11 echipe în cupele europene, stabilind un record greu de egalat.

Kylian Mbappe, aproape de a pune mâna pe ultimii bani de la patronii PSG

0

Kylian Mbappe, starul lui Real Madrid, se apropie de o rezolvare în disputa financiară cu fostul său club, PSG. Francezul mai are de primit 55 de milioane de euro, reprezentând bonusuri și prime prevăzute în contract, pe care Nasser al-Khelaifi a refuzat să le plătească după plecarea acestuia gratis la Madrid.

Mbappe a apelat la avocați și e optimist că situația se va încheia curând. „Dosarul e la avocați. Sunt încrezător că se va rezolva, nu mă preocupă prea mult asta”, a declarat atacantul pentru Le Parisien.

„Nu voi ezita să-i strâng mâna lui al-Khelaifi”

Deși relația dintre cei doi s-a răcit, Mbappe susține că nu are resentimente față de fostul său patron. „Am avut șapte ani extraordinari la PSG și nu mă voi concentra pe părțile negative. Știu să fiu recunoscător pentru ce am trăit acolo. Bineînțeles că i-aș strânge mâna lui al-Khelaifi dacă ne-am întâlni”, a spus el.

Despre Griezmann și zvonurile din presă

Mbappe a dezmințit speculațiile că retragerea lui Antoine Griezmann de la națională ar fi avut legătură cu o dispută între ei. „Avem o relație excelentă. Ne-am văzut de multe ori, m-a invitat chiar și la el acasă. Știam de mult că se va retrage, mi-a explicat motivele. Nu e nimic adevărat din ce s-a scris.”

„Deschamps m-a convocat prima dată, îl respect”

Mbappe a clarificat și neînțelegerile cu selecționerul Didier Deschamps. „În orice echipă apar momente de dezacord, dar asta nu înseamnă că nu te respecți. Deschamps m-a convocat prima oară la națională și am câștigat trofee împreună. Relația noastră nu se poate strica din cauza unor mici divergențe.”

Mbappe rămâne concentrat pe cariera sa la Real Madrid, lăsând în urmă controversele din trecut.

Războiul comercial va scumpi medicamentele? Avertismentul Big Pharma

Producătorii de medicamente îndeamnă administrația Trump și oficialii Uniunii Europene să excludă produsele medicale din extinderea războaielor tarifare, în speranța de a evita creșterea prețurilor la medicamentele cele mai vândute în Europa.

În discuțiile cu oficialii americani, industria farmaceutică a avertizat  că tarifele impuse UE ar crește costurile medicamentelor și ar crea bariere de acces pentru pacienți, punând în pericol prioritățile subliniate în decretele lui  Donald Trump referitoare la prețurile medicamentelor și la creșterea speranței de viață a americanilor, potrivit surselor Reuters.

Unii semnalează dorința de a extinde producția în Statele Unite, făcând în același timp presiuni pentru scutiri fiscale și modificări de reglementare care ar facilita realizarea acestui lucru.

Pacienții vor plăti prețul tarifelor

Transmitem cu fermitate administrației Trump și Uniunii Europene mesajul că pacienții vor plăti prețul tarifelor, a declarat un oficial de la un producător european de medicamente.

Directorii din industrie fac presiuni asupra politicienilor de la Bruxelles, îndemnând UE să nu aplice tarife de retorsiune, chiar dacă Trump include medicamentele într-o dispută comercială.

Produsele farmaceutice au fost mult timp ferite de războaiele comerciale din cauza potențialelor prejudicii. Însă decizia lui Trump de a crește tarifele la bunurile din China, inclusiv la medicamentele finite și la materiile prime, precum și o rundă inițială de tarife între SUA și UE la oțel și anumite băuturi alcoolice, a generat așteptări ca medicamentele să se alăture listei.

Majoritatea medicamentelor importate din China au o valoare monetară scăzută. Însă SUA depind de medicamente produse parțial în Europa, care aduc venituri de sute de miliarde de dolari.

De exemplu, Novo Nordisk produce o parte din ingredientul farmaceutic activ pentru pentru medicamentul injectabil împotriva obezității Wegovy în Danemarca, în timp ce Keytruda de la Merck și Botox de la AbbVie sunt produse în Irlanda.

Guvernul SUA, un cumpărător important de medicamente pentru programele sale de sănătate Medicare și Medicaid, s-ar putea confrunta cu prețuri mai mari pentru a ține cont de costul tarifelor, a precizat Simon Baker, șeful departamentului global de cercetare biofarmaceutică de la Redburn Atlantic.

Pandemia Covid-19 a evidențiat dependența Statelor Unite și a UE de China și India pentru materiile prime necesare fabricării medicamentelor esențiale, în timp ce guvernele au concurat pentru materialele utilizate în vaccinuri și echipamente de protecție.

Mulți producători de medicamente au încercat de atunci să despartă lanțurile de aprovizionare pentru piețele occidentale și chineze. Dar ideea separării legăturilor de producție între Europa și SUA nu a fost luată în considerare în mod serios.

Construirea unei noi unități de producție în SUA poate costa până la 2 miliarde de dolari și poate dura între 5 și 10 ani înainte de a fi operațională, inclusiv timpul și costurile legate de îndeplinirea cerințelor de reglementare, potrivit grupului comercial din industrie PhRMA.

Cenzura UE a ajuns și la Curtea de Conturi Europeană. Raportul devastator privind eșecul mașinilor electrice, secretizat

Așteptat cu mare interes de criticii din ce în ce mai numeroși ai politicii Green Deal a Comisiei Europene, Raportul ”De la Dieselgate la interzicerea motoarelor termice”, pe care Curtea de Conturi Europeană a anunțat că îl va publica în data de 5 martie 2025, a fost, brusc, secretizat, fără niciun fel de explicații. Motivul este legat, cel mai probabil, de concluziile deloc favorabile Ursulei von der Leyen, instituția acreditând deja ideea avansării cu pași repezi spre faliment a industriei auto.

Marea cenzură din UE a contaminat și instituția Curții de Conturi Europene, care, iată, a trecut la secret unul dintre cele mai importante documente referitoare la consecințele nefaste ale politicii Green Deal, aplicate fără discernământ de Comisia Europeană. Pentru data de 5 martie 2025, Curtea de Conturi a anunțat publicarea unui raport privind     concluziile dialogului strategic pe care l-a lansat la sfârșitul lunii ianuarie cu privire la viitorul industriei auto europene.

Raportul însă nu a mai apărut, fapt care pune mari semne de întrebare asupra credibilității și prestigiului instituției, acest lucru fiind fără precedent. Din preambulul raportului, apărut pe site-ul Curții de Conturi Europene în 26 februarie 2025, s-a întrezărit o critică devastatoare față de Green Deal în sectorul auto. ”Planul de acțiune rezultat ar trebui să sprijine acest sector supus unei presiuni enorme, care asigură, direct și indirect, 13 milioane de locuri de muncă și generează o cifră de afaceri anuală de peste o mie de miliarde de euro (7 % din PIB-ul UE). Strategia climatică a UE urmărește ca, până în 2050, să se atingă zero emisii nete. Reducerea sau eliminarea emisiilor generate de mașini este un element esențial al strategiei: trebuie să se diminueze emisiile de dioxid de carbon provenite de la autoturismele cu motoare cu ardere internă, să se exploreze opțiuni de combustibili alternativi și să se asigure adoptarea pe scară largă a vehiculelor electrice pe bază de baterii. Auditurile Curții au concluzionat că primul obiectiv s-a soldat deocamdată cu un eșec, cel de al doilea nu pare viabil pe scară largă, iar cel de al treilea riscă să se dovedească scump atât pentru industrie, cât și pentru consumatorii europeni”, relata Curtea de Conturi Europeană.

Toate teoriile, desființate

În materialul care anunța marele raport, Curtea de Conturi Europeană a desființat, practic, toate teoriile referitoare la reducerea emisiilor pentru autoturisme, combustibili alternativi și trecerea la vehicule electrice. În ce privește reducerea emisiilor, concluzia a fost că acestea nu au scăzut semnificativ.

Eficiența motoarelor s-a îmbunătățit, dar acest lucru este contrabalansat de creșterea greutății vehiculelor (aproximativ +10 % în medie) și, în consecință, a puterii motoarelor (aproximativ +25 %). Combustibilii alternativi, cum ar fi e-combustibilii sau hidrogenul, sunt adesea menționați drept potențiali succesori ai benzinei și ai motorinei, dar ei nu pot oferi însă o alternativă fiabilă și credibilă pe scară largă pentru autoturisme, în principal din cauza cantității de combustibil disponibile, a costurilor de producție și a impactului asupra mediului. ”Țările din UE se străduiesc să accelereze tranziția către vehiculele electrice, dar drumul este plin de hopuri. Industria europeană a bateriilor a rămas în urmă la nivel mondial, prin urmare, pentru ca până în 2035 să ajungă să aibă un parc de vehicule cu emisii zero, este posibil ca UE să nu aibă altă opțiune decât să se bazeze în mare măsură pe importul de baterii și de vehicule electrice, în dauna industriei auto europene și a locurilor de muncă asigurate de aceasta”, arăta Curtea de Conturi Europeană.

Se pregătește un alt raport ”bombă”

Un alt raport ”bombă” anunțat de Curtea de Conturi Europeană riscă să fie și el la fel de cenzurat, în măsura în care concluziile nu sunt pe placul celor de la Bruxelles. Este vorba despre un subiect extrem de sensibil, care a explodat în ultima perioadă, referitor la transparența finanțărilor acordate ONG-urilor de către UE. ”Cât de transparentă este în realitate finanțarea pe care UE o acordă ONG-urilor? Auditorii Curții de Conturi Europene sunt pe cale de a finaliza un raport în care vor aborda acest subiect, pe care l-au studiat îndeaproape timp de un an. Să nu uităm: transparența față de public se referă la informarea adecvată a cetățenilor, astfel încât aceștia să poată trage la răspundere factorii de decizie publici. Cu alte cuvinte, trebuie să fie clar nu numai cui, de ce și în ce scop s-au acordat fonduri din partea UE, ci și modul în care au fost utilizate fondurile, sumele implicate și dacă destinatarii fondurilor au respectat valorile UE. Interesul public față de îmbunătățirea cerințelor în materie de transparență pentru ONG-urile finanțate de UE a crescut după scandalul „Qatargate” din 2022, iar recent a atins cote maxime, deoarece această chestiune a revenit în centrul dezbaterii politice”, a precizat Curtea de Conturi Europeană.

America nu poate fi în siguranță dacă Europa este nesigură

Liderii europeni se întreabă dacă Statele Unite – fondatorul alianței transatlantice – mai sunt angajate față de securitatea Europei și a Occidentului în general. Declarațiile recente ale președintelui Donald Trump  sugerează că răspunsul este negativ.

Și mulți dintre acești lideri cred acum că nu au de ales decât să declare independența strategică față de SUA și să lanseze un program de urgență pentru a-și apăra singuri continentul. Dar nu ar trebui.

În afară de cheltuielile incredibile pe care le presupune realizarea unei poziții credibile de apărare europeană fără sprijinul militar al SUA, chiar și exprimarea unei astfel de intenții riscă să grăbească un divorț total care ar amenința securitatea atât a Europei, cât și a Americii de Nord.

Europenii trebuie să-și asume povara apărării

Europenii pot  face mai mult pentru a-și apăra continentul, astfel încât povara să nu cadă în mod disproporționat asupra Statelor Unite, scrie Foreign Affairs.

În anii următori, America și Europa se vor confrunta cu mai multe provocări militare interconectate: descurajarea Rusiei de la atacarea membrilor NATO, protejarea flancului sudic al Europei de consecințele instabilității din Orientul Mijlociu și Africa, apărarea intereselor alianței în Arctica și abordarea Chinei.

Factorul comun de care depinde cel mai mult succesul în toate aceste domenii este o bază industrială de apărare puternică, iar Europa trebuie să se concentreze în primul rând asupra acesteia pornind de la o evaluare cuprinzătoare a misiunilor specifice pe care va trebui să le îndeplinească pentru a-și garanta securitatea pe termen lung.

Atât timp cât Statele Unite continuă să se asigure că descurajarea nucleară a NATO rămâne credibilă, membrii europeni ar trebui să accepte sarcina de a apăra flancul estic vulnerabil al alianței prin mijloace convenționale.

Împreună, armatele europene au în prezent aproape două milioane de militari activi. Însă doar între 20 000 și 30 000 dispun de sprijinul logistic și mobilitatea necesare pentru a opera la o distanță considerabilă de bazele lor de origine pe perioade îndelungate.

Extinderea capacității de apărare a Europei va necesita subvenționarea producătorilor, facilitarea contractelor de achiziții pe mai mulți ani, extinderea producției cu dublă utilizare și achiziționarea de muniție în avans pentru a consolida stocurile. Sunt aceleași instrumente pe care Statele Unite încep să le utilizeze pentru a-și aborda propriile slăbiciuni ale industriei de apărare.

Costul total al inițiativelor pe care Europa ar trebui să le ia pentru a reînnoi alianța transatlantică ar depăși 100 de miliarde de dolari pe an. Înseamnă că, în medie, bugetele militare ale țărilor europene ar trebui să ajungă la 2,5% din PIB.

Mai presus de toate, Washingtonul trebuie să clarifice faptul că umbrela nucleară a Statelor Unite – un factor de descurajare crucial și testat în timp împotriva agresiunii ruse – rămâne în vigoare. America nu poate  fi în siguranță dacă Europa este nesigură.

Inhibițiile postbelice devin istorie: Germania se reînarmează rapid

Parlamentarii germani intenționează să voteze o creștere masivă a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură, propusă de viitorul cancelar Friedrich Merz, pe fondul îngrijorării cu privire la angajamentul Statelor Unite față de securitatea Europei.

Planurile elaborate în grabă reprezintă o schimbare radicală pentru o țară tradițional reticentă în asumarea unor cheltuielile militare de sute de miliarde de euro, având în vedere ororile trecutului său nazist, notează AFP.

”Acțiune rapidă”

Merz, a cărui alianță conservatoare CDU/CSU a câștigat alegerile luna trecută, a îndemnat la o ”acțiune rapidă”, pe măsură ce crește îngrijorarea că angajamentul de zeci de ani al SUA  față de apărarea europeană se clatină sub președintele Donald Trump.

Planurile lui Merz prevăd exceptarea cheltuielilor pentru apărare de la normele stricte privind datoria Germaniei  (așa-numitul mecanism de „frânare a datoriei”), atunci când acestea depășesc un procent din PIB și crearea unui fond de 500 de miliarde de euro pentru investiții în infrastructură.

Schimbare fiscală radicală

Pe lângă stimularea investițiilor interne, pachetul de cheltuieli – supranumit de presa germană „bazooka” fiscală – ar elibera un sprijin suplimentar de trei miliarde de euro pentru Ucraina în 2025.

Creșterea finanțării reprezintă „o schimbare fiscală radicală pentru Germania”, a scris Holger Schmieding de la Berenberg Bank. Merz și echipa sa „se ridică la înălțimea provocărilor cu care se confruntă Germania în vremuri de convulsii geopolitice aproape fără precedent pentru Europa”.

Merz este implicat în negocieri pentru formarea unei coaliții cu social-democrații  cancelarului Olaf Scholz. Conservatorii și SPD au convenit asupra planurilor de stimulare a armatei și a economiei Germaniei ca parte a discuțiilor inițiale de coaliție de la începutul lunii martie.

Dar, în loc să aștepte formarea noului guvern, partidele doresc să obțină aprobarea planurilor de cheltuieli de către parlament, care rămâne în funcție până săptămâna viitoare. CDU/CSU și SPD se bazează pe sprijinul Verzilor pentru a ajunge la majoritatea de două treimi necesară modificării frânei privind datoria.

În Germania, negocierile de coaliție durează adesea mai multe săptămâni sau chiar luni. Însă Merz a stabilit un calendar ambițios pentru a avea un guvern până la Paște sau imediat după. Dacă totul decurge conform planului, noul parlament va vota dacă îl va numi în funcția de cancelar la 23 aprilie.

Cheltuielile pentru apărare în Germania au crescut cu 23,2% anul trecut, transmite BBC. ”Cu toate acestea, la trei ani de la invazia Ucrainei, cazul Germaniei ne reamintește că mai mulți bani pentru apărare sunt necesari, dar nu suficienți, a precizat Ed Arnold, analist senior la think tank-ul Royal United Services Institute.

„Europa are nevoie de lideri în domeniul apărării și securității care să fie capabili să navigheze într-un mediu de securitate euro-atlantic care se deteriorează rapid”.

Primăvara vrajbelor noastre

Gata avem prezidențiabili. Nu doi, mulți cât să încaiere toată iarba și toată frunza. Avem pentru toate buzunarele minții. Cațavenci, Joițe, Tipătești, Pristandale, câte un Trahanache și un Venturiano pentru ca meniul să fie fusion. Românilor le place să fie în trend. Malagambiști au fost, malagambiști sunt încă.

Există 3 categorii de votanți în mai.  Cei care sunt furioși pe actuala putere care a fost și este greu de… demis. Ciolacu și Compania sunt percepuți ca generatori ai stării de sărăcie de 60-70% % din populația acestei țări. Cine candidează sprijinit de această axă a sărăcirii naționale? Crin Antonescu.  Rafinat în vorbe, răsuflat în fapte. Cine își imaginează că în vreun fief PSD, primarul o să dirijeze voturile către Antonescu, la ordinul lui Ciolacu așa cum s-a întâmplat la primul tur cu voturile dirijate către Georgescu  sau Simion, într-o strategie demnă de șotii de elevi la examenul de corigență,  visează cu ochii deschiși.  Nu s-au indexat pensiile și nici inflația nu s-a potolit. De unde poate lua voturi în turul 1 candidatul actualei puteri? De la AUR nu, de la gruparea Nicușor Dan din USR nici atât. Va lua de la UDMR, care l-a propus, de la liberalii din Ardeal care l-au trădat pe Ciucă, de la PSD-iștii tot ardeleni care au jucat întotdeauna la două capete. De la USR-ul din spatele  Elenei L., care se încăpățânează să candideze în ideea în care Posibilul Președinte Antonescu ar aduce la guvernare fracțiunea din USR loială ei.

Voturile acestei categorii de nemulțumiți se vor duce  majoritar către George Simion, Victor Ponta  și Nicușor Dan. Funcție de vârstă, studii și prejudecăți.

Vorbim aici de 75% din 50% cat se estimează prezenta la vot pe 4 mai. Cam 7 milioane de voturi.

O altă categorie de votanți o reprezintă cetățenii care lucrează în cele 240 de regii autonome, rudele lor și partenerii de afaceri. Care nu vor să se schimbe structurile de putere. Voturile lor se vor distribui proporțional cu forța si creativitatea echipelor candidaților în campania electorală care urmează. Aici vorbim  de 2 milioane de voturi. În acest caz distribuția voturilor va fi generată și de alianțele locale dintre partide la nivelul conducerilor județene. Care nu sunt întotdeauna proiecția de la centru sau din Parlament.

Cea de-a treia este ceea ce numim generic diaspora. Care a generat în noiembrie anul trecut aproape 900.000 de voturi. Nemulțumiți în majoritatea lor de deciziile de la centrul UE , susținute de conducerea de la București. Calitatea vieții diasporei este puternic afectată de Green Deal, poziționarea privind războiul din Ucraina, inflația și șomajul din zona euro. Nu își doresc să se întoarcă acasă. Doresc ca puterea de la București să îi sprijine prin deciziile de politică externă să își salveze afacerile și locurile de muncă. Sunt în majoritatea lor anti Ursula nu anti UE. Cam 80%. Tinerii studenți și angajați în industria IT sau sistemul bancar votează cu USR. Acest grup o să fie din nou marea balama în turul 2 dacă Nicușor Dan o să fie concurent.

Ce își dorește puterea parteneră a Ursulei vdL? Să câștige Crin Antonescu. Împins în turul 2 împotriva lui Simion care nu poate să depățească 40% în turul 2. Un fel de Iliescu-Vadim. Scenariul 1.

Ce își dorește puterea patronată de interesele Franței? Să câștige  Nicușor Dan, împins în turul 2 tot împotriva lui Simion. Scenariul 2. Dar dacă Simion nu intră în turul 2? Atunci să vezi iarna vrajbei LOR. Scenariul 0.

Surse: Trump ia în considerare recunoașterea Crimeei drept parte a Rusiei

Toți ochii Planetei sunt ațintiți asupra veștilor ce țin de discuțiile pe care le vor purta, telefonic, marți, președintele american, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin. Totul, în contextul negocierilor privind un posibil acord de pace menit să pună capăt războiului din Ucraina.

Ce s-a aflat înaintea discuției telefonice Trump-Putin, de marți?

Administrația președintelui Donald Trump se gândește să recunoască peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina în 2014, drept parte a Federației Ruse, într-un posibil acord de pace viitor menit să pună capăt războiului din Ucraina, informează site-ul de știri Semafor, preluat marți de Reuters.

Citând două persoane avizate în legătură cu această problemă, site-ul de știri Semafor susține că oficiali americani discută de asemenea despre posibilitatea ca Washingtonul să îndemne Organizația Națiunilor Unite să face același lucru.

Reuters menționează că nu a putut verifica din surse independente aceste informații. Potrivit Semafor, Casa Albă a refuzat să facă vreun comentariu pe subiect.

Același site adaugă că Trump nu a luat încă în mod oficial nicio decizie în acest sens și că posibila recunoaștere a peninsulei ucrainene Crimeea drept teritoriu rusesc s-ar afla printre o serie de alte opțiuni luate în calcul.

Trump urmează să aibă marți o convorbire cu Putin la telefon

Donald Trump urmează să aibă marți o convorbire la telefon cu Vladimir Putin, pentru a încerca să-l convingă pe președintele rus să accepte un armistițiu în războiul declanșat de țara sa împotriva Ucrainei și pentru a putea avansa spre o încetare completă a conflictului care durează deja de peste trei ani.

Peninsula Crimeea este recunoscută internațional ca parte a Ucrainei de majoritatea țărilor, iar Kievul a declarat în repetate rânduri că vrea înapoi peninsula de la Marea Neagră, chiar dacă a recunoscut că readucerea ei în componența Ucrainei prin forță este deocamdată nerealistă.

La rândul său, Kremlinul a declarat – de nenumărate ori – că peninsula Crimeea, unde staționează Flota Rusă de la Marea Neagră și a cărei populație este majoritar rusofonă, este deja oficial parte a Rusiei, chestiune care, subliniază Moscova, a fost închisă „pentru totdeauna”.

Occidentul s-a înșelat: Rusia nu este izolată!

„Atunci când țările occidentale au impus sancțiuni Rusiei în urma invaziei Ucrainei din 2022, mulți au prezis că Moscova se va confrunta cu o izolare internațională profundă.

Cu toate acestea, în loc să se retragă de pe scena mondială, Rusia și-a diversificat agresiv angajamentele diplomatice, economice și de securitate dincolo de Europa și Statele Unite.

Răspunsul Rusiei la sancțiunile occidentale a fost un pivot strategic către parteneriate alternative, valorificându-și resursele energetice, capacitățile militare și alianțele politice pentru a construi noi relații.” Citiți mai multe AICI. 

De ce Zelenski a acceptat armistițiul parțial cu Rusia

„Atât timp cât ucrainenii refuzau să accepte o încetare a focului, Kremlinul îi putea prezenta drept obstacolul în calea tipului de acord rapid pe care Donald Trump pare dornic să îl încheie.

Kievul a lansat anterior ideea unei încetări limitate a focului, care să se extindă doar la atacurile cu drone asupra infrastructurii și operațiunilor critice din Marea Neagră, relatează UnHerd. Dar a fost o capcană prea transparentă pentru Vladimir Putin, în speranța de a-l face să pară partea intransigentă dacă o refuză.

După întâlnirea de la Jeddah cu interlocutorii americani, dintr-o dată, ucrainenii au semnat o încetare completă a focului, menită să ofere nu doar un răgaz ambelor părți, ci și o pauză pentru negocieri sau, cel puțin, negocieri privind negocierile.” Citiți mai multe AICI. 

Citiți și: Rusia rămâne cu teritoriile cucerite în Ucraina

Citiți și: Nu există pace de menținut în Ucraina

Războiul din Ucraina, tiparnița Occidentului!/Macron, samsar de arme și vieți omenești