Relațiile Statelor Unite cu națiunile arabe navighează pe mări furtunoase în aceste zile. Fiecare mișcare unilaterală a Washingtonului erodează și mai mult echilibrul delicat stabilit după Războiul Rece.
Propunerile recente ale lui Donald Trump cu privire la Gaza – relocarea forțată a palestinienilor, controlul SUA asupra enclavei, transformarea acesteia în „Riviera Orientului Mijlociu” – au stârnit o respingere unanimă într-o lume arabă altfel fracturată.
Președintele Egiptului a condamnat ferm orice transfer de populație în Sinai, evocând spectrul refugiaților din 1948. Iordania, unde palestinienii reprezintă aproape 60% din populație, a avertizat cu privire la o criză ireversibilă de identitate, notează Modern Diplomacy. Chiar și Arabia Saudită, angajată într-o relație strategică cu SUA în ceea ce privește programul nuclear al Iranului și Acordurile Abraham, și-a reafirmat angajamentul față de Ierusalimul de Est ca viitoare capitală palestiniană.
Aceste reacții nu sunt doar sentimentalisme învechite; ele dezvăluie o anxietate existențială. Folosind Gaza drept monedă de schimb geopolitic, Trump nu amenință doar un teritoriu, ci atacă una dintre ultimele narațiuni unificatoare ale lumii arabe, deja slăbită de războaie civile, revolte eșuate și influența în creștere a Iranului.
Dacă propunerile lui Trump s-ar materializa, chiar și parțial, ar stabili un precedent cu repercusiuni imprevizibile. ”Pacificatorul” s-a rupt de principiile diplomatice consacrate, adoptând o strategie tranzacțională în care interesele naționale imediate eclipsează orice logică multilaterală.
Criza dezvăluie un adevăr adesea trecut cu vederea: problema palestiniană nu este doar un conflict teritorial, întruchipează o luptă pentru recunoaștere, o căutare a demnității care transcende granițele. Când Trump spune că vrea să „rezolve problema o dată pentru totdeauna”, el ignoră faptul că pentru milioane de arabi – din Maroc până în Irak – Palestina a devenit simbolul propriei lor neputințe în fața unei ordini occidentale percepute ca fiind nedreaptă.
Deocamdată, SUA nu se bazează pe o intervenție militară deschisă, ci pe o eroziune lentă a principiilor dreptului internațional – dreptul la întoarcere, suveranitatea teritorială și interzicerea deplasărilor forțate. Dacă Gaza cade, cine poate spune că Cisiordania, Ierusalim, Sinai sau chiar Înălțimile Golan vor fi cruțate?
În acest context, stabilitatea Orientului Mijlociu nu poate fi impusă prin decizii unilaterale, detașate de realitățile locale și de moștenirile istorice care modelează echilibrele regionale. Trump ar trebui să știe că lumea arabă nu este terenul de joc al Statelor Unite.
Totuși, în decurs de 24 de ore, relația Trump-Zelenski a căzut în picaj înainte de a se prăbuși definitiv cu o postare devastatoare a președintelui american pe platforma sa Truth Social.
Germania se află în mijlocul unui 
Abordarea lui 
Dacă la început a fost luată prin surprindere și nu a știut în ce direcție s-o apuce, Europa pare acum convinsă că a găsit calea pe care să meargă. Câțiva lideri din Vest, în frunte cu Emmanuel Macron, portavocea noului val de politicieni obedienți, s-au reunit luni, la Paris, și au pus la cale planul care prevede schimbarea totală a modului în care este organizată U.E.
Pentru a scăpa de bătăi de cap, ANSVSA i-a convocat pe crescătorii de ovine și caprine pentru a-i convinge să-și vaccineze, în masă, animalele cu vaccinul împotriva pestei micilor rumegătoare. Crescătorii au avertizat că vaccinarea va însemna și interdicția la export, dat fiind că țările arabe nu acceptă să importe ovine care au fost injectate cu acest ser. Fără exporturile în țările arabe, creșterea ovinelor în România va dispărea, astfel că proprietarii de animale sunt deciși să se opună cu toate forțele unei asemenea măsuri.
Guvernul Ciolacu 2 nu numai că stă pe un butoi de pulbere, dar a mai aprins și fitilul, provocând adevărate explozii sociale. Ordonanța sărăciei a ajuns să anuleze toate drepturile prevăzute în contractele colective de muncă, măcelărind, efectiv, veniturile angajaților din toate sectoarele. Mai grav este că primii care au anunțat declanșarea grevelor au fost cei din sectorul energetic, marcat și așa de dificultăți majore în ultima perioadă.
Dar valul de anunțuri tarifare a avut aparent efectul opus și slăbește dolarul. În sine, nu este un motiv de alarmă. Prin scumpirea importurilor, Donald Trump ar putea să-și îndeplinească obiectivul de reducere a deficitului comercial, aducând astfel beneficii pe termen scurt economiei SUA.
După ce a șters pe jos cu raportul Comisiei de la Veneția, arătând că cei care l-au întocmit au făcut erori și confuzii, președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a interpretat raportul ca un îndemn la cenzurarea rețelelor sociale, în speță Tik Tok. În opinia sa, raportul Comisiei trebuie înțeles ca o necesitate de stabilire de către statele membre ale Consiliului Europei a unor reguli de natură legislativă pentru desfășurarea campaniilor electorale în sfera mijloacelor social-media.