Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a anunțat marți, într-o conferință de presă, că a cerut demisia de onoare directorului MNIR (Muzeul Naţional de Istorie a României), Ernest Oberländer-Târnoveanu, iar acesta a refuzat.

„Am procedat la renunțarea contractului de management. Conform prevederilor aplicabile, art. 12, va fi un termen de 15 zile de preaviz. Deci, dacă dânsul nu a dorit să-și depună demisia de onoare, vom respecta acest termen de preaviz.

Am înaintat documentele către MNIR. Va fi această perioadă în care dânsul va trebui să-și facă și treaba de inventar și după 15 zile vom vedea persoana care va coordona activitatea în această perioadă de delicată, o perioadă de interimar”, a declarat Intotero.

De altfel, la începutul ședinței de Guvern de marți, 28 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu s-a declarat „revoltat” că „obiecte inestimabile din tezaurul României au fost furate dintr-un muzeu din Olanda unde nu existau agenți de pază”. „Dacă s-ar fi întâmplat în România acest lucru, eram cu toții făcuți praf, și românii și România și statul român, în mod firesc. Îi cer ministrului justiției să analizeze cu cei mai buni experți contractul cu muzeul olandez și să cerem daune fără precedent”, a mai declarat Ciolacu.

Totodată, premierul i-a cerut în aceeași ședință de Guvern ministrului Culturii, Natalia Intotero, „să ia chiar azi măsuri dure, inclusiv demiteri dacă e cazul, în cadrul instituțiilor responsabile de acest contract. Cred că opinia publică este îndreptățită să aștepte așa ceva într-un asemenea caz”.

Ancheta tezaurului furat/Surse: Olanda a refuzat cooperarea cu polițiștii români

Pe de altă parte, apare o informație, pe surse, în contextul în care autoritățile române continuă eforturile pentru găsirea tezaurului dacic furat de la muzeul din Drents, Olanda, la data de 25 ianuarie.

În acest sens, reprezentanți ai Parchetului General au plecat la Parchetul General de la Haga pentru a adresa problema furtului artefactelor dacice de la muzeul Drents și a clarifica aspecte esențiale, ce țin de investigația în curs, potrivit gandul.ro.

Surse judiciare au dezvăluit pentru Gândul că Poliția Română mobilizase specialiștii criminaliști în arme și explozivi pentru a-i trimite în Olanda, precum și experți din cadrul Institutului Național de Criminalistică. Doar că li s-ar fi spus că vor fi anunțați dacă va fi nevoie de ajutorul lor în anchetă.

„Deși polițiștii erau în blockstart pentru a se alătura omologilor din Olanda, ca să participe la anchetă, poliția olandeză a răspuns că deocamdată nu e cazul și că îi vor anunța dacă e nevoie”, au declarat sursele judiciare.

Ciolacu: Statul olandez are toată răspunderea acestei situații

De altfel, premierul Ciolacu mai anunțase, marți, la începutul ședinței de Guvern că România poate ajuta cu investigatori. Și că, în funcție de cooperarea cu autoritățile olandeze, nu exclude nici varianta de a se apela la firme internaționale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate.

„Am transmis autorităților olandeze un mesaj ferm că pentru noi este vital ca ancheta să ducă la prinderea hoților și recuperarea integrală a comorilor dacice. Statul olandez are toată răspunderea acestei situații. Vrem și putem ajuta cu investigatori români, Ministerul de Interne și dl. ministru Predoiu sunt pregătiți.

(…)

Sper ca aceste comori naționale să fie recuperate, de aceea trebuie să facem tot ce depinde de noi să mărim șansele găsirii lor. În funcție de cooperarea cu autoritățile olandeze, nu exclud nici să apelăm la firme internaționale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate. Și nici să anunțăm o recompensă pe măsura valorii uriașe pe care aceste obiecte o au pentru poporul român și identitatea noastră națională”, a mai declarat Marcel Ciolacu, în startul ședinței de marți a Executivului pe care-l conduce.

O angajată a SRI a sustras aproape un milion de lei din fondurile operative, pentru a-i trimite unui bărbat cunoscut pe o reţea de socializare, presupus medic neurolog care s-ar fi aflat în Siria. Cazul a ajuns în atenția judecătorilor de la Tribunalul Militar.

O angajată a Serviciului Român de Informații (SRI), cu gradul militar de locotenent-colonel, care avea calitatea de „mânuitor fonduri operative”, a reușit să dea un „tun” de aproape 1 milion de lei din banii instituției.

Povestea, descoperită în august anul trecut

Potrivit Libertatea, Lt. col. Ionela B. a delapidat suma de 915.741,38 de lei, pe care i-a dat unui așa-zis medic american, care s-ar fi aflat în Siria, de care s-a îndrăgostit pe Instagram.

Banii proveneau din fondurile operative ale SRI, care trebuiau să fie utilizate, potrivit legii, pentru finanțarea operațiunilor secrete.

Povestea – ce pare greu de crezut – s-a derulat în perioada aprilie – iulie 2023, fiind descoperită în luna august, în urma unui control făcut de Direcția Financiară din cadrul SRI.
Reprezentanții instituției au sesizat Parchetul Militar și, pusă în fața probelor, femeia a recunoscut tot, dând inclusiv detalii despre cum a sustras și cheltuit banii.

Conform anchetei, în calitatea de mânuitor fonduri operative, angajata avea obligații legate de comunicarea către Direcția Financiară a datelor necesare eliberării de numerar, de eliberare a sumelor aprobate către personalul care efectuează plăți, de efectuare a operațiunilor de evidență și casă pentru cheltuielile operative și de elaborare și transmitere spre aprobare ordonatorului de credite a necesarului de fonduri pentru luna viitoare.

Ce le-a declarat femeia procurorilor

Practic, aceasta gestiona sumele de bani ce reprezentau fonduri operative și care trebuiau remise ofițerilor operativi în baza unor rapoarte aprobate în prealabil de conducerea UM 0221 București.

Femeia le-a spus procurorilor că banii sustrași au fost însă remiși prin virament bancar, în marea lor majoritate (suma de 850.971,22 de lei, mai puțin 1.500 USD, care au provenit din fondurile bănești personale), unui anume bărbat, pe care l-a cunoscut pe rețeaua de socializare menționată, adică pe Instagram, și care s-a prezentat drept cetățean american, de profesie medic neurolog. „Primele sume de bani sustrase din gestiunea pe care o aveam la UM 0221 București le-am scos în cursul lunii aprilie 2023. Pe data de 10.04.2023, am luat din banii unității contravaloarea sumei de 5.500 de dolari (aproximativ 27.500 de lei), pe care i-am remis-o acestui bărbat, motivat de faptul că avea nevoie de bani pentru a-și plăti biletele de avion din Siria către Statele Unite” – a spus femeia în declarația dată anchetatorilor, conform sursei citate.

Indicații primite de la „iubitul” de pe rețeaua de socializare

Dezvăluirile nu s-au oprit, însă, aici. „Din cei 15.000 de dolari solicitați, i-am dat acestuia o primă tranșă pe data de 18.04.2023, în cuantum de 5.000 de dolari. Acești 5.000 de dolari i-am transferat din contul meu de lei în contul meu de dolari, după care i-am transferat în același cont în care i-am transferat și pe primii 5.500 de dolari. A a doua tranșă, în valoare de 10.000 de dolari, i-am remis-o pe 21.04.2023, în mod similar”, le-a mai spus femeia procurorilor militari. Alte sume de bani, tranșe în dolari – de de 5.000, 10.000 și, respectiv, 15.000 de dolari, au fost remise în conturile unor persoane indicate de „iubitul” de pe Instagram.

Potrivit sursei citate, ea a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare, pe un termen de supraveghere de 4 ani, care a fost admis, în 22 ianuarie 2025, de Tribunalul Militar București.

Ar mai fi de precizat că femeia era angajată în SRI din octombrie 1999, iar după ce s-a aflat despre cele întâmplate, ea și-a dat demisia, în 5 august anul trecut. În perioada de supraveghere, fosta angajată a SRI va trebui să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile.

Călin Georgescu, independentul care, la prezidențialele de anul trecut, a câștigat primul tur al scrutinului pentru Cotroceni, înainte de anularea alegerilor, a exprimat, pe o rețea de socializare, o opinie tranșantă în privința jocurilor de noroc, lăsând să se înțeleagă că le-ar vrea desființate în România.

O veste, așadar, cum nu se poate mai proastă pentru amatorii de jocuri de noroc – pariuri sau păcănele.

Georgescu a punctat, într-o intervenție avută pe o rețea de socializare, că la mai toate colțurile de stradă, în România se pot vedea farmacii, săli de jocuri de noroc, case de amanet, dar și bănci. Referindu-se la aceste jocuri de noroc, fostul candidat la prezidențiale nu s-a ferit să catalogheze situația drept „umilitoare” la adresa poporului.

„La fiecare colț de stradă farmacie, jocuri de noroc, amanet, ceea ce e și mai grav, bănci. De aici se vede că este o țară umilită pentru că jocurile de noroc sunt exact într-o țară care este foarte săracă. Voi desființa astea toate, nu mai există niciun Superbet și niciun păcănele. Asta este o umilire la adresa poporului român așa ceva. Din casele de prestigiu, imense, s-au făcut case de pariuri. Este umilitor ce se întâmplă”, a declarat Georgescu.

Ce a spus, recent, Georgescu

Pe de altă parte, și alte declarații pe care le-a făcut, recent, Călin Georgescu au atras atenția opiniei publice. „Alegerile prezidențiale din România au ajuns să se joace pe terenul pe care îl cunoaștem cu toții, dar despre care vorbim doar în șoaptă – în curtea serviciilor secrete.

(…) Când s-a apucat să vorbească despre legătura sa cu serviciile secrete, Georgescu a trecut Rubiconul. Că a știut sau nu, e mai puțin important, dar acum a aflat și el că nu mai are cale de întors. Declarația cum că are în spatele lui ofițeri din „intelligence-ul” românesc dovedește lipsa abilității sale în acest câmp tactic, unde niciodată sursele nu se deconspiră, dimpotrivă, sunt protejate. Vorbind degajat și deschis cu privire la relațiile pe care le are în structurile de informative, suveranistul care a răsculat România ca niciun alt politician post-decembrist s-a dat de gol că este un amator, nicidecum un jucător.”

Citiți mai multe AICI: „Călin Georgescu – manipulat, nu ajutat de serviciile secrete!”

Continuă să apară reacții față de hotărârea magistraților de la ÎCCJ, despre care s-a aflat luni, 27 ianuarie. De această dată e vorba despre o opinie exprimată chiar de către un medic cunoscut, așadar despre o reacție din domeniului Sănătății.

Citiți și: ÎCCJ a pus prag pentru consumul de droguri la volan. Noua expertiză care se va face asupra șoferului

Mediul Radu Țincu trage un semnal de alarmă cu privire la decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la șoferii depistați pozitiv la droguri. Magistrații au decis luni că unui șofer i se poate deschide un dosar penal pentru „conducere sub influența substanțelor psihoactive” dacă analizele atestă că avea acele substanțe în corp, dar și dacă se demonstrează că prezența acelor substanțe în corp i-au afectat capacitatea de a conduce.

Explicațiile medicului

Referitor la această decizie a Instanței supreme, doctorul precizat că, din punct de vedere medical, ea nu poate fi pusă în practică.

„Din păcate, această decizie cred că va fi imposibil de pus în practică din punct de vedere medical. Nu avem la acest moment niciun test obiectiv care să poată să ateste că o persoană era sau nu sub influența de a conduce un autovehicul pentru că toate aceste evaluări ale funcției neurocognitive sunt extrem de subiective și nu trebuie să privim doar din perspectiva neurocognitivă a acelui pacient, ci trebuie să discutăm din perspectiva faptului că, spre exemplu consumul de droguri predispune la comportament la risc.

Asta înseamnă că este posibil să facem anumite gesturi iresponsabile sub influența acelor substanțe pe care în mod normal nu le-am fi făcut. Deci este evident că o persoană care se află sub acea stare de high pe care o induce spre exemplu cocaina să poată să aibă anumite comportamente la risc, și aici discutăm despre comportamente agresive în trafic sau incapacitatea de a anticipa anumite pericole”, a declarat Radu Țincu, într-o intervenție la postul B1 TV.

„Cred că sunt foarte multe aspecte care vor fi greu de pus în practică”

Nu în ultimul rând, Radu Țincu – medic primar ATI și expert în toxicologie- a mai atras atenția asupra unui aspect. Și anume acela că există riscul ca și persoanele depistate sub influența alcoolului să invoce de asemenea evaluarea capacității de a conduce.

„Pe de altă parte, ce cred că au pierdut din vedere cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție este faptul că principala substanță psihoactivă este alcoolul. Astfel încât cel mai probabil, persoanele care au alcoolemii pozitive vor invoca această evaluare a capacității de a conduce pentru a scăpa de urmărirea penală. Cred că sunt foarte multe aspecte care vor fi greu de pus în practică, dar cel mai important este că nu există scale de evaluare a capacității neurocognitive care să poată să fie aplicate pentru un conducător auto”, a mai punctat Țincu.

Din câte a explicat medicul cu dublă specializare – ATI și toxicologie – este foarte dificil să fie măsurată obiectiv capacitatea de a conduce a persoanelor care se află sub influența substanțelor psihoactive. Și a subliniat că evaluările sunt destul de subiective.

„Pe noi ne interesează de exemplu dacă o persoană aflată sub influența acelei substanțe ar fi putut frâna cu 2 milisecunde mai devreme dacă nu ar fi consumat substanța respectivă. Acest tip de testare este aproape imposibil de realizat din punct de vedere medical. Toate aceste evaluări sunt destul de subiective. Ele țin și sunt cumva sub apanajul gradului pe care medicul evaluator îl are în acel moment al gradului de a evalua acea persoană. Este foarte dificil să poți obține o evaluare obiectivă, o evaluare numerică. Evaluarea aceasta nu se realizează de către un aparat. Nu are niște evaluări stricte, standarde și atunci vor interveni factorii subiectivi ai evaluatorului ceea ce va crea destul de multă ambiguitate”, a mai precizat Țincu, la postul TV menționat.

Cum funcționează prima cameră video care depistează, în trafic, șoferii drogați sau beți

„O cameră video dotată cu inteligență artificială, denumită Heads-Up, este testată în Marea Britanie, pentru a detecta șoferii care conduc sub influența alcoolului sau drogurilor.
Această invenţie poate identifica comportamentele rutiere specifice șoferilor afectați de consumul de substanțe, iar poliția îi poate opri ulterior pentru teste suplimentare.

Camera, portabilă

Camera este portabilă și poate fi amplasată rapid pe orice drum, fără avertisment. Testările Heads-Up vor avea loc pe parcursul lunii decembrie, în paralel cu alte campanii împotriva consumului de alcool la volan.” – citiți mai multe AICI.