Victoria răsunătoare a lui Real Madrid cu 3-1 în fața lui Manchester City pe „Santiago Bernabeu” pare să marcheze sfârșitul dominației „cetățenilor” în Europa. Kylian Mbappe, eroul serii cu un hat-trick spectaculos, a transmis un mesaj clar: perioada de adaptare s-a încheiat, iar acum vrea să scrie istorie în tricoul alb al madrilenilor.
„A fost o seară perfectă pentru echipă. Ne-am dorit enorm această victorie și calificarea era esențială pentru noi. Meciul a fost dificil, dar am demonstrat că suntem pregătiți să luptăm pentru trofeu”, a declarat Mbappe după partidă. Cu cele trei goluri marcate, francezul a ajuns la 28 de reușite în primul său sezon la Madrid, apropiindu-se vertiginos de recordul lui Cristiano Ronaldo, care a înscris 33 de goluri în stagiunea 2009-2010.
„Perioada de adaptare s-a încheiat. Acum e momentul să îmi arăt personalitatea și să ajut echipa să câștige trofee. Golurile sunt importante, dar fără trofee nu valorează mare lucru”, a adăugat Mbappe.
În contrast, Manchester City pare să fie la finalul unui ciclu de succes. Pep Guardiola a recunoscut, cu amărăciune, că echipa nu mai are aceeași forță care a dominat Anglia și Europa în ultimele sezoane. „Am fost o echipă extraordinară, dar anul acesta nu mai suntem la același nivel. Nimic nu este veșnic. Unii jucători îmbătrânesc, alții își pierd motivația, iar tranziția este inevitabilă”, a spus Guardiola.
Antrenorul catalan a sugerat că este timpul pentru schimbări și o reconstrucție necesară: „Am realizat lucruri incredibile, dar acum trebuie să privim spre viitor și să ne asigurăm că vom reveni în top. Trebuie să ne concentrăm pe calificarea în Liga Campionilor și să luăm deciziile corecte pentru echipă.”
În timp ce Real Madrid își continuă marșul triumfal spre fazele superioare ale Ligii Campionilor, Manchester City pare să intre într-o perioadă de tranziție, lăsând în urmă anii de glorie și titluri. O eră se încheie, iar alta începe sub lumina strălucitoare de pe „Bernabeu”.
Țările G20, care reprezintă aproximativ 85 % din PIB-ul mondial și trei sferturi din schimburile comerciale, se străduiesc adesea să ajungă la un acord, însă disensiunile geopolitice de la invazia Rusiei în Ucraina au făcut ca acest grup să fie mai fracționat ca niciodată.
Într-un moment în care tensiunile ating cote maxime și America a mutat frontul din Ucraina la Bruxelles, în inima Occidentului, România trebuia să meargă pe sârmă și să facă balet diplomatic în relația cu UE și SUA. Cui îi face bine băgarea bățului prin gard în relația cu Washingtonul? Bucureștiului în niciun caz, doar că liderii de aici, certați de J.D. Vance și Elon Musk, oamenii cei mai apropiați de Donald Trump, s-au simțit lezați în orgoliul propriu și au început să mârâie.
România s-a grăbit să-și închidă și să-și dea la fier vechi termocentrale pe cărbune performante, bazându-se pe centralele pe gaz existente doar pe hârtie. Vestea proastă este că finalizarea acestor centrale pe gaze este foarte departe, având în vedere că niciun proiect nu a demarat, în afara Termocentralei Mintia, care abia a reușit să-și achiziționeze 30% din echipamente.
La 19 februarie, Trump și-a intensificat atacurile la adresa lui Zelenski, numindu-l „dictator fără alegeri” și „comediant cu succes modest”, avertizându-l că „ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară”.
Consiliul Fiscal a șters pur și simplu pe jos cu Guvernul Ciolacu, descriind activitatea sa în ceea ce privește absorbția fondurilor din 
Diverse rapoarte au sugerat că Ucraina are zăcăminte minerale în valoare de peste 10 trilioane de dolari, iar guvernul președintelui Volodimir Zelenski a fost dornic să promoveze materialele esențiale care pot fi exploatate, în timp ce caută mai mult sprijin militar și economic.
Potențiala revenire a stagflației, ce ar pune sub presiune o serie de active, a fost semnalată periodic în ultimii 50 de ani, dar nu s-a materializat ca o amenințare reală la adresa portofoliilor investitorilor. Deși economiștii și administratorii de portofolii nu sunt pregătiți să spună că de data aceasta este diferit, scenariul de temut a revenit ca risc-cheie pentru investitori în ultimele săptămâni, informeză Reuters. Perspectiva războaielor comerciale și a tarifelor punitive aruncă o umbră asupra creșterii economice din SUA.
După ce s-au certat câțiva ani pe dobânda pe care România ar fi trebuit să o plătească pentru o donație din 2002 primită din partea Greciei, Guvernul a anunțat că s-a ajuns, în sfârșit, la un acord cu partea elenă. Astfel, țara noastră este obligată să înapoieze suma de 1.330.000 euro grecilor, la care se adaugă o dobândă de 57.761,32 euro. Povestea a început în 2001, când s-a semnat, la Atena, Acordul pentru un Program de cooperare şi asistență bilaterală între Guvernul Republicii Elene şi Guvernul României privind acordarea de asistență în cadrul Programului de cooperare şi asistență bilaterală al Republicii Elene către Guvernul României pentru suport bugetar pentru achiziționarea de echipament pentru aripa nouă a Spitalului de Urgenţă din Bucureşti (Floreasca).
Propunerile recente ale lui 
Totuși, în decurs de 24 de ore, relația Trump-Zelenski a căzut în picaj înainte de a se prăbuși definitiv cu o postare devastatoare a președintelui american pe platforma sa Truth Social.
