În ultima vreme se vorbește adesea despre scumpirea alimentelor și nu numai, și despre cât de greu le este multor pensionari, cu venituri mici, să se descurce de la o lună la alta, când vine vorba să reușească să se încadreze să cumpere, din pensie, și mâncare, dar și medicamentele de care au nevoie, dar și să plătească facturile la utilități.

În tot acest context, aflăm că există și persoane care se bucură de pensii consistente.

Pensionarul din România care încasează cea mai mare pensie bazată pe contributivitate primeşte lunar peste 108.000 de lei. Potrivit statisticilor Casei Naţionale de Pensii Publice, la finalul anului trecut erau în plată 4.703.349 de pensii bazate pe contributivitate, notează stiripesurse.ro.

Cea mai mare pensie din România, bazată pe contributivitate, este de 108.627 lei lunar, a relatat, marţi, Ziarul Unirea, citând date ale Casei Naţionale de Pensii.

Cum arată top 3

Clasamentul este completat de un român care primeşte lunar 94.519 lei, iar cea de-a treia pensie din ţară, așadar locul 3 în top, este de 89.991 de lei. Următorul cel mai bogat pensionar din România încasează 81.299 de lei/lună.

În topul celor mai „avuți” pensionari, conform contributivității, se situează doi români cu pensii de 72.317 lei şi 70.972 de lei. Sunt urmaţi de un grup de 5 pensionari cu venituri lunare plătite de CNPP cu sume între 60.002 – 67.611 lei, potrivit sursei citate.

În luna decembrie a anului trecut, în evidenţa Case Naţionale de Pensii se aflau 4.703.349 de pensii bazate pe contributivitate, 11.688 de pensii de serviciu şi 13.926 de indemnizaţii pentru membrii uniunilor de creatori, acordate conform prevederilor Legii nr. 8/2006.

Dintre cei 4.728.963 de pensionari aflaţi în evidenţă, 923.766 de persoane, reprezentând 19,53% primesc pensie minimă garantată, al cărei cuantum este de doar 1.281 de lei, mai notează aceeași sursă.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă cu pensiile

„Verificarea îndeplinirii măsurilor dispuse de Curtea de Conturi pentru Casa Națională de Pensii, după un audit financiar din 2020, a relevat că reparațiile financiare pentru românii cărora li s-au ciuntit din pix pensiile nu au fost finalizate nici după 4 ani. Este vorba despre sute de pensii anticipate, pe caz de boală și invaliditate, care ar fi trebuit transformate în pensii pentru limită de vârstă, prejudiciul cauzat cetățenilor fiind de peste 156.000 de lei. În schimb, la pensiile de serviciu greșelile s-au făcut pe plus, cu plăți nelegale de peste 447.000 lei.

Absența digitalizării complete și, mai ales, deficitul de personal din casele teritoriale de pensii, care se confruntă cu un volum mare de dosare, au creat premisele unor erori majore la stabilirea drepturilor de pensii. Raportul de urmărire a aplicării măsurilor dispuse după un audit efectuat în 2020 la Casa Națională de Pensii a relevat că nici acum, după 4 ani, acestea nu au fost implementate în integralitate.”

Citiți mai multe AICI: Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Pensiile de serviciu, umflate ilegal, iar pensiile mici, ciuntite din pix

Citiți și: Salariile și pensiile pe februarie, ÎNGHEȚATE?!

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Oradea au trimis în judecată doi comisari-șefi de poliție pentru abuz în serviciu și uzurparea funcției. Dosarul va ajunge pe masa magistraților de la Tribunalul Bihor.

Este vorba, din câte reiese dintr-un comunicat al DNA, despre Mugurel Laviniu Poinar, comisar șef de poliție, la data faptelor șeful Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (B.C.C.O.) Oradea, aflat sub control judiciar, acuzat de abuz în serviciu în formă continuată, uzurparea funcției, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și uzurparea funcției. Și despre Alin-Nicușor Tărău, comisar șef de poliție, la data faptelor șef al Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (B.C.C.O.) Oradea și fost șef al Brigăzii de Operațiuni Speciale Oradea, acuzat de DNA de uzurparea funcției, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și uzurparea funcției.

Ar fi emis, fără drept, două adrese oficiale „în favoarea” fiului unui om de afaceri

„La data de 23 decembrie 2020, inculpatul Poinar Laviniu Mugurel, împreună cu inculpatul Tărău Alin-Nicușor, în calitățile menționate anterior, ar fi emis, deși nu aveau acest drept, două adrese oficiale în favoarea unei persoane (fiul unui om de afaceri din județul Bihor), prin care i-ar fi comunicat date și informații privind efectuarea urmăririi penale de către procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Oradea, într-o cauză penală”, se menționează în comunicatul DNA.

„În concret, în contextul soluționării propunerii de luare a măsurii arestării preventive față de această persoană, judecată într-un dosar penal aflat pe rolul Tribunalului Bihor, la solicitarea apărătorilor acesteia, inculpații Poinar Laviniu Mugurel și Tărău Alin-Nicușor ar fi emis cele două adrese prin care ar fi comunicat faptul că, în cursul lunii noiembrie 2018, s-a reușit prinderea în flagrant a doi traficanți de droguri de mare risc în baza informațiilor furnizate de către fiul omului de afaceri din Oradea, dosar penal finalizat prin trimiterea în judecată a celor doi, date ce nu puteau fi comunicate de către inculpați, ci doar de către procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Oradea”, mai precizează reprezentanții DNA.

Ulterior, pe 27 februarie 2023, apărătorul fiului omului de afaceri ar fi depus una dintre adresele respective ca probă în cauza penală de pe rolul Tribunalului Bihor, pentru a justifica prezența acestuia în incinta Poliției Municipiului Oradea – Biroul Supravegheri Video – au mai anunțat anchetatorii anticorupție.

„Totodată, inculpatul Poinar Laviniu Mugurel, care deținea atribuții de soluționare a petițiilor, nu ar fi redirecționat cererile avocaților persoanei respective către D.I.I.C.O.T. – Serviciul teritorial Oradea, deși avea această obligație legală”, se mai notează în comunicatul DNA.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bihor, cu propunerea de a se menține măsura preventivă dispusă în cauză.

Simona Chiru, finalistă a campaniei „100 de Tineri pentru Dezvoltarea României”, a demonstrat că pasiunea pentru un sport considerat extrem poate coexista cu un plan de carieră clasic. Recent invitată în emisiunea „România inteligentă” de pe Antena 3 CNN, ea a vorbit despre reușitele sale în competițiile de înot în ape înghețate și despre visul de a deveni avocat, după finalizarea studiilor în Drept la Academia de Studii Economice din București.

Tânăra sportivă a început să se antreneze pentru înot de performanță încă din copilărie, fiind prezentă în diverse competiții de la vârsta de 5-6 ani. Totuși, ea a câștigat atenția lumii sportive prin participarea la întrecerile de înot în ape reci, unde a reușit să obțină rezultate remarcabile încă de la primele participări. „Este mult mai greu mental, deoarece intrarea în apă înghețată este dureroasă”, a explicat Simona, subliniind efortul deosebit pe care îl presupune acest sport. Pe lângă antrenamentele clasice de înot, care pot dura și câte patru ore pe zi, ea trebuie să își pregătească organismul pentru temperaturile extrem de scăzute, folosind metode speciale de acomodare și refacere.

Întrebată cum reușește să îmbine o astfel de pasiune solicitantă cu planurile profesionale, Simona a răspuns simplu: prin disciplină și perseverență. „Sunt studentă în anul II la Facultatea de Drept, în cadrul Academiei de Studii Economice. Deocamdată îmi doresc să dau examenul la barou și să devin avocat”, a mărturisit ea în emisiune. Convinsă că poate contribui la dezvoltarea României și dincolo de sport, Simona consideră că meseria de avocat îi va permite să-și valorifice ambiția și spiritul de fair-play într-un mediu profesional.

În plus, apariția pe lista finaliștilor campaniei „100 de Tineri pentru Dezvoltarea României” – inițiată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României – a reprezentat pentru Simona un pas important spre recunoașterea meritelor ei. Ea susține că astfel de proiecte sunt binevenite, deoarece pun în prim-plan exemple pozitive din diverse domenii, încurajând tinerii să își urmeze pasiunile și să își dezvolte potențialul.

Prin performanțele obținute la competițiile de înot în ape înghețate și prin efortul de a-și consolida o carieră în domeniul juridic, Simona Chiru oferă un exemplu puternic de echilibru între ambițiile sportive și profesionale. Povestea ei arată că un sport extrem, practicat cu perseverență, poate deveni punctul de plecare pentru o carieră orientată spre susținerea valorilor și a progresului în societate.