Duminică, chiar înainte de învestirea lui Donald Trump, investitorul în criptomonede Mike Dudas a cumpărat jetoane în valoare de peste 145 000 de dolari de la World Liberty Financial, o companie crypto nou înființată și deținută parțial de președintele Statelor Unite.
Jetoanele World Liberty Financial oferă deținătorilor lor un drept de vot în deciziile privind caracteristicile produselor și marketingul, potrivit Reuters. Bitcoin și Ether pot fi utilizate pentru plăți sau dezvoltarea de aplicații.
$WLFI și $TRUMP
World Liberty Financial a fost anunțată – cu doar două luni înainte de alegerile prezidențiale – de Trump, cei trei fii ai săi și unul dintre principalii săi consilieri, miliardarul imobiliar Steve Witkoff. Până în prezent, compania a strâns cel puțin 300 de milioane de dolari prin vânzarea token-urilor, cunoscute sub numele de $WLFI. Moneda meme $TRUMP a ajuns să valoreze 7,7 miliarde de dolari în doar câteva zile.
Justin Sun, antreprenorul crypto de origine chineză care a fondat rețeaua blockchain Tron, a apărut ca cel mai proeminent cumpărător al jetoanelor $WFLI, cheltuind cel puțin 75 de milioane de dolari, conform postărilor sale pe X.
Reuters a identificat alte cinci persoane – în locații precum Gibraltar și Puerto Rico – care au cumpărat milioane de jetoane $WLFI, pe baza interviurilor și a datelor furnizate de firma de analiză blockchain Nansen din Singapore.
Troy Murray, un antreprenor cu sediul în Puerto Rico, a cumpărat aproximativ 666.000 de jetoane $WLFI. Dudas, care a fondat publicația pro-crypto The Block, a cumpărat 9,7 milioane de jetoane la 1,5 cenți fiecare.
World Liberty Financial este „direct legată de noul nostru președinte crypto Donald Trump”, a anunțat fondul de investiții Sigil, cu sediul în Gibraltar, al cărui director este unul dintre investitori.
Trump și alți afiliați anonimi urmează să obțină 75% din unele venituri ale WLF și să dețină aproximativ 22,5 miliarde de jetoane $WLFI prin intermediul filialelor.
Nu este clar cât din acești bani, dacă este cazul, ajung la Trump. Costurile de înființare a companiilor crypto sunt neglijabile, a precizat Jeff Hauser, director al organizației non-profit Revolving Door Project, sugerând că ”investițiile politice” sunt o modalitate de influență.
Întrebat dacă va continua să vândă produse precum moneda sa $TRUMP, care ar putea să îi aducă beneficii în calitate de președinte, Domald Trump a declarat: „Nu știu prea multe despre asta, în afară de faptul că am lansat-o. Am auzit că a avut mult succes”. Jetoanele World Liberty Financial nu pot fi revândute altor investitori.
Naomi Girma, aproape de un transfer istoric: Chelsea pregătește 1 milion de euro pentru starul fotbalului feminin.
Naomi Girma, una dintre cele mai valoroase apărătoare din fotbalul feminin, este pe punctul de a scrie istorie. Potrivit celor mai recente informații, Chelsea FC Women este pregătită să stabilească un nou record financiar pentru un transfer în fotbalul feminin, oferind suma impresionantă de 1 milion de euro clubului San Diego Wave.
Chelsea, în pole-position pentru semnătura lui Girma
După ce nume mari din fotbalul european, precum Lyon și Arsenal, au intrat în cursa pentru a o transfera pe Girma, Chelsea pare să fi câștigat bătălia. Deși oficializarea tranzacției este încă în așteptare, surse din presa internațională, inclusiv The Athletic, sugerează că negocierile sunt pe ultima sută de metri.
Pentru clubul londonez, acest transfer ar reprezenta nu doar o investiție în talent, ci și o consolidare a apărării cu una dintre cele mai bune jucătoare ale momentului.
De la San Diego Wave la gloria europeană?
Naomi Girma, în vârstă de 24 de ani, a fost prima alegere a echipei San Diego Wave în draftul NWSL din 2022. De atunci, ea și-a construit o carieră impresionantă, combinând evoluțiile solide la club cu performanțele la echipa națională a Statelor Unite (USWNT).
Recent, Girma a adăugat o medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Paris în palmaresul său, consolidându-și statutul de superstar internațional. Cu o tehnică remarcabilă și o viziune strategică în joc, ea a devenit rapid o piesă de bază pentru San Diego și USWNT, atrăgând atenția celor mai mari cluburi din Europa.
Un pas major pentru fotbalul feminin
Dacă transferul se va concretiza, suma de 1 milion de euro plătită pentru Girma va reprezenta un moment istoric pentru fotbalul feminin, subliniind creșterea valorii și recunoașterii acestui sport la nivel global.
Liga Campionilor se apropie de finalul fazei grupelor, iar ultimele meciuri din runda a opta promit să fie decisive. Liverpool și Barcelona, deja calificate în TOP 8, privesc relaxate de pe poziții sigure, în timp ce alte echipe de renume, precum Real Madrid și Manchester City, se luptă pentru supraviețuire în competiție.
În acest context, unul dintre cele mai spectaculoase dueluri posibile în optimile de finală ar putea fi un nou episod al clasicului „El Clasico” între Real Madrid și Barcelona. Clasamentele actuale și proiecțiile făcute de Football Rankings sugerează că astfel de întâlniri sunt mai aproape ca oricând.
Deși și-a asigurat prezența în fazele eliminatorii, Real Madrid se află într-o poziție dificilă. Cu 13 puncte și locul 16 în clasament, echipa lui Carlo Ancelotti are nevoie de o combinație favorabilă de rezultate pentru a pătrunde în TOP 8. Victorie cu Brest în ultima etapă este obligatorie, dar nu suficientă; „galacticii” depind și de pașii greșiți ai echipelor de deasupra lor, cum ar fi Bayer Leverkusen, ocupanta poziției a opta.
Dacă Real Madrid nu reușește să urce în primele opt locuri, ar putea înfrunta adversari de calibru în play-off, dar șansa unui duel cu Barcelona rămâne posibilă în optimile de finală.
Barcelona și Liverpool, liniște înaintea furtunii
Cu 21 de puncte acumulate, Liverpool conduce grupa unică și are deja un loc asigurat în optimile de finală. Barcelona, aflată pe poziția a doua cu 18 puncte, și-a asigurat, de asemenea, prezența în această fază. Ambele echipe așteaptă să afle numele viitoarelor adversare, iar posibilele dueluri cu Real Madrid, PSG sau Bayern Munchen ar putea transforma optimile într-un spectacol de neuitat.
Scenarii explozive pentru optimile UCL
Conform simulărilor actuale, faza eliminatorie ar putea aduce confruntări de vis:
Real Madrid vs. Barcelona – O reeditare a unuia dintre cele mai mari rivalități din fotbalul mondial.
PSG vs. AC Milan – Duelul unor giganți europeni aflați în reconstrucție.
Bayern Munchen vs. Liverpool – Două forțe ale Europei care promit spectacol.
Runda finală din faza grupelor, programată pe 29 ianuarie, va clarifica toate necunoscutele.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a recunoscut că președintele american Donald Trump este absolut corect când cere europenilor să cheltuiască mai mult pentru apărare.
”Are dreptate, desigur, că problema nu este SUA și că problema este Europa”, a declarat Rutte la o discuție despre Ucraina la Forumul Economic Mondial, după ce aliatul-cheie al lui Trump, Richard Grenell, l-a criticat cu privire la cheltuielile de apărare ale Olandei, informează Politico.
Grenell, în prezent trimisul lui Trump pentru „misiuni speciale”, subliniază că NATO nu ar trebui să accepte Ucraina în alianța militară transatlantică decât dacă membrii săi încep să atingă obiectivele de cheltuieli de apărare: „Poporul american este cel care plătește pentru apărare. Nu puteți cere poporului american să extindă umbrela NATO atunci când membrii actuali nu își plătesc partea lor echitabilă, iar acest lucru include olandezii, care trebuie să se implice”.
Ucraina a făcut presiuni fără succes asupra NATO pentru a fi admisă în grup. Olanda, când Rutte era prim-ministru, nu reușea în mod regulat să îndeplinească obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare.
Acum, el spune că ”suntem în siguranță”, dar ”NATO nu este în măsură să se apere în patru sau sau cinci ani dacă rămânem la 2%”, pe fondul temerilor că un Vladimir Putin tot mai beligerant și-ar putea îndrepta atenția către un atac asupra unei țări membre.
Zelenski bate câmpii
În discursul său de la Davos de la începutul acestei săptămâni, la scurt timp după învestirea lui Trump în funcția de președinte al SUA, Volodimir Zelenski a țintit Europa într-o retorică tranșantă: continentul „trebuie să facă un pas înainte” și „să învețe cum să aibă grijă de sine, astfel încât lumea să nu îl poată ignora”.
Zelenski derapează în continuare, adică bate câmpii. Fără autorul militar și financiar european, Ucraina era de mult o gubernie rusească. Europa nu acceptă lecții de la un fost actor care flutură un ”plan de victorie” lipsit de realism. Pur și simplu, nu înțelege că SUA și Europa nu se vor lăsa atrase într-o ciocnire directă cu Rusia. Și degeaba în curtează pe Trump.
Sondajele recente arată că o majoritate din ce în ce mai mare a ucrainenilor este în favoarea negocierii unei încetări a războiului cât mai curând posibil, chiar dacă înseamnă concesii teritoriale.
NATO a ales deja să nu vină în apărarea Ucrainei atunci când a fost atacată de Rusia; nu se poate angaja acum în circumstanțe similare fără a submina în întregime credibilitatea articolului 5, ceea ce ar duce probabil la implozia alianței.
În plus, însuși Trump este un NATO-sceptic: a discutat despre retragerea SUA din alianță și, în campania electorală din 2024, a spus chiar că va „încuraja” Rusia să atace țările NATO care plătesc prea puțin pentru apărare.
De când a fost numit șef la Senat, Ilie Bolojan se joacă de-a revoluționarul și amenință în stânga și-n dreapta că va face ordine în instituția pe care o conduce… sau a fost lăsat să creadă asta. La nivel de imagine publică, poate că dă bine în ochii electoratului să ameninți pilele și trântorii, doar că lucrurile nu stau chiar așa, iar Național vă prezintă imaginea de fapt și de drept a mișcării pe care o face fostul șofer de autobuz ajuns pe scaunul Brătienilor.
Înainte de toate, să spunem că, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, posturile de demnitari (președinte, vicepreședinte, chestor, secretar etc) și numirile sunt pe 6 luni, după care se fac alegeri noi.
În cadrul ambelor instituții avem două categorii de funcții: cele cu caracter permanent (contract pe perioadă nedeterminată), unde sunt încadrați angajații care asigură buna funcționare a instituției Parlamentului, din toate punctele de vedere, și cele cu caracter provizoriu (contract pe perioadă determinată), iar în acest funcții/posturi demnitarii își aduc consilieri din siajul personal sau al partidului (de regulă, vorbim aici de amante, protejați, lipitori de afișe etc).
Insistând asupra faptului că vrea să reorganizeze Senatul, Ilie Bolojan a menționat și zona pe care o are în vedere. Astfel, reorganizarea lui constă, de fapt, în tăierea de funcții strict din zona celor cu caracter permanent, adică a funcționarilor stabili ai Parlamentului. Rămân intacte pozițiile destinate sinecurilor de partid, deci funcțiile de consilier pe perioadă determinată.
Ipocrizia politicianului român nu ne mai miră și nici pe cititorii noștri nu-i ia prin surprindere. „Național” a tot scris despre „combinațiile” partidelor; de exemplu, dezmățul de la Romatsa, unde femeia de serviciu câștigă peste nivelul unui profesor universitar, este sfidător la adresa bunului simț, iar despre belșugul care domnește la ASF nici nu mai pomenim.
Impactul așa-zisei revoluții pornite de Bolojan va fi exact blocarea activității Senatului prin plecarea profesioniștilor și rămânerea pe funcții plătite cu bani grei a unor lipitori de afișe sau „prințese” de la partide, „specialiști” care oricum se schimbă din șase în șase luni luni. Această perioadă de timp oricum este una foarte mică pentru ca un angajat să învețe bunul mers al instituției, circuitul documentelor, obținerea avizului ORNIS etc, așa că realizați de ce se preferă astfel de contracte pe perioadă determinată – rotirea cadrelor de partid, pentru ca toată lumea să se adape din banul public.
Și dacă tot am vorbit despre aceste personaje care nu aglomerează holurile Senatului, ci numai statele de plată, să dăm și câteva exemple.
O anume Georgiana, angajată la cabinetul Arinei Moș, din ianuarie 2025. Arina Moș este fost viceprimar de Oradea, promovată din funcția de șef de creșă, și apropiată de Ilie Bolojan. Nu-i de mirare că parlamentarii cer spor de risc – riscă să-și frângă gâtul întorcând privirea după Georgiana, bineînțeles, când mai are chef să treacă pe la muncă și o zărim pe la Parlament.
Printre cele care vor scăpa de reorganizare se numără și Alexandra Hululei, care între timp a devenit consiliera lui Mitică „Ciasuri” Mărgărit, chestor la Camera Deputaților. Alexandra este o tânără care promite, chiar dacă numele său a fost implicat și în câteva scandaluri mondene, iar presa tabloidă i-a lipit eticheta de „amanta fotbaliștilor”. Răutăți în care, iată, deputatul „Ciasuri” nu a crezut.
Aceștia sunt „profesioniștii” pe care Ilie Bolojan îi protejează. Funcțiile lor rămân în siguranță, românii trebuie doar să audă că se fac concedieri, nu contează și cine va fi sacrificat!
Vom reveni cu detalii și noi dezvăluiri despre cine sunt oamenii sistemului, protejații care taie frunze la câini pe bani publici.
Volodimir Zelenski a declarat că orice acord de armistițiu convenit cu Rusia ar necesita cel puțin 200 000 de soldați europeni – trupe de menținere a păcii – desfășurați în Ucraina pentru a garanta securitatea țării.
„De la toți europenii? 200.000, minim. În caz contrar, e zadarnic”, a spus Zelenski la Forumul Economic Mondial de la Davos, când a fost întrebat despre dimensiunile unui asemenea contingent.
Escaladare incontrolabilă
Rusia a respins joi ideea ca țările NATO să trimită trupe în Ucraina în cazul unei încetări a focului, anunțând că o astfel de mișcare ar provoaca o ”escaladare incontrolabilă”, potrivit Reuters.
S-au dus zilele în care Occidentul își anunța înflăcărat sprijinul neclintit Kievului, UE este mai divizată ca niciodată, Joe Biden a părăsit scena politică, iar Donald Trump tot promite să pună capăt războiului, dar nu explică niciodată cum.
Zelenski ar trebui să-și aducă aminte că misiunea de monitorizare condusă de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa(OSCE) în estul Ucrainei s-a dezintegrat atunci când Rusia și-a lansat invazia în februarie 2022.
Acel ”minim 200.000” înseamnă dimensiunea forțelor armate franceze din 2020. După cum notează Financial Times, oficial, membrii europeni ai NATO au un total de 1,9 milioane de soldați, dar în realitate le va fi dificil să trimită în zona de conflict mai mult de trei sute de mii. Ucraina are în prezent 880.000 de soldați și ofițeri, în timp ce numărul forțelor rusești este copleșitor:1,5 milioane.
Desfășurarea unui contingent european ridică provocări majore de logistică și instruire, mai ales că Ucraina nu este compatibilă cu sistemele NATO și cu strategiile militare ale Occidentului.
Oricum ar fi, invazia ”pacekeepers” nu va aduce imediat garanțiile de securitate cerute insistent de Zelenski. Orice mișcare de provocare din partea Moscovei sau a Kievului ar evoca instabilitatea și pericolele unui alt câmp de luptă – Gaza. În ambele cazuri, doar o scânteie poate declanșa anularea tuturor negocierilor.
Organizațiile internaționale precum ONU au un monopol relativ asupra menținerii păcii dintr-un anumit motiv: sunt menite să fie o terță parte neutră care poate arbitra disputele și să fie un intermediar onest. Având în vedere sprijinul lor extins pentru Ucraina, statele europene sunt orice altceva decât o terță parte neutră. Aproape prin definiție, acestea nu ar putea conduce o forță de menținere a păcii în Ucraina.
No man’s land
Mai există un scenariu sumbru, opus forțelor de menținere a păcii. Părți din Ucraina s-ar transforma într-un fel de ”no man’s land”, un teritoriu disputat, dar neocupat de părțile beligerante. Au mai existat astfel de modele în Primul Război Mondial, în timpul Războiului Rece și, din 1949 până în 1967, la granița dintre Israel și Iordania.
Rusia controlează deja întreaga Crimee și a preluat de atunci aproximativ 80% din Donbas( Donețk și Luhansk), mai mult de 70% din Zaporojie și Herson, inclusiv zone din regiunile Nikolaev și Harkov.
În cele din urmă, prezența trupelor europene în Ucraina ar recunoaște cuceririle și influența Rusiei în Estul Europei.
Prinsă cu ”pantalonii în vine” de vântul schimbărilor radicale care suflă puternic dinspre noua conducere a SUA, Uniunea Europeană dă acum din colț în colț, încercând o repoziționare rapidă. Primul semnal al reorientării a fost dat chiar de la vârful Comisiei Europene, care a anunțat organizarea rapidă a unui dialog strategic privind viitorul industriei europene de automobile. În traducere liberă, marele dialog va însemna o renegociere a viitorului mașinilor clasice.
Schimbarea puterii din Statele Unite a trimis o undă de șoc peste întreaga Europă. Aproape instant, marele Green Deal a început să fie contestat din toate părțile, determinând conducerea Comisiei Europene să treacă la nuanțări, scuze penibile și, mai ales, să anunțe renegocierea termenilor aberanți care aproape au îngropat întreaga industrie auto din UE.
Ceea ce va urma este că, la nivel declarativ, tranziția verde va merge înainte, însă, în realitate, se va reveni la motoarele clasice. Ambițiile UE referitoare la decarbonizare s-au dovedit a fi distrugătoare pentru întreaga economie europeană. Din păcate însă, o revenire a industriei auto, dar și a celorlalte industrii este, în acest moment, destul de improbabilă, dat fiind că nu sunt soluții pentru energie și gaze ieftine, odată cu dinamitarea relațiilor cu Federația Rusă.
Viitoarea pace din Ucraina se va lăsa cu încercări individuale ale statelor UE de a relua, mai mult sau mai puțin fățiș, schimburile comerciale cu rușii, forțându-se, în același timp, o ridicare a sancțiunilor. Întorcându-ne la industria auto, electrificarea mașinilor s-a dovedit un fiasco, cu prețuri mult prea ridicate, autonomie scăzută, lipsa infrastructurii de încărcare și criza de energie din care UE nu reușește să mai iasă. ”În ceea ce privește aprovizionarea cu energie, este de apreciat viteza cu care Europa a scăpat de dependența față de Rusia, după ce Vladimir Putin a încercat să șantajeze UE cu energie atunci când a invadat Ucraina. Dar libertatea a avut un preț. Gospodăriile și întreprinderile au văzut costuri vertiginoase ale energiei, iar facturile pentru mulți nu au început încă să scadă”, a declarat Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene.
Imaginea dezastrului
Industria auto este un motor central pentru prosperitatea europeană, oferind peste 13 milioane de locuri de muncă în UE și contribuind cu aproximativ 7% din PIB-ul său, susține Comisia Europeană, care crede că acest lucru este acum contestat.
”Industria se află în mijlocul unor schimbări structurale profunde, determinate de schimbările tehnologice și forțele competitive, inclusiv digitalizarea, decarbonizarea, noi concurenți și un context geopolitic în schimbare. Avantajele competitive istorice și conducerea tradițională a firmelor europene de automobile se erodează, iar industria se confruntă cu o provocare de o amploare fără precedent de zeci de ani și numai o acțiune decisivă și concertată poate produce o schimbare și poate preveni pierderi substanțiale de locuri de muncă și de creare de valoare”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Astfel, dialogul strategic al Comisiei Europene cu industria europeană a automobilelor, anunțat pentru 30 ianuarie, va avea ca subiect principal necesitatea urgentă de a lua măsuri pentru a proteja această industrie și pentru a-i oferi un viitor în cadrul Uniunii Europene.
Un dialog cât o schimbare la 180 de grade
Printre obiectivele stabilite la viitoarea renegociere a Comisiei Europene cu industria auto se numără raționalizarea reglementărilor și optimizarea proceselor. Comisia a anunțat că există potențialul de a optimiza mediul de reglementare general care afectează industria auto, asigurând în același timp că obiectivele cadrului de reglementare și politici actuale continuă să fie îndeplinite. Dialogul ar putea să evidențieze „puncte dure” specifice de reglementare existente și să detalieze propuneri concrete de îmbunătățire și să propună mecanisme pentru a asigura o mai mare coerență a reglementărilor și o consultare mai eficientă a industriei în procesul de reglementare în viitor. Dialogul ar putea sprijini, de asemenea, auto-organizarea industriei, de exemplu în stabilirea unor standarde tehnice comune, a mai precizat Comisia Europeană.
În 2017, la câteva săptămâni după prima victorie a lui Donald Trump în alegerile prezidențiale, Xi Jinping a devenit primul șef de stat chinez care s-a adresat Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, fiind aplaudat pentru că s-a pronunțat împotriva protecționismului și a declarat că un război comercial ar afecta ambele părți.
De data aceasta, prezența Chinei la conferința liderilor politici, de afaceri și financiari este mult atenuată în urma revenirii lui Trump la Casa Albă, relatează Bloomberg. Principalul oficial al națiunii la forum este vicepremierul Ding Xuexiang.
În contrast cu limbajul radical al lui Xi de acum cinci ani, Ding a adoptat un ton conciliant, promițând să reechilibreze comerțul – o recunoaștere a unei preocupări cheie pentru Trump – prin importul de produse și servicii mai competitive și de calitate.
Reprezentarea este, de asemenea, o scădere față de 2024, când principalul locotenent al lui Xi, premierul Li Qiang, s-a deplasat la Davos pentru a asigura elita mondială că a doua mare economie a lumii va asigura atingerea obiectivului de creștere de 5 %.
Reuniunea din acest an are loc în timp ce Beijingul așteaptă o imagine completă a planurilor administrației Trump pentru relațiile bilaterale. O aparentă pauză de la mult așteptata lansare a tarifelor de către liderul american a durat aproximativ 24 de ore, înainte ca acesta să avertizeze că o taxă de 10 % ar putea fi impusă Chinei chiar de la 1 februarie. Amenințările de până acum ale noului președinte au vizat principalii patru parteneri comerciali ai SUA: Mexic, Canada, China și Uniunea Europeană.
„Era inevitabil ca China să joace un rol mai puțin important, pentru că pur și simplu nu putea ști care va fi rezultatul alegerilor”, a declarat John Quelch, executive vice-chancellor al Universității Duke Kunshan din Suzhou. Așa să fie?
Tik Tok s-a ascuns
Participând la cel de-al 11-lea WEF de la Davos, Quelch a observat că prezența guvernului și a mediului de afaceri chinez a fost moderată doar pe panourile destinate publicului.
Într-adevăr, în timp ce companii cu nume recunoscute la nivel mondial au dezvelit mari bannere și logo-uri, a existat o firmă bine cunoscută care a rămas greu de reperat, protejată în spatele unei mari copertine albe: TikTok, gigantul social media deținut de ByteDance, cu sediul la Beijing, care are acum un semn de întrebare asupra operațiunilor sale din Statele Unite.
Un alt participant la forum a remarcat că delegația chineză părea mai puțin vizibilă decât în anii precedenți. Vicepremierul Ding, vorbind înainte ca Trump să lanseze ultima sa amenințare tarifară de 10 %, a avertizat împotriva protecționismului și a războaielor comerciale, dar nu a nominalizat SUA. A amintit, de asemenea, un proverb chinez conform căruia ceea ce spune și face un om arată cine este el.
E greu de crezut că oficialii chinezi nu erau informați că Trump își va pune în aplicare amenințările privind tarifele. Poate că abordează o strategie de așteptare, după cum a sugerat Zhu Min, fost viceguvernator la Banca Populară a Chinei: ”este necesar să așteptăm și să vedem ce face Trump”.
Totuși, având în vedere urmările unui război comercial cu SUA, se aștepta ca delegația Chinei să fie mai bătăioasă la Davos. Mai ales că toată lumea știe cine este Trump.
Sărăcia energetică a lovit în plin Uniunea Europeană, ajungându-se ca 10,6% din populația uniunii să nu-și poată permite încălzirea adecvată a locuinței, în 2023, potrivit Eurostat. Procentul a crescut față de 2022, estimându-se că cel din 2024 va fi și mai mare. Surprinzător, pe primele locuri în acest clasament al sărăciei energetice se află Spania și Portugalia, ambele cu 20,8% din cetățeni care au stat în frig din cauza facturilor ridicate la energie. Foarte aproape se situează Bulgaria, cu un procent de 20,7%, Lituania, cu 20%, și Grecia, cu 19,2%. România ocupă abia locul 6, cu un procent de 12,5%.
În 2023, 10,6% din populația UE nu a putut să-și mențină locuința suficient de caldă, comparativ cu 2022, ponderea crescând cu 1,3 puncte procentuale (pp), arată Eurostat. Cea mai mare pondere a persoanelor care nu au putut să-și mențină locuințele adecvat încălzite au fost observate în Spania și Portugalia (ambele 20,8%), urmate de Bulgaria (20,7%), Lituania (20,0%) și Grecia (19,2%). România ocupă abia locul 6, cu 12,5%, urmată îndeaproape de Franța, cu 12,1%, Italia, cu 9,5%, Germania, cu 8,2% și Slovacia, cu 8,1%. Procente ceva mai mici s-au raportat în Ungaria și Irlanda, cu câte 7,2%, și Olanda, cu 7,1%. La polul opus s-au situat Luxemburg (2,1%), Finlanda (2,6%), Slovenia (3,6%), Austria (3,9%) și Estonia (4,1%), care au raportat cele mai mici cote.
În România, rata mai scăzută a celor care au făcut frigul în case s-a datorat unei treceri masive, în mediul rural, în special, la încălzirea pe lemne, pentru a contracara prețurile mari la gaze, cu toată plafonarea acestora, și procentului încă ridicat al celor racordați la sistemele de încălzire centralizată. În Spania și Portugalia, cea mai mare parte a energiei este produsă de centralele pe gaze, prin importurile de GNL, și din solar și eolian, aceste țări fiind importatoare nete de energie.
Unde e aglomerație, e și căldură
Cele mai mari procente de oameni care trăiesc în gospodării supraaglomerate au fost observate în Letonia și România, cele mai scăzute în Cipru și Malta. În 2023, 16,8% dintre oamenii din UE trăiau în gospodării supraaglomerate. Rate de supraaglomerare de peste 30% au fost înregistrate în Letonia (40,9%), România (40,0%), Bulgaria (34,9%), Polonia (33,9%), Croația (31,3%) și Slovacia (30,5%). În schimb, cele mai scăzute rate – sub 6,0% – au fost observate în Cipru (2,2%), Malta (2,4%), Olanda (3,8%), Irlanda (3,9%) și Belgia (5,7%). Pe de altă parte, în Uniunea Europeană, aproape 7 din 10 persoane dețin locuința în care locuiesc. Astfel, în 2023, 69,2% dintre oamenii din UE locuiau în locuințe ocupate de proprietar, în timp ce 30,8% locuiau în locuințe închiriate. 44,2% își dețineau locuințele, fără un credit ipotecar sau un împrumut pentru locuințe, în timp ce 24,9% erau proprietari cu un credit ipotecar sau un împrumut. În ceea ce privește chiriașii, 20,6% dintre oamenii din UE plăteau chirie de piață, iar 10,2% locuiau în locuințe cu chirie la preț redus sau gratuit.
Săracii, mulțumiți de locuințele lor
Satisfacția față de locuința lor în UE este cu 7,5 pp mai mare în rândul persoanelor care nu sunt expuse riscului de sărăcie în comparație cu cele expuse acestui risc. În 2023, 83,7% dintre oamenii din UE expuși riscului de sărăcie au declarat că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de locuința lor. Cele mai mari rate de satisfacție din acest grup au fost observate în Malta (94,3%), Slovenia (92,7% ) și Luxemburg (92,2%), în timp ce cele mai scăzute rate au fost raportate în Ungaria (67,4%), Austria (77,1%) și Slovacia (77,5%). Dintre persoanele care nu sunt expuse riscului de sărăcie, 91,2% au declarat că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de locuința lor. În majoritatea țărilor UE, nivelurile de satisfacție pentru acest grup au depășit 90%, cu excepția Ungariei (81,9%), Spaniei (84,2%), Danemarcei (85,4%) și Germaniei (86,8%). Cele mai mari rate de satisfacție au fost înregistrate în Slovenia (96,5%), Estonia (95,8%) și Polonia (95,7%), mai arată Eurostat.
Guvernul a decis să modifice Codul Fiscal și să introducă obligativitatea plății impozitului specific pe cifra de afaceri și pentru persoanele juridice străine din domeniul petrol și gaze care nu și-au înregistrat sediul fiscal în România. Măsura va fi oricum temporară, aplicându-se doar de la 1 ianuarie 2025 până la 31 decembrie 2025 și este motivată de Executiv prin necesitatea de a acoperi deficitul bugetar.
Semn că vistieria este goală, Guvernul a decis să nu mai țină cont de niciun fel de presiuni și să ceară plata impozitului specific pe cifra de afaceri în sectorul petrolului și gazelor și firmelor străine care nu aveau sediul fiscal în România, dar făceau afaceri în țara noastră.
Astfel, referitor la art. 46^2 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, modificat prin Legea 290/2024, Ministerul Finanțelor a constatat faptul că, față de persoanele juridice străine cu sediu permanent în România, persoanele juridice străine fără sediu permanent în România, care desfășoară activitatea de comercializare în sectoarele petrol și gaze naturale, prin intermediul terminalelor maritime și/sau fluviale, nu au obligativitatea înregistrării ca persoane juridice nerezidente pe teritorului României și, în consecință, nu au obligația să calculeze, să declare și să plătească impozitul specific pe cifra de afaceri pentru persoane juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale. Persoanele juridice străine consideră că nu fac obiectul impozitului specific pe cifra de afaceri, întrucât au în vedere principiul prevăzut de normele internaționale, respectiv că venitul operațional obținut din România de către o entitate nerezidentă poate fi impozitat în România, numai dacă aceasta are un sediu permanent în România. În fapt, operațiunea de “livrarea scriptică” este efectuată din statul în care are rezidența fiscală acea persoană juridică străină, iar în absența înregistrării fiscale pe teritoriul României, ca persoană juridică străină, singura obligație declarativă rămâne în statul unde este înregistrată fiscal, semnalează Ministerul Finanțelor.
Veniturile se obțin în țară
În ce privește operațiunile comerciale desfășurate de firmele străine, Ministerul Finanțelor spune că produsele petroliere și gazele naturale sosite pe cale maritimă sau fluvială sunt descărcate din nave în rezervoarele aflate în proprietatea terminalelor maritime sau fluviale de pe teritoriul fiscal al României și, ulterior depozitării în funcție de destinație (livrare internă sau externă), sunt comercializate de către acele persoane juridice străine, obținând venituri din vânzarea mărfurilor pe teritoriul României. Serviciile de depozitare, transvazare, amestec și încărcare către clienți sunt realizate la terminalele maritime și/sau fluviale aflate pe teritoriul fiscal al României, iar contravaloarea acestor servicii sunt facturate direct către persoana juridică straină. În consecință, ministerul a decis să modifice alineatul (1) al articolului 46^2 din Codul Fiscal, astfel că persoanele juridice străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri, prestează servicii pe teritoriul României sau livrează bunuri de pe teritoriul României, care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, vor datora, suplimentar impozitului pe profit, un impozit specific pe cifra de afaceri.
Supraimpozitare pe termen scurt
Potrivit Ministerului Finanțelor, acest impozit specific pe cifra de afaceri datorat de persoanele juridice străine care nu au sediu permanent în România excede domeniului de aplicare a convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat. ”Însă, având în vedere necesitatea creării unui spaţiu bugetar pentru alocarea de sume în vederea reducerii deficitului bugetar, impozitul specific pe cifra de afaceri a fost instituit pentru o perioada limitată de timp, respectiv 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025. În același timp, pentru a nu exista riscul neplății impozitului specific pe cifra de afaceri, persoanele juridice străine care desfasoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, care nu au înregistrat un sediu permanent în România au obligația să constituie suplimentar o garanție de 1 milion de euro, similar ca și în cazul Contribuției la Fondul de Tranziție Energetică”, se arată în expunerea de motive a unui proiect de ordonanță elaborat de Ministerul Finanțelor.
La o zi după ce pe holurile Senatului s-au auzit nemulțumiri și inclusiv huiduieli, ca urmare a restructurărilor anunțate de către președintele Camerei superioare a Parlamentului, Ilie Bolojan (liderul interimar al PNL), șeful Guvernului și al PSD-ului, Marcel Ciolacu, a transmis un mesaj. Din care reiese că susține restructurarea aparatului bugetar. Și dă de înțeles că nici Executivul nu va fi ocolit de restructurări, și că, în curând, va face public numărul de posturi care dispar de la Secretariatul General al Guvernului (SGG) și din toate instituțiile subordonate.
„Restructurarea aparatului bugetar este o prioritate pe care am enunțat-o chiar în Parlament, la învestirea Guvernului, și sunt decis ca – indiferent de obstacole – să o duc la bun sfârșit!”, susține premierul Marcel Ciolacu, într-un mesaj transmis joi, 23 ianuarie, pe pagina personală de Facebook.
Ciolacu și-a continuat postarea menționând că reducerea de posturi începută la Senat și la Camera Deputaților „reprezintă un pas firesc și așteptat de opinia publică, iar reprezentanții PSD sprijină și participă la acest demers”.
Șeful Guvernului și al PSD-ului a adus în discuție și protestul spontan iscat, miercuri, la Senat, și la vocile care s-au „remarcat” în timpul acestui demers menit a-i face cunoscute lui Bolojan nemulțumirile personalului de la această Cameră a Parlamentului – VEZI DETALII AICI. „Faptul că, printre cei care au protestat la Senat, s-au aflat și angajați care în trecut au fost susținuți de PSD în funcții publice, reprezintă un demers personal al celor în cauză”, a susținut, joi, Ciolacu.
„Imediat ce am datele exacte, voi anunța numărul de posturi care dispar”
Nu în ultimul rând, prim-ministrul a făcut un anunț și cu privire la restructurările ce ar urma să fie aplicate la nivelul Executivului pe care-l conduce.
„Același proces a demarat în toată administrația centrală, inclusiv la nivelul Executivului. Imediat ce am datele exacte, voi anunța numărul de posturi care dispar de la Secretariatul General al Guvernului și din toate instituțiile subordonate.
Totodată, demararea procesului de reformă administrativ-teritorială este continuarea absolut necesară de care România are nevoie. Rezultatul trebuie să fie un sistem bugetar mult mai eficient, cu oameni valoroși, plătiți în funcție de performanță, ca în zona privată – nu cu sporuri precum cel ”de antenă″, devenite o obișnuință lunară absolut aberantă”, a conchis Marcel Ciolacu.
Ciolacu, săptămâna trecută: Voi face primele restructurări cu care o să vin în cursul acestei luni
Săptămâna trecută, după o întrevedere cu ministrul finanțelor, Ciolacu fusese întrebat de presă cum se va face concret reorganizare aparatului bugetar de la ministere, agenții și altele și care sunt primii pași. „Primii pași îi va face primul ministru. Vom începe cu o reorganizare și cu o comasare a agențiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului și a aparatului propriu de funcționare al Guvernului. Eu voi face primele restructurări cu care o să vin în cursul acestei luni. Normal, aștept ca și partenerii să-mi facă o propunere de secretar general al Guvernului, care mai mult ca sigur săptămâna viitoare se va întâmpla acest lucru și e normal să aștept noul secretar general al Guvernului să…”, a răspuns premierul miercuri, 15 ianuarie.
Întrebat dacă anul nu s-au făcut reorganizări, Ciolacu a răspuns: „S-au făcut. S-a creat cadrul legislativ… (…) S-a făcut cadrul şi s-au şi făcut anumite reorganizări în fiecare minister. Părerea mea că insuficiente”.
Vladimir Putin caută să schimbe, nu să încheie, conflictul din Ucraina. Și pentru asta are nevoie de un alt Război Rece.
Încercând să reconstruiască imperiul rus, el pierde influența Rusiei asupra fostelor sale teritorii. Încercând să mărească distanța dintre granițele Rusiei și NATO, a produs opusul: alianța transatlantică este acum, după cum avertizează Kremlinul, „la porți”. Frontul intern este la fel de tulburat, notează Foreign Affairs. Economia este structurată din ce în ce mai mult în funcție de război și de stat.
Consensul Donbas
Putin are nevoie de un război permanent pentru a păstra ceea ce sociologii pro-guvernamentali numesc „consensul Donbas” – majoritatea rușilor care sprijină acțiunea militară și abordarea tot mai agresivă a puterii. Încheierea războiului ar fi un semn de slăbiciune.
În anii care au precedat ”operațiunea specială” în Ucraina, Putin și susținătorii săi au reînviat ideea că un stat rus idealizat poate exercita o influență decisivă asupra unei vaste „lumi rusești” – un fel de ordine mondială alternativă.
Însă ordinea mondială nu poate fi alternativă și este imposibilă fără Occident. BRICS și alte alianțe care ar trebui să mențină fostele țări sovietice pe orbita rusească au propriile interese cu China, Statele Unite și Europa.
Din 2022, Moscova depinde de relațiile cordiale cu Ankara pentru prelucrarea tranzacțiilor financiare și asigurarea multor importuri. Dar Turcia nu se comportă corespunzător: Recep Tayyip Erdogan a cerut ca Crimeea să revină Ucrainei, iar în Siria i-a sprijinit pe rebelii care l-au dat jos pe dictatorul Bashar al-Assad, aliatul lui Putin. Pe scurt, expansiunea imperiului imaginar a slăbit mai degrabă decât a consolidat Rusia.
În acest context, Putin nu are loc de întoarcere. Un Război Rece sub toate formele – clasic militar, proxy, cibernetic, gherilă, biologic, campanii de sabotaj, psihologic și chiar nuclear – este modul prin care vrea să arate lumii că Rusia se va impune în continuare doar cu forța – și nu numai în Ucraina. Acasă, demilitarizarea economiei ar risca să submineze sistemul care îi susține domnia.
La fel ca predecesorii săi, poate cu excepția lui Gorbaciov, Putin este stimulat de obsesia imperialismului. Pare că se simte în formă maximă când gestionează conflictele actuale și plănuiește altele.
Orice posibilă înțelegere cu Donald Trump – sau cu Occidentul în general – îl va mulțumi numai dacă va decide că vechea Rusie a fost restaurată și că lumea a fost din nou împărțită între superputeri: un amestec de München și Ialta, un acord pentru a cumpăra pacea și a oficializa noul Război Rece.
1. Trump scoate SUA din Organizația Mondială a Sănătății. În traducere, nu vom avea pandemii, carantine și alte izolete în timpul mandatului său. Și mai e ceva. Nu mai poate orice P. Ulică Frânaru să se răstească ”ești conspiraționist!” Dar cu miliardul dat pe vaccinuri cum facem? Acel miliard l-au plătit niște trotinetari români în numele României. Pacostea globalistă, nu România, trebuie să deconteze.
2. Un creator (mă rog) de modă profund userist a făcut-o țoapă pe Melanie Trump. Nu i-au plăcut hainele și pălăria de la zaiafetul de instalare. Ținuta era cam de Jennifer Lopez pe sobrietate, nu de primă doamnă, dar ea a vrut să transmită un mesaj mai puternic decât al soțului. ”Io nu sunt doar nevasta celui mai tare om din lume. Io sunt cea mai tare gagică din lume.” Și a reușit. Tupeul femeilor superbe din Europa de Est. Îl au și româncele, și rusoaicele, și ucrainencele, și iugoslavele. Și bravo lor! La Melanie Trump a fost mai mult decât tupeu. A fost trufie. Când în sală se află și otrăvuri ca Hillary Clinton și Kamala exact așa trebuie să te porți. Mi-aș dori ca Melanie Trump să nu scrie vreo carte, cum au făcut aia a lui Obama și cotoroanța profesionistă Hillary Clinton. Melanie, rămâî așa, că ești bine de tot!
3. Ca să-i iasă o paralelă între mineriada din 1990 și protestele suveraniștilor, subtilul, mult prea subtilul domn Gâdea l-a adus în studio pe un domn general. Îl cheamă Pițu. Nu știu cine e. Nu vorbea rău. Dar ziceai că-i Liviu Vârciu. Am văzut locotenenți mai bătrâni decât domnul general. Sper că e deja pensionar, după ce s-a jertfit la Mărășești. Și în alte ”teatre de război”. Când aud de ”teatrele de război” mă gândesc instantaneu la soldatul Puiu Călinescu și la cele mai periculoase arme. Praștia, țeava cu cornete, crăcanul cu invizoace.
4. Și Crin Antonescu vorbește bine, nu pot să neg. ”Lumea domnului Georgescu e o pajiște, în care sărim toți de pe cal, înotăm în ape reci. E o proiecție ireală, seamănă cu un drog, Dumnezeu e monopolul nostru, Dumnezeu pare să ne servească pe noi. E o blasfemie, e o caricatură.” Crin are dreptate. Călin Georgescu îmi amintește de un securache în rezervă. Pavel Coruț. Un semianalfabet paranormal care avea o bună digestie literară. Putea să defecheze o carte de la micul dejun pânâ la prânz. Dar mai e o chestie pe care n-o spune Crin și o ocolesc toți. După ce nenorociri bugetare au produs PSD și PNL în ultimii 35 de ani, după ce USR a distrus România în Piața Victoriei (îndemnul fascist ”Cine nu sare ia condamnare!”), în epoca molimei și de când a inceput războiul de vizavi, ei bine, după toate astea are voie și Georgescu să o ia pe ”pajiște”, cum zice Crin. Georgescu o ia chiar prin bălării. Dar asta-i situația. România l-a avut ministru al Sănătății pe contabilul incert Vlad Voiculescu. Ce au făcut useriștii dupa Colectiv a fost mai toxic pentru societate decât tragedia inițială. Așa că mai spune, Georgescule, niște hapciupaleli!
UPDATE. Primarul stațiunii Sinaia, Vlad Oprea (PNL) a fost adus joi la sediul central al Direcției Naționale Anticorupție, pentru a fi audiat. Ulterior, s-a aflat că edilul din Sinaia a fost reținut pentru 24 de ore, într-un dosar cu acuzații de corupție.
Șase acuzații oficiale au formulat procurorii DNA împotriva lui Vlad Oprea, primarul din Sinaia. Printre altele, edilul este suspectat că ar fi primit 238.000 de euro pentru a facilita aprobarea unui PUZ destinat construirii unui hotel în Sinaia.
Potrivit unui comunicat al DNA, primarul Vlad Oprea este acuzat, între altele, de luare de mită și fals în declarațiile de avere, ambele în formă continuată, dar și de efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale.
Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul DNA:
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 23 ianuarie 2025, față de suspectul OPREA VLAD GHEORGHE, primar al orașului Sinaia, județul Prahova, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită în formă continuată;
– efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale,
– fals în declarațiile de avere, în formă continuată;
– abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit;
– folosirea influenței ori autorității de către o persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite;
– executarea fără autorizație legală ori cu nerespectarea prevederilor autorizațiilor emise a lucrărilor de construire sau de desființare a unor imobile situate în orașul Sinaia.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă bănuiala rezonabilă cu privire la următoarea stare de fapt:
În iulie 2021, suspectul Oprea Vlad Gheorghe, în calitate de primar al orașului Sinaia ar fi pretins de la reprezentantul unei societăți comerciale și ar fi primit indirect, în două tranșe, la datele de 22.12.2021 și 01.02.2022, suma totală de 238.000 euro, prin interpunerea în tranzacție a altor firme din grup și a societății comerciale administrate de mama suspectului, pentru a facilita obținerea de către reprezentantul societății comerciale a aprobării PUZ-ului necesar pentru construire hotel/aparthotel în orașul Sinaia, emiterea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, precum și a celorlalte avize necesare realizării investiției.
O parte din suma de 238.000 euro încasată de societatea mamei suspectului, ar fi fost folosită pentru achiziționarea de către acesta a unei stații de betoane din Turcia, în valoare de 133.800 euro.
Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit faptul că primarul orașului Sinaia ar fi implicat și în administrarea de facto a acestei societăți comerciale la care este asociat mama sa, iar administrator este sora suspectului, luând decizii legate de patrimoniul acesteia și dispunând efectuarea de plăți din conturile firmei, precum și efectuarea de achiziții și de vânzări.
Pe de altă parte, veniturile obținute din activitățile de furnizare betoane de societatea mamei suspectului către diferiți parteneri comerciali și veniturile obținute din vânzarea stației de betoane, ar fi fost utilizate inclusiv pentru construirea, amenajarea și mobilarea unei vile situate în Sinaia, imobil deținut în fapt de primarul orașului Sinaia, însă pe numele societății.
În perioada iulie 2019 – ianuarie 2024, suspectul Oprea Vlad Gheorghe, în calitate de primar al orașului Sinaia, ar fi permis desfășurarea activității neautorizate de prestare a serviciilor de alimentație publică, pentru un restaurant din Sinaia, cu încălcarea dispozițiilor O.G. nr 99/2000, în scopul obținerii de către societatea mamei suspectului, de foloase necuvenite, constând în prețul chiriei și al utilităților în baza contractului de chirie încheiat între această societate și o altă societate.
Societatea administrată de mama suspectului a deținut, până în septembrie 2023, o stație de betoane în orașul Sinaia și deține, în prezent, o pensiune situată în Sinaia și un restaurant vizavi de pensiune, care a fost închiriat inițial unei firme din Sinaia.
Societatea comercială care a închiriat locația respectivă și-a desfășurat activitatea principală de „restaurant” fără a avea autorizație de funcționare, primarul Oprea Vlad cunoscând această situație și acceptând ca societatea mamei sale să încaseze prețul chiriei și al utilităților de la această firmă.
În cursul anului 2024, suspectul Oprea Vlad ar fi facilitat închirierea pensiunii și restaurantului către o altă societate, în scopul obținerii de profit.
În perioada 2022-2023, suspectul Oprea Vlad Gheorghe ar fi ascuns și ar fi disimulat adevărata proveniență, circulație sau proprietate a bunurilor ori a drepturilor asupra sumelor de bani încasate de un apropiat al suspectului prin firmele pe care le administra, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni de corupție, sume de bani ce ar fi fost utilizate pentru achiziționarea, restaurarea, reabilitarea și amenajarea castelului Lapouble din Orthez, Franța în hotel și pensiune și a hambarului în restaurant.
În cauză, s-a mai reținut că, în calitate de primar al orașului Sinaia, suspectul Oprea Vlad Gheorghe, persoană obligată la depunerea declarațiilor de avere, ar fi atestat în cuprinsul acestora, aspecte necorespunzătoare adevărului, cum ar fi:
a) aspecte privind achiziționarea de la o persoană fizică în anul 2022 a unui imobil – teren situat în Sinaia;
b) aspecte privind „dividendele repartizate” de la societatea la care este asociat cu 37,50%, în anii fiscali 2019, 2021, 2022, 2023;
c) aspecte privind cadouri, servicii sau avantaje primite gratuit sau subvenționate față de valoarea de piață, de la persoane fizice și juridice pentru achiziționarea unui teren din Sinaia, precum și pentru construirea casei de locuit pe acest teren, în perioada 2021-2024, dar și pentru edificarea construcției casă de vacanță din Sinaia, jud Prahova.
d) aspecte privind dobândirea sumei de 100.000 lei primită de la mama acestuia, în contul bancar personal, în anul 2022.
Suspectului Oprea Vlad i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile 307 Cod de procedură penală.
În cursul zilelor de 22 și 23 ianuarie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, au fost demarate percheziții domiciliare în 33 (treizeci și trei) de locații, reprezentând sediile unor instituții publice și domiciliile unor persoane fizice.
În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Facem precizarea că efectuarea în continuare a urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.”
Știrea inițială:
Primarul din Sinaia, dus cu ambulanța la spital după ce i s-ar fi făcut rău în timpul perchezițiilor
sursa foto: antena3.ro
După percheziții-maraton, începute miercuri dimineață, despre primarul din Sinaia, Vlad Oprea, s-a aflat că a fost dus la spital, în cursul serii, după ce i s-ar fi făcut rău.
Edilul, intrat în vizorul procurorilor DNA, într-un dosar cu acuzații de trafic de influență și luare de mită, a ajuns în atenția medicilor.
Perchezițiile au durat aproximativ 18 ore. Și au fost făcute la mai multe adrese – inclusiv la locuința edilului și în biroul de la primărie, pe care acesta îl ocupă de mai bine de 20 de ani, Oprea aflându-se la al șaselea mandat ca primar al orașului Sinaia. Anchetatorii au ridicat zeci de cutii și saci cu probe.
În timpul perchezițiilor, primarului i s-a făcut rău și a fost chemată ambulanța la casa lui Vlad Oprea, iar acesta a fost dus la spital, ulterior, în jurul orei 3 dimineața, primarul fiind scos pe targă de la spitalul din Sinaia și dus la Ploiești, potrivit StirileProTV.
Din câte s-a mai aflat, primarului i s-au făcut investigații la inimă.
Pe de altă parte, Beniamin Gonț, un apropiat al primarului, a fost adus, sub escortă, în jurul orei 2 dimineața, în fața procurorilor DNA din București, potrivit aceleiași surse. A ieșit din sediul DNA după circa o oră, însoțit de avocatul său.
Surse: Primarul din Sinaia, denunțat la DNA de patronul Nordis
Primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea, a intrat în atenţia procurorilor DNA ca urmare a unui denunţ formulat de către patronul Nordis, omul de afaceri Vladimir Ciorbă, susţin surse judiciare citate de News.ro. Oprea ar fi primit peste 200.000 de euro de la acesta pentru a elibera avizele necesare edificării unei unităţi turistice în staţiunea de pe Valea Prahovei, conform sursei menționate.
Potrivit surselor judiciare, Vlad Oprea este suspectat că ar fi pretins şi primit de la reprezentanţii firmei SC Nordis Best Construct 238.000 de euro mită pentru ca Primăria Sinaia să elibereze documentaţia necesară construirii unei unităţi de cazare în staţiunea de pe Valea Prahovei.
Banii ar fi fost primiţi în două tranşe, spun sursele, pentru ca, în schimbul sumei, Primăria Sinaia să avizeze Planul Urbanistic Zonal necesar edificării construcţiei şi să elibereze autorizaţiile prevăzute prin lege.
Legătura cu Bode
„Din vânător, vânat, așa a ajuns Lucian Bode, nu demult șef peste „Interne” și cu o armată de hăituitori la picior. Azi, fostul ministru se simte încolțit, mai cu seamă după ce prietenul său – și al multor alți liberali, social-democrați și nume grele din „Servicii” – Vlad Oprea a fost „umflat” de DNA, miercuri dimineață, la prima oră. Dosarul nu este unul nemaiîntâlnit, practica folosirii funcției publice în interes personal fiind ceva obișnuit în România. Ceea ce-l face cu adevărat interesant este mesajul transmis dinspre coaliția de guvernare și anume că trebuie să cadă un „cap”, iar Lucian Bode va fi sacrificat pe altarul anticorupției, ca să dea bine la poze și sondaje.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au început ziua de lucru dând buzna peste biroul lui Vlad Oprea, de la Primăria Sinaia, dar și la domiciliul edilului liberal. În același timp, s-au făcut percheziții și la șefa Poliției Locale din stațiunea de pe Valea Prahovei.” – citiți mai multe AICI: Lucică, se strânge lațul! Coaliția l-a sacrificat pe Bode!
După ce recent s-a anunțat că AUR va susține candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, semn că George Simion nu va intra în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni, la alegerile programate pentru luna mai a acestui an, mulți se întreabă dacă liderul Alianței pentru Unirea Românilor va fi prezent la „Marea Horă a Unirii Neamului”. Eveniment convocat pentru vineri, 24 ianuarie, în Capitală de către independentul Georgescu, candidatul care intrase în turul al doilea al prezidențialelor de la finalul anului trecut, înainte de anularea alegerilor.
Iar cele mai recente vești conturează varianta că Simion va lua parte la „Marea Horă a Unirii Neamului”, ce va avea loc vineri, în Capitală.
Liderul AUR, George Simion, a anunțat, joi, pe pagina sa de Facebook, faptul că vineri dimineață va fi la Iași, la 8:30, iar de la ora 13:00 va fi la București, ulterior urmând să fie prezent, de la ora 16:00, la Focșani. Doar că în anunțul de pe rețeaua de socializare, Simion precizează doar ora și orașul în care va fi prezent, nu și locul exact.
„AUR va participa la Marea Horă a Unirii Neamului. Domnul Simion a anunțat public”, a fost răspunsul primit de hotnews.ro, la întrebarea dacă de la ora 13:00 George Simion va fi prezent la evenimentul anunțat de Călin Georgescu.
„Marea Horă a Unirii Neamului”, programată să înceapă la ora 13
Zilele trecute, Călin Georgescu a invitat românii la „Marea Horă a Unirii Neamului”. Și a spus că evenimentul la care urmează să fie prezent și el, timp de 15 minute, va avea loc în Parcul Tineretului. „ (…) vă invit vineri, 24 ianuarie la ora 13:00, timp de 15 minute în Marea Horă a Unirii Neamului.
Să simțim împreună Unitatea, Armonia și Comuniunea dintre noi!
Dacă nu puteți ajunge în București, vă rog să vă opriți într-un loc simbolic din țară sau din străinătate, oriunde vă aflați, timp de 15 minute la ora 13:00 și intrați în Hora Românească.
Eu am decis să fiu prezent în Marea Horă, pe 24 ianuarie, la ora 13:00, în Parcul Tineretului – la statuia Eroilor Militari Români Căzuți la Datorie”, a scrie Georgescu, luni, 21 ianuarie, pe pagina sa de Facebook.
AUR îi invită pe români la „Marșul Unirii”, tot vineri, la Iași și Focșani
AUR a anunțat tot pentru ziua de vineri „Marșul Unirii”, atât la Iași, cât și la Focșani, pentru a marca 166 de ani de la Unirea Principatelor Române.
„Astfel, la Iași, începând cu ora 9:30, românii vor porni în marș din Piața Unirii și se vor opri în fața Palatului Culturii. În municipiul Focșani, „Marșul Unirii” va începe la ora 16:00 din fața Colegiului Național Alexandru Ioan Cuza”, a transmis partidul, într-un comunicat de presă.
Anunțul AUR: Susținere pentru Georgescu la prezidențiale/ Simion: „Nu candidez”
Ar mai fi de menținat faptul că Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a decis miercuri, 22 ianuarie, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional de Conducere (CNC), susţinerea lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.
„În privinţa alegerilor prezidenţiale, AUR a votat în unanimitate pentru reintrarea în cadrul constituţional prin reluarea turului 2 al alegerilor prezidenţiale. Totodată, în perspectiva organizării unei alte runde de alegeri prezidenţiale, membrii AUR reuniţi în şedinţa CNC au reiterat poziţia partidului de a susţine voinţa exprimată de români la alegerile din 24 noiembrie, şi anume de susţinere a domnului Călin Georgescu”, se arată într-un comunicat al partidului.
Recent, liderul AUR, George Simion, transmisese într-un mesaj pe reţelele de socializare că nu candidează la prezidențiale şi că ar fi mai bun de premier decât de preşedinte, dar doar românii pot decide asta.
„Manipularea continuă, vă rog, nu mă mai puneţi în sondaje, nu candidez, aş fi mai bun de premier decât de preşedinte, dar doar ROMÂNII pot decide asta”, a scris George Simion pe Facebook.
Lucrezi doar patru luni, dar ești plătit tot anul, ca și cum ai munci toate cele 12 luni. La prima vedere, pare un anunț pentru jobul ideal. Doar că o astfel de situație chiar există la noi în țară. Și e un loc de muncă de la stat.
Care sunt norocoșii și unde lucrează?
Este vorba despre telegondola din Mamaia, care funcţionează doar patru luni pe an, dar, cei 11 angajaţi, dintre care 6 şefi, primesc salariu pe tot parcursul anului, potrivit stiripesurse.ro.
Telegondola din Mamaia, funcțională doar în timpul sezonului estival
Telegondola din Mamaia e funcțională în timpul sezonului estival, și anume din iunie până în septembrie. Adică doar patru luni pe an. Timp în care turiștii care vor să admire, de la înălțime, stațiunea și Marea Neagră pot să urce în cabine și să se bucure de priveliște. În restul anului, cabinele telegondolei din Mamaia sunt depozitate într-un hangar. Doar că angajații și membrii consiliului de administrație continuă să-și încaseze salariile și în extrasezon.
Din câte s-a mai aflat, sunt 11 angajați permanenți, plus directorul general, iar dintre aceștia patru sunt la birouri.
Potrivit sursei citate, proprietarul telegondolei este statul român – mai precis o asociere cu doi proprietari din partea statului român – Ministerul Economiei, pe de o parte, și Primăria Constanța, pe de altă parte.
Pe lângă cei 11 angajați, compania mai are și un consiliu de administrație format din cinci membri – trei din partea Ministerului Economiei și doi din partea Primăriei.
Iar profitul acesteia depinde strict de numărul de turiști care vin în stațiune și nu de vreo strategie a consiliului de administrație.
Ultima zi din sezon estival 2024 în care a funcționat Telegondola Mamaia a fost duminică, 15 septembrie. De altfel, la începutul lunii august a anului trecut, pe pagina de Facebook a Telegondolei Mamaia fusese postat un mesaj din care să reiasă care ar fi cinci motive pentru ca turiștii să aleagă să se plimbe cu telegondola.
Iată postarea:
„Plimbarea cu Telegondola Mamaia poate fi o experiență memorabilă din mai multe motive. Vom enumera doar 5 dintre ele:
1. Vedere panoramică: Telegondola oferă o perspectivă unică asupra stațiunii Mamaia, a mării Negre si a Lacului Siutghiol, permițându-ți să admiri peisaje spectaculoase de la înălțime. Este o ocazie excelentă pentru fotografii deosebite. Asigură-te că ai camera foto pregătită pentru a captura momentele frumoase.
2. Împărtășește momente cu cei dragi: Fie că ești cu familia, prietenii sau cu persoana iubită, o plimbare cu telegondola este o activitate perfectă pentru a crea amintiri împreună.
3. Relaxare și confort: Telegondola oferă o călătorie lină și relaxantă, departe de aglomerația de pe plajă sau de pe străzile înconjurătoare. Este o oportunitate de a te destinde și de a te bucura de natura din jur.
4. Entuziasm: Mersul cu telegondola este o activitate distractivă și emoționantă pentru copii. Vederea de sus și senzația de a pluti în aer îi va încântă. Parinții pot surprinde momente frumoase și bucuria copiilor, creând amintiri de neuitat.
5. Apusurile de soare – dacă te afli în telegondolă la apus, poți avea parte de o experiență impresionantă, observând cum soarele coboară spre orizont.”
Fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu s-a prezentat joi dimineață, 23 ianuarie, la Parchetul General, în dosarul Mineriadei. În fața presei, fostul vicepremier a declarat că nu a fost implicat în evenimente și că „după atâția ani” e dificil „de reconstituit exact”. Parchetul a anunțat, ulterior, că Gelu Voican Voiculescu e inculpat în dosarul Mineriadei din iunie 1990 pentru infracțiuni contra umanității.
„După atâția ani, (…) e dificil de reconstituit exact. Nu i-a chemat nimeni (pe mineri – n.r.). Ei s-au simțit datori să sară în ajutorul, după ce s-a întâmplat în 13, că s-a ocupat televiziunea și așa mai departe”, a spus Gelu Voican Voiculescu, conform stiripesurse.ro
„N-a fost nicio implicare, eram în plină ședință cu grupul senatorial care se constituia atunci” – a răspuns acesta, întrebat care a fost implicarea sa directă în acele zile.
„Nu. Categoric nu”, a afirmat Gelu Voican Voiculescu, după ce a fost întrebat, conform sursei menționate, dacă a fost nevoie de „acel război româno-român”.
Fostul viceprim-ministru a afirmat că nu a dat nicio declarație în fața procurorilor.
Gelu Voican Voiculescu, inculpat în dosarul Mineriadei din iunie 1990/Anunțul Parchetului
Parchetul General a anunțat, joi, 23 ianuarie, că Voican Voiculescu e inculpat în dosarul Mineriadei din iunie 1990.
„În continuarea comunicatelor de presă de publicate pe 15 ianuarie 2025, 16 ianuarie 2025 și 17 ianuarie 2025, informăm că în cauza denumită generic ”Mineriada din 13-15 iunie 1990”, procurorul de caz din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus în cursul zilei de astăzi punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul Voiculescu Gelu-Voican, la data faptelor viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României, sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecți pasivi secundari), lit. f) (2 subiecți pasivi secundari), lit. g) (1311 subiecți pasivi secundari ), lit. j) (1211 subiecți pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
Facem precizarea că starea de fapt reținută și încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, dată la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 și s-a constatat nulitatea actelor de urmărire anterior efectuate.”, s-a transmis într-un comunicat al Ministerului Public.
Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse au fost anulate în instanță.
Inițial, în iunie 2017, dosarul a fost trimis în instanță, însă Curtea supremă a dispus în decembrie 2020 restituirea dosarului la Parchetul Militar pentru refacerea de la zero a anchetei.
Până acum au fost puși din nou sub acuzare fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, general (rez.) Vasile Dobrinoiu, colonel (rez.) Petre Peter, Adrian Sârbu, fost șef de cabinet al fostului premier Petre Roman, și Miron Cozma, fost lider al minerilor din Valea Jiului.
Îngrijorare la Kiev după învestirea lui Trump. Toți oficialii de la Pentagon care se ocupau de Ucraina și de asistența militară pentru aceasta au fost demiși sau îndepărtați din funcții, conform informațiilor furnizate de un jurnalist ucrainean.
Preşedintele Donald Trump a înghețat luni pentru 90 de zile toate programele SUA pentru dezvoltare externă, dar ajutorul militar destinat Ucrainei nu va fi afectat, nici fluxul de arme şi muniţie spre Kiev, potrivit POLITICO, preluat de observatornews.ro. Nu este clar, însă, ce se va întâmpla cu asistența pentru reconstrucție.
Conform jurnalistului ucrainean Roman Bochkala, toți angajații din cadrul Pentagonului care se ocupau de chestiuni legate de Ucraina au fost fie concediați, fie suspendați sau transferați. În opinia sa, aceste schimbări indică un „nou format de relații” între Ucraina și Statele Unite, ceea ce este „îngrijorător”.
Ziaristul ucrainean Bochkala susține că informațiile provin de la un jurnalist „The Washington Post”, specializat în probleme legate de Ucraina, care a mers la Pentagon pentru a obține detalii despre situația curentă. „Vor exista schimbări, iar relațiile dintre cele două țări vor lua o nouă direcție”, a menționat Bochkala.
„Tocmai am avut o întâlnire cu jurnaliști de la The Washington Post. Mulțumim, Denis Yaroslavski, pentru organizare. După discuția noastră, corespondentul responsabil de subiectele legate de Ucraina a mers la Pentagon pentru a afla noutățile care se discută despre Ucraina. Se pare că – atenție – toți cei care erau responsabili de Ucraina la Pentagon au fost fie concediați, fie suspendați, sau urmează să fie transferați în alte funcții. Acest lucru reprezintă o resetare completă. Cu siguranță vor exista schimbări și un nou format al relațiilor. Este puțin îngrijorător, dar, într-un fel sau altul, acest lucru se va întâmpla” – sună mesajul publicat de Roman Bochkala pe Facebook pe 21 ianuarie.
Tot marți, 21 ianuarie, David Arakhamia, liderul grupului parlamentar al partidului de guvernământ Servitorul Poporului, a declarat că negocierile dintre Ucraina şi echipa lui Donald Trump ar putea avea loc la începutul lunii februarie, din câte a precizat Ukrainska Pravda.
All Pentagon officials responsible for Ukraine and aid have been dismissed or removed from their positions.
The US Department of Defense is undergoing a complete reset, signaling a new format of relations with Ukraine, Ukrainian journalists reported.
În tot acest context, revine în atenție discursul inaugural al lui Trump.
„Dacă Donald Trump, după cum a observat Scott Jennings la CNN, este la „apogeul puterii sale politice”, atunci ce urmează?
În discursul său inaugural, Trump a promis că „declinul american” a luat sfârșit și că o „epocă de aur a Americii” este pe cale să înceapă.
El a îmbrățișat, în esență, ceea ce seamănă cu o formă de teologie a eliberării, notează The Stectator. ”Ziua eliberării” va asigura restaurarea suveranității americane.
Cu toate acestea, Trump abia s-a referit la politica externă. Nu a fost menționat Israelul. Niciun cuvânt despre Ucraina. Nici o aluzie la Rusia. Nicio referire la NATO sau la vreo altă alianță americană.
(…) Pe plan intern, inversarea agendei lui Joe Biden – cel puțin în privința tranziției energetice(Green New Deal) – și revenirea la expoatările de petrol și gaze este credibilă. Mai puțin planurile privind deportarea milioanelor de migranți ilegali și anularea ”mandatului vehiculelor electrice”. Ce ar zice Tesla și însuși Elon Musk – numit de Trump co-director la DOGE, Departamentul pentru eficiență guvernamentală?
Epoca de aur seamănă mai mult cu o baghetă magică – tot ce atinge se transformă în bani. Dar America se confruntă cu inflația și, mai ales, cu o uriașă datorie publică.
Pe plan extern, Trump se vrea un pacificator. E drept, cu remarci și proclamații furioase.Cine va fi impresionat de tonul său bătăios? Cum va reuși să oprească războiul din Ucraina?” – citiți mai multe aici: Cât de radical va fi Trump?
Călin Georgescu și-a anunțat planul, în cazul în care nu i se va permite să intre din nou în cursa pentru Cotroceni. Totul s-a aflat cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale, programate să aibă loc în luna mai.
Candidatul independent clasat pe primul loc în urma celui dintâi tur al scrutinului pentru Cotroceni, din noiembrie 2014, și calificat în runda decisivă, înainte de anularea alegerilor, ca urmare a deciziei CCR, și-a anunțat planul, în cazul în care nu i se va permite să candideze la alegerile prezidențiale din luna mai.
Călin Georgescu a dat detalii, într-un interviu acordat lui Marius Tucă, în legătură cu planul său. Așa s-a aflat ce anume ar intenționa să facă, în cazul în care i se va interzice să candideze la scrutinul pentru cea mai înaltă funcție în stat, din luna mai.
„Pot să vă spun că ne trebuie un echilibru”
Acesta a adus în discuție nevoia de echilibru politic în România. Și varianta ipotetică, în cazul în care ar fi oprit să intre în cursa pentru Cotroceni, de a deveni premier, iar candidat la prezidențiale să fie un „suveranist”.
„Sunt președintele ales în turul 1 si 2. La turul 2 a început votul dimineața. Până s-a încheiat, aveam 70%. Conform legii, am fost ales președinte. Am auzit si eu de fake news, că voi fi blocat. Nu se poate, că n-am făcut nimic ilegal. Procurorii au arătat fix ce CSAT știa deja. N-am dat nimic, n-am primit nimic. Cei care au făcut ceva, au făcut-o pe propria răspundere.
Pot să vă spun că ne trebuie un echilibru și e clar pentru noi că fără un echilibru în România nu putem face față la ce val va veni, iar eu pot ține acest echilibru la Cotroceni, mai ales că e nevoie de înțelepciune.
Se discută și faptul că, în cazul abuziv și nerealist în care eu aș fi oprit (de la candidatura prezidențială), atunci ar fi și varianta că aș putea să pun pe cineva care să fie, normal, un suveranist (să candideze), iar eu să fiu eu prim-ministru, dar acest lucru n-ar mai ține echilibrul. Se știe și acest lucru, dar e puțin probabil.
Totuși, într-un astfel de caz de abuz incredibil, există această variantă”, a declarat Călin Georgescu, citat de antena3.ro.
Călin Georgescu: Câștig 100% în orice scenariu
Pe de altă parte, Georgescu s-a arătat convins să va „câștiga 100% în orice scenariu” și a anunțat că a făcut la rândul său niște sondaje. Mai mult, a dat de înțeles că urmează „foarte curând” un mesaj „foarte categoric din partea Americii, de susținere”.
„Eu știu sigur ca voi câștiga 100% în orice scenariu. Daca turul 2 se reia și dacă se reface, la fel. Am făcut si eu niște sondaje, ca sa fiu și mai sigur, mai ales că foarte curând va urma un mesaj foarte categoric din partea Americii, de susținere, în așa fel încât acest mesaj foarte hotărât să fie și pe placul celor obișnuiți sa facă aport la stăpân.
Ce pot eu să recomand este turul 2, pentru că (altfel) s-ar cheltui în plus (la reluarea întregului proces electoral), și l-am auzit pe Hunor (Kelemen, liderul UDMR) că a zis ca nu putem majora taxele, deci ar fi mult mai bine (să se dea) 100 de milioane pentru pensionari.
Totul e pregătit, după toate etapele pe care le-am parcurs, cu toată responsabilitatea, pentru că trebuie să urmăm refacerea ordinii constituționale.
Ori, acest proces a fost foarte important, chiar daca la Curtea de Apel a respinsă (cererea lui n.r.). Nu contează, CCR poate să revizuiască ceea ce a greșit.
Noi vorbim de un pas de echilibru care se dorește în România, pe varianta partidelor politice existente, pe care eu îl pot face din calitatea de președinte. Pe mine mă interesează echilibrul. Pe cealaltă variantă (cu Călin Georgescu prim-ministru, n.r.) fragilitatea echilibrului se stinge”, a estimat Călin Georgescu, potrivit sursei citate.
Anunțul AUR: Susținere pentru Georgescu la prezidențiale/Simion: „Nu candidez”
sursa foto: Facebook/George Simion
Ar mai fi de amintim faptul că Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a decis miercuri, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional de Conducere (CNC), susţinerea lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.
„În privinţa alegerilor prezidenţiale, AUR a votat în unanimitate pentru reintrarea în cadrul constituţional prin reluarea turului 2 al alegerilor prezidenţiale. Totodată, în perspectiva organizării unei alte runde de alegeri prezidenţiale, membrii AUR reuniţi în şedinţa CNC au reiterat poziţia partidului de a susţine voinţa exprimată de români la alegerile din 24 noiembrie, şi anume de susţinere a domnului Călin Georgescu”, se arată într-un comunicat al partidului.
„Precizăm că voci individuale care ies în spaţiul public nu reprezintă poziţia AUR, aceste persoane exprimându-se doar în nume personal”, a mai transmis AUR.
Recent, liderul AUR, George Simion, afirma într-un mesaj pe o rețea de socializare că nu doreşte să candideze la prezidențialele din 2025 şi că ar fi mai bun de premier decât de preşedinte, dar doar românii pot decide asta.
„Manipularea continuă, vă rog, nu mă mai puneţi în sondaje, nu candidez, aş fi mai bun de premier decât de preşedinte, dar doar ROMÂNII pot decide asta”, a scris George Simion pe Facebook.
Au fost vociferări și nemulțumiri, miercuri, pe holurile Senatului. Totul după ce al doilea om în stat, Ilie Bolojan, președintele Camerei superioare a Parlamentului, a anunțat că vrea să desființeze în jur de 180 de posturi bugetate.
Zeci de angajați din Senat au ieșit pe holurile instituției, în fața biroului lui Bolojan, de la Senat, și și-au manifestat nemuțumirea față de această inițiativă de a reduce numărul de posturi.
S-a lăsat cu huiduieli
S-a lăsat inclusiv cu huiduieli îndreptate către președintele Senatului. În tot acest context, Bolojan le-a spus celor prezenți la protestul spontan că îi respectă pe oamenii care lucrează în Senat, dar că „sinecurile politice se vor încheia”.
„Am tot respectul pentru oamenii care lucrează în Senat, care sunt profesioniști”, le-a spus Bolojan angajaților. Doar că o voce din rândul funcționarilor nemulțumiți i-a răspuns rapid că funcția sa este „efemeră”. „Cu tot respectul, nu ni se pare, domnul președinte. Abia ați venit. Nu ați discutat cu niciunul dintre noi. Nu știți problemele reale. Vă readucem aminte că președinția Senatului, ca toate funcțiile acestea, sunt efemere. Noi suntem cei care asigurăm continuitate, expertiză. Nu se poate să veniți cu idei de genul – vrem să schimbăm tot timpul oameni”, a susținut aceasta.
Cristina Tărteață, consiliera indignată de concedierile de la Senat, are două apartamente în Capitală
„Sinecurile politice se vor încheia. Îmi pare rău. Asta e situația. Am discutat cu sindicatele. Accept orice discuție, dar dacă credeți că schimbați ceva în felul acesta, nu se va întâmpla. Respectul față de cetățeni trebuie să îl probăm nu prin huiduieli, ci prin ceea ce facem”, a mai spus Bolojan.
În fruntea celor nemulțumiți a fost Cristina Tărteață, consilier parlamentar, care conform stirileprotv.ro, este membră PSD și a avut mai multe funcții în instituții controlate de partid: a fost membru în Consiliul de administrație de la ROMATSA și secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Potrivit declarației de avere din 2019, Cristina Tărteață are o mașină Lexus, două apartamente în București, ceasuri și bijuterii în valoare de 25.000 de euro. Tot în 2019 a declarat venituri de aproape 200.000 de lei.
Jetoanele World Liberty Financial oferă deținătorilor lor un drept de vot în deciziile privind caracteristicile produselor și marketingul, potrivit Reuters. Bitcoin și Ether pot fi utilizate pentru plăți sau dezvoltarea de aplicații.
Naomi Girma, una dintre cele mai valoroase apărătoare din fotbalul feminin, este pe punctul de a scrie istorie. Potrivit celor mai recente informații, Chelsea FC Women este pregătită să stabilească un nou record financiar pentru un transfer în fotbalul feminin, oferind suma impresionantă de 1 milion de euro clubului San Diego Wave.
”Are dreptate, desigur, că problema nu este SUA și că problema este Europa”, a declarat Rutte la o discuție despre Ucraina la Forumul Economic Mondial, după ce aliatul-cheie al lui Trump, Richard Grenell, l-a criticat cu privire la cheltuielile de apărare ale Olandei, informează Politico.
„De la toți europenii? 200.000, minim. În caz contrar, e zadarnic”, a spus Zelenski la Forumul Economic Mondial de la Davos, când a fost întrebat despre dimensiunile unui asemenea contingent.
Schimbarea puterii din Statele Unite a trimis o undă de șoc peste întreaga Europă. Aproape instant, marele Green Deal a început să fie contestat din toate părțile, determinând conducerea Comisiei Europene să treacă la nuanțări, scuze penibile și, mai ales, să anunțe renegocierea termenilor aberanți care aproape au îngropat întreaga industrie auto din UE.
De data aceasta, prezența Chinei la conferința liderilor politici, de afaceri și financiari este mult atenuată în urma revenirii lui Trump la Casa Albă, relatează Bloomberg. Principalul oficial al națiunii la forum este vicepremierul Ding Xuexiang.
În 2023, 10,6% din populația UE nu a putut să-și mențină locuința suficient de caldă, comparativ cu 2022, ponderea crescând cu 1,3 puncte procentuale (pp), arată Eurostat. Cea mai mare pondere a persoanelor care nu au putut să-și mențină locuințele adecvat încălzite au fost observate în Spania și Portugalia (ambele 20,8%), urmate de Bulgaria (20,7%), Lituania (20,0%) și Grecia (19,2%). România ocupă abia locul 6, cu 12,5%, urmată îndeaproape de Franța, cu 12,1%, Italia, cu 9,5%, Germania, cu 8,2% și Slovacia, cu 8,1%. Procente ceva mai mici s-au raportat în Ungaria și Irlanda, cu câte 7,2%, și Olanda, cu 7,1%. La polul opus s-au situat Luxemburg (2,1%), Finlanda (2,6%), Slovenia (3,6%), Austria (3,9%) și Estonia (4,1%), care au raportat cele mai mici cote.
Semn că vistieria este goală, Guvernul a decis să nu mai țină cont de niciun fel de presiuni și să ceară plata impozitului specific pe cifra de afaceri în sectorul petrolului și gazelor și firmelor străine care nu aveau sediul fiscal în România, dar făceau afaceri în țara noastră.
Încercând să reconstruiască imperiul rus, el pierde influența Rusiei asupra fostelor sale teritorii. Încercând să mărească distanța dintre granițele Rusiei și NATO, a produs opusul: alianța transatlantică este acum, după cum avertizează Kremlinul, „la porți”. Frontul intern este la fel de tulburat, notează Foreign Affairs. Economia este structurată din ce în ce mai mult în funcție de război și de stat.
