Inițial, companiile low cost LC au venit cu un concept nou prin care se scădeau prețurile biletelor de avion prin diverse scheme și manevre situate în zona gri a legislației în domeniu. Cazul bagajului călătorului aerian este unul elocvent în acest subiect fierbinte și vizează ambele segmente: bagajul de cabină sau de mână și bagajul de cală!

Povestea LC a bagajului de cală

Bagajul de cală a fost prima țintă a companiilor LC care au introdus tot felul de taxări asupra lor în scopul obligării pasagerilor în a nu mai folosi astfel de bagaje evident în avantajul material al transportatorului. Deoarece cu cat este mai ușor avionul ca urmare a scăderii până la eliminare a bagajelor de cală , acesta va consuma mai puțin și costurile cursei vor fi mai mici deci va crește profitul.

Unele companii LC chiar au introdus metoda ducerii bagajului propriu de către pasageri până la cala avionului în locul sistemului centralizat de înregistrare și transport, la fel și la debarcare pasagerii trebuind să își care bagajele de cală singuri.
Doar ca aceste bagaje ar trebui să fie cărate de către pasager fără posibilitatea folosirii vreunui cărucior de bagaje. Pe de altă parte, greutatea unui bagaj de cală a fost redusă treptat în lipsa unei legislații clare și ea astăzi variază între 23 și 21 de kilograme per piesă.
Închipuiți-vă ca o doamnă pe tocuri trage de bagajul ei de 23 de kg de la intrarea în aerogară, trece pe la controlul de securitate cu el, apoi se urcă cu el în autobuzul ce o duce la avion, și îl lasă în fața calelor avionului! Schimbați acum doamna pe tocuri cu o distinsă doamnă în vârstă de peste 65 de ani! Interesant nu?

Calul lui Procust

Neobosiți și neostoiti în goana lor după profit companiile LC au atacat și acest capitol sens în care au introdus tot felul de reglementări, repet ca urmare a unei politici de protejare a lor de către autoritățile de reglementare din domeniu în detrimentul pasagerilor adică a celor care trebuiau apărați și din banii cărora își luau ei salariile.
De la introducerea “ Calului lui Procust”- denumit astfel de mine ca trimitere la povestea Patului lui Procust – adică a stativului de măsurare a dimensiunilor genții, s-a constatat ca nu corespunde deloc nici măcar geanta tip pilot folosită ca și model standard general.
Calul lui Procust a fost ulterior dotat și cu un cântar care ambele produc bani transportatorilor LC și nervi etc pasagerilor care sunt forțați să trimită bagajul la cală dacă nu încape în acel stativ chiar dacă respectă greutatea admisă și să plătească suplimentar
Urmare a unor tipare uzuale o persoană de sex feminin transportă cu ea în general o poșetă de dimensiuni variabile în funcție de moda, o geantă de transport a laptopului dat de firmă și pe care îl folosește în timpul zborului, plus niscaiva pungi cu cele cumpărate în aerogară (mâncare, apă, parfumuri etc).

In sezonul rece hainele sunt evident mai lungi, mai groase, mai voluminoase ceea ce face ca locurile de depozitare a bagajelor de mana in cabina pasagerilor sa devină insuficiente. Este de reținut ca aceste spații de depozitare nu au fost calculate pe baza unui algoritm clar ci doar ca spațiu fix determinat avut la dispoziție ceea ce s-a dovedit a fi o bilă neagră dată constructorilor de avioane.

Ultimul atac: Bagajul de mână!

De curând Organizația europeană a consumatorilor europeni BEUC și alte 16 organizații membre ale sale, au depus o plângere oficială la Comisia Europeană împotriva companiilor aeriene low cost cu privire la ceea ce se consideră a fi practici comerciale „ilegale”. Plângerea vizează în special problema bagajului de mână, BEUC și afiliații săi fiind de părere că bagajul de mână, inclusiv bagajul de mână, ar trebui inclus în prețul de bază al unui bilet și nu taxat suplimentar precum în prezent. Companiile aeriene atacate prin plângere sunt: Easyjet, Norwegian, Ryanair, Transavia, Volotea, Vueling și Wizz Ai, în topul plângerilor pasagerilor fiind RyanAir și EasyJet. Prin plângerea sa BEUC afirma ca: „Considerăm că aceste practici reprezintă o încălcare a Regulamentului UE 1008/2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene, a Directivei UE 2005/29/CE de interzicere a practicilor comerciale neloiale și a Directivei UE 93/13/CEE de interzicere a clauzelor contractuale abuzive.”

Totodată, BEUC face o referire directă la Curtii Europene de Justiție din 2014 care a precizat că „transportul bagajului de mână nu poate fi supus unui supliment de preț, cu condiția ca acesta să îndeplinească cerințe rezonabile în ceea ce privește greutatea și dimensiunile sale și să respecte cerințele de securitate aplicabile”. Bineînțeles ca imediat după depunerea acestei plângeri toate companiile aeriene menționate în ea, au depus contestații și au dat declarații de presă în care acestea se prezintă precum Albă ca Zăpada de curate la suflet Astfel directorul executiv al EasyJet, Kenton Jarvis, a declarat că politicile companiei sale aeriene privind bagajele la bord sunt „foarte clare” și ca aceste politici au fost bine primite de pasageri, în special de „treimea dintre clienții noștri care au ales să nu ia bagaje suplimentare și să ocupe pur și simplu locul alocat și să călătorească cu un bagaj gratuit”. Adică pasagerul trebuie să plece cu mâinile în buzunar și cu cardul la el să poată plăti taxele suplimentare născute din bogata imaginație a vânătorilor de profit ! Cei de la Norwegian Airlines și-au deplâns și ei frustrarea față de plângere în publicația germană Deutsch Welt. Astfel “Norwegian se angajează să ofere călătorii sigure și accesibile, iar politica noastră privind bagajele reflectă acest lucru”, precizând și că taxele suplimentare a acestor bagaje de mână sunt „esențiale pentru gestionarea greutății și a spațiului limitat la bord, asigurarea siguranței pasagerilor și menținerea punctualității”. Bla bla bla! Nimic legal ci doar legea bunului plac!

La noi ca la nimeni! Dacă în 2024 Ministerul Spaniol al Drepturilor Sociale și Consumului a aplicat amenzi în valoare de 179 de milioane de euro companiilor aeriene low-cost pentru politicile lor privind bagajele, la noi degeaba informează pasagerii INFOCONS ca ….nimic nu se schimbă! De ce? Simplu! În grupul BEUC este membră o asociație din România Asociatia Pro Consumatori – APC Romania, cu sediul într-un bloc din Militari care este cvasinecunoscuta în țară și care nu are practic nici o putere. Am întrebat de curiozitate în ultimele luni peste trei sute de pasageri, mulți dintre ei frecvenți utilizatori ai companiilor low cost, dacă știu și ce știu despre această asociație. Nimeni nu știa de ea, ce face, ce a făcut, etc!

Un inspector superior din cadrul ANAF a fost reținut de către procurorii DNA, pentru trafic de influență, fiind acuzat că ar fi primit în mai multe rânduri bani de la o femeie, pentru a proteja firme pe care aceasta le administrează de diverse controale ale Fiscului.

În același dosar a fost reținută și femeia care i-ar fi dat bani inspectorului.

Cele două rețineri vin după ce DNA-ul a efectuat, joi, 22 mai, percheziții în opt locații din București, Ilfov și Giurgiu, într-un dosar ce are legătură cu firme de ridesharing.

DNA a anunțat vineri, într-un comunicat, că procurorii anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 22 mai 2025, în cazul lui Dimitriu Andrei-Petru, inspector superior în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (D.G.A.F.) – Direcția Control Antifraudă 1 din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, acuzat de „două infracțiuni de trafic de influență, dintre care una săvârșită în formă continuată”, precum și a „N.M.V., persoană fizică fără calitate specială, administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență în formă continuată”.

Conform DNA, în perioada martie-mai 2025, inspectorul superior Dimitriu ar fi pretins și ar fi primit diferite sume de bani de la inculpata N.M.V., atât direct, cât și indirect, prin intermediul unei persoane, în schimbul exercitării influenței pe care ar fi lăsat să se creadă că o are asupra unor funcționari din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), pentru a-i determina pe aceștia să sisteze unele controale derulate la societățile pe care le administrează aceasta din urmă, ori să aplice sancțiuni mai blânde, respectiv să amâne sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la cele constatate în urma acestor controale.

Inspectorul ar fi fost prins în flagrant, în parcarea unui restaurant

DNA mai anunță că „la data de 22 mai 2025, în timp ce se afla în parcarea unui restaurant din Sectorul 1, inculpatul Dimitriu Andrei Petru a primit printr-un intermediar suma de 3.000 de euro pretinsă anterior, moment în care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului fiind găsită suma respectivă de bani”.

Cei doi inculpați reținuți vor fi prezentați Tribunalului București, cu propunere de arestare preventivă – a mai anunțat DNA.

Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul DNA din 23 mai:

„În continuarea comunicatului nr. 346/VIII/3 din 22 mai 2025, vă aducem la cunoștință faptul că procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 22 mai 2025, față de inculpații:

DIMITRIU ANDREI-PETRU, inspector superior în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (D.G.A.F.) – Direcția Control Antifraudă 1 din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de influență, dintre care una săvârșită în formă continuată;

N.M.V., persoană fizică fără calitate specială, administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență în formă continuată.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada martie-mai 2025, la intervale de timp diferite, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul Dimitriu Andrei-Petru, în calitatea menționată anterior, ar fi pretins și ar fi primit diferite sume de bani de la inculpata N.M.V., atât direct, cât și indirect, prin intermediul unei persoane, în schimbul exercitării influenței pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor funcționari din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (D.G.A.F.), pentru a-i determina pe aceștia să nu îndeplinească acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu ori să întârzie îndeplinirea acestora, și anume, să sisteze unele controale derulate la societățile pe care le administrează aceasta din urmă, ori să aplice sancțiuni mai blânde, respectiv să amâne sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la cele constatate în urma acestor controale.

În concret, în perioada martie – aprilie 2025, inculpatul Dimitriu Andrei Petru ar fi pretins de la inculpata N.M.V., atât direct, cât și prin intermediul unei persoane, suma de 6.000 de euro și ar fi primit de la aceasta, în aceeași modalitate, suma totală de 7.500 de euro, în schimbul traficării influenței pe care acesta ar fi promis că o va face la funcționari din cadrul D.G.A.F., pentru ca actele de constatare rezultate în urma controlului finalizat la una dintre firmele inculpatei să nu fie trimise la organele de urmărire penală în vederea sesizării pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală.

În acest context, în perioada martie – aprilie 2025, inculpatul Dimitriu Andrei Petru ar fi pretins de la inculpata N.M.V., printr-un intermediar, o sumă de bani cuprinsă între 15.000 și 20.000 de euro, în schimbul intervențiilor (traficării influenței) pe care acesta ar fi pretins că le-a făcut și ar fi promis că le va face la funcționari din cadrul D.G.A.F., pentru rezolvarea favorabilă a controlului în derulare la cea de-a doua societate administrată de aceasta, respectiv să fie aplicate sancțiuni mai blânde și să nu fie trimise actele de control la organele de urmărire penală în vederea sesizării pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, ori trimiterea actelor de control să fie amânată.

În continuare, la data de 08 mai 2025, inculpatul Dimitriu Andrei Petru ar fi pretins pentru sine și pentru altul (respectiv un șef din cadrul D.G.A.F.) de la inculpata N.M.V., suma de 2.000 euro pe lună, timp de un an (respectiv 24.000 de euro), în schimbul intervențiilor pe care acesta ar fi promis că le va face la funcționari din cadrul D.G.A.F., pentru rezolvarea favorabilă a unui control iminent ce s-ar efectua la cea de-a treia societate administrată de aceasta, precum și pentru ca timp de un an, societățile pe care le deține inculpata, să nu fie controlate de către funcționari din cadrul D.G.A.F. cu atribuții în acest sens.

La data de 19 mai 2025, inculpatul Dimitriu Andrei Petru, în calitatea menționată anterior, ar fi pretins printr-un intermediar suma de 3.000 de euro, pentru sine și pentru un alt funcționar D.G.A.F., de la un administrator al unei societăți comerciale, în schimbul exercitării influenței pe care a lăsat să se creadă că o are asupra colegilor săi, inspectori din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, pentru a desigila un depozit utilizat de această societate, ce fusese sigilat de către colegii săi la data de 13 mai 2025, în urma unui control efectuat la societatea respectivă.

Astfel, la data de 22 mai 2025, în timp ce se afla în parcarea unui restaurant din Sectorul 1, inculpatul Dimitriu Andrei Petru a primit printr-un intermediar suma de 3.000 de euro pretinsă anterior, moment în care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului fiind găsită suma respectivă de bani.
Celor doi inculpați li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile 309 Cod de procedură penală.

Cei doi inculpați vor fi prezentați cu propunere de arestare preventivă Tribunalului București.

În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.”

Percheziții DNA, joi, în opt locații din București și județele Ilfov și Giurgiu

Joi, 22 mai, DNA transmisese, într-un comunicat, că procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală „ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de trafic de influență și cumpărare de influență, în perioada martie-mai 2025, de către funcționari publici cu atribuții de control din cadrul ANAF, respectiv persoane fizice și persoane juridice care operează în transportul alternativ prin intermediul aplicațiilor de ridesharing.

Faptele de corupție investigate sunt presupus a fi comise pentru protejarea și favorizarea unor persoane fizice și juridice care eludează plata taxelor, impozitelor și contribuțiilor datorate bugetului statului, cu impact negativ asupra serviciilor publice și, astfel, erodarea încrederii în stat, în instituții și în administrația publică”.

Și că în cursul zilei de 22 mai se fac efectuate percheziții domiciliare în opt locații situate pe raza municipiului București și județelor Ilfov și Giurgiu, dintre care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale.

Prima reacție a ANAF, după ce s-a aflat de percheziții

S-a aflat că una dintre percheziții s-a făcut la sediul ANAF. De altfel, de la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală s-au făcut și câteva scurte precizări, în acest context.

„În legătură cu informaţiile apărute în mass-media despre percheziţiile procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie la sediul ANAF, facem următoarele precizări:

Prin politica de toleranţă zero faţă de corupţie, conducerea ANAF susţine necondiţionat demersurile organelor de urmărire penală şi asigură implementarea tuturor măsurilor legale necesare prevenirii şi combaterii acestui flagel.

Reafirmăm hotărârea ANAF de a menţine un grad ridicat de încredere şi de a respecta standardele de integritate şi corectitudine asumate, promovând totodată profesionalismul și etica în toate activitățile sale” – s-a menționat într-un comunicat făcut public în 22 mai.

Vremea rea, care s-a abătut asupra mai multor zone din țară, a umplut străzile de ape, dar și curțile oamenilor, a dărâmat copaci și a iscat îngrijorare în rândul localnicilor, care s-au temut că furia naturii le va distruge cu totul grădinile.

Județele aflate sub avertizări Cod portocaliu de vreme severă au fost lovite puternic de furtuni, însoțite de tunete și fulgere, dar și de grindină. Ploile abundente au inundat străzi, iar grindina căzută a format, în unele cazuri, o adevărată „pătură” de gheață, care a acoperit curțile localnicilor.

Unul dintre județele afectate de manifestările de vreme instabilă a fost Iași, dar și în Constanța au apărut probleme cauzate de ploile abundente. În Iași, copacii smulși de vânt au căzut peste drumuri și trotuare, iar în satele din jur, grădinile au fost distruse de bucăţile de gheaţă, potrivit observatornews.ro. În oraş, vântul puternic din timpul furtunii a doborât mai mulţi copaci, care au căzut pe carosabil sau pe trotuare. Iar în comuna Românești, grindina a afectat grădinile localnicilor.

Străzi inundate la Cernavodă, în urma ploii torențiale

În Constanța, la Cernavodă, a plouat torențial, iar zona joasă a orașului a fost inundată, astfel că străzile pline de apă au părut mai degrabă râuri. În Călărași, satul Constantin Brâncoveanu, o ploaie care a durat 10 minute, cu grindină, a făcut prăpăd.

Urmările manifestărilor de vreme rea s-au văzut și într-o localitate din județul Mureș. E vorba despre comuna Pogăceaua din Mureş, unde pompierii au intervenit pentru a scoate apa din zece gospodării, inundate în urma ploilor.

„În contextul fenomenelor hidrometeorologice prognozate, în intervalul 22.05.2025, ora 07:00 – 23.05.2025, ora 07:00, s-au înregistrat efecte în 3 localități din 3 județe (Iași, Mureș și Suceava), unde colegii noștri au intervenit pentru evacuarea apei din 17 curți și 1 beci. De asemenea, pompierii au acționat pentru îndepărtarea unor elemente de construcție de la acoperișurile a 2 imobile, cât și pentru degajarea a 6 copaci prăbușiți pe carosabil, în urma cărora au fost avariate 3 autovehicule”, a transmis, între altele, vineri dimineață, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, într-o informare.

Din câte au anunțat încă de joi reprezentanții ANM, episoade de instabilitate atmosferică vor mai fi prezente, în cea mai mare parte a țării, până luni seară, 26 mai. Mai precis, pentru intervalul 22 mai, ora 10 – 26 mai, ora 20 a fost emisă o informare meteorologică, fiind anunțat faptul că „ în cea mai mare parte a țării vor fi perioade cu instabilitate atmosferică. Aceasta se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului (rafale în general de 40…50 km/h), vijelii și grindină. În intervale scurte de timp cantitățile de apă vor fi de 25…35 l/mp, iar prin acumulare vor depăși local 50…70 l/mp”.