În 1975, liderii celor mai mari națiuni industrializate ale lumii s-au întâlnit într-un castel din secolul al XIV-lea, la sud-vest de Paris, pentru un schimb informal de opinii cu privire la tulburările care au cuprins economia globală în urma primului șoc petrolier. Cincizeci de ani mai târziu, liderii a ceea ce este cunoscut acum sub numele de Grupul celor Șapte (G7) s-au întâlnit la Kananaskis, în Munții Stâncoși Canadieni, în perioada 15-17 iunie, pentru cel mai recent summit anual.
Departe de a recrea unitatea primului summit, noul prim-ministru al Canadei, Mark Carney, a avut mari dificultăți în a preveni o ruptură vizibilă în cadrul grupului. Este ușor să fii sceptic cu privire la valoarea acestor întâlniri la nivel înalt, unde vorbele depășesc de obicei faptele. Decizia președintelui american Donald Trump de a participa la summitul din acest an a redus și mai mult așteptările. Nu numai că Trump a avut o relație dificilă cu G7 în primul său mandat, dar tarifele generale pe care le-a impus fiecărui membru al grupului din ianuarie au aruncat o umbră profundă asupra reuniunii din Canada. Cu toate acestea, G7 – format astăzi din Statele Unite, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Regatul Unit (Regatul Unit), plus Uniunea Europeană (UE) – are încă o pondere economică substanțială, reprezentând peste jumătate din produsul intern brut global. Ceea ce spune și face acest grup al celor mai mari democrații industriale din lume poate modela agenda politică globală. Iar faptul că liderii au continuat să participe în mod regulat la aceste summituri timp de o jumătate de secol sugerează că există încă putere în acest forum.
Ce trebuie să știți despre întâlnirea lui Trump cu liderii globali din Canada? Reuniunea anuală a Grupului celor 7 națiuni – Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite – este un forum important unde Statele Unite și mulți dintre partenerii săi tradiționali s-au întâlnit în trecut pentru a găsi un teren comun în probleme critice. Reuniunea a început duminică la Kananaskis, o stațiune uimitoare din Munții Stâncoși canadieni din Alberta, și a continuat până marți seară, 17 iunie 2025. Canada deține în prezent președinția Grupului celor 7, iar prim-ministru Canadei, Mark Joseph Carney, i-a invitat și pe liderii mai multor țări nemembre – India, Brazilia, Africa de Sud, Mexic, Ucraina, Australia și Coreea de Sud – și pe secretarul general al NATO.
Președintele Trump, ca de obicei, a șocat pe cei prezenți prin declarațiile sale. El și-a exprimat luni 16 iunie regretul că președintele rus Vladimir V. Putin nu a fost prezent la întâlnirile Grupului celor 7. În fapt unele dintre cele mai mari puteri ale lumii și aliații lor s-au reunit pentru summitul din acest an pe fondul unei escaladări periculoase în Orientul Mijlociu și al remodelării alianțelor globale de către Trump. Ce să spunem despre declarația lui Trump? Cum să meargă Putin acolo unde a fost prezent Zelenski și s-au discutat probleme referitoare la sancțiunile noi care se doresc să fie aplicate Rusiei. Rusia a fost exclusă din ceea ce se numea, în 2014,Grupul celor 8, după ce Putin a ordonat invazia Crimeei, începând căutarea sa de ani de zile de cucerire a Ucrainei. La dineul de seară, Trump a insistat și a spus în repetate rânduri că a considerat că a fost o greșeală ca grupul să se întrunească fără Putin. Luni, 16 iunie, în timp ce s-a întâlnit cu prim-ministrul canadian Mark Carney, el a repetat această afirmație. A fost un semn de curtoazie având în vedere negocierile pentru pace din Ucraina? Nu știm dar putem presupune ca fiind adevărat.
Două probleme au fost pe agenda summitului: economia globală și Ucraina. În opinia mea majoritatea liderilor au participat cu un singur obiectiv în minte: să se întâlnească cu Trump și, dacă se întâmplă acest lucru, să evite orice neplăceri. Unele summituri anterioare au oferit puțin mai mult decât strângeri de mână politicoase și o fotografie veselă de grup. Alții au fost martorii unor evenimente dramatice neprevăzute. Întâlnirea din 2018, care a avut loc tot în Canada, a fost memorabilă pentru spectaculoasa dispută dintre Trump și Justin Trudeau, care era pe atunci prim-ministru al Canadei. De asemenea, a produs o fotografie emblematică a cancelarului german de la acea vreme, Angela Merkel, aplecată peste Trump în timp ce nu se înțelegea cu privire la participarea Rusiei la întâlnirile grupului. Și câte și mai câte se întâmplă la astfel de reuniuni.
De reținut că tarifele impuse de Trump tuturor țărilor care au fost reprezentate în Canada amenință să aducă lumea aproape de o recesiune, în timp ce Statele Unite au declarat că doresc ca Europa să își asume o responsabilitate mult mai mare pentru furnizarea de sprijin militar Ucrainei. Statele Unite au un acord de liber schimb cu Mexic și Canada, cei doi parteneri comerciali principali ai săi, care este distrus acum, deoarece Trump a impus tarife la importurile din ambele țări, anulând decenii de integrare comercială nord-americană.
Ce decizii s-au luat? Summiturile Grupului celor 7 au avut întotdeauna acțiuni substanțiale. În ultimii doi ani, acestea au fost forumul în care liderii au convenit asupra unor sancțiuni comune împotriva Rusiei din cauza invaziei sale la scară largă în Ucraina. Dar abordarea lui Trump față de politica comercială și externă, precum și îndepărtarea Statelor Unite de ordinea globală pe care au creat-o în ultimele decenii, înseamnă că liderii nu s-au așteapt să ajungă la un acord asupra multor aspecte discutate. Oficialii canadieni au declarat că renunță la speranțele de a emite un comunicat comun, declarația tradițională pe care liderii o fac la sfârșitul unor astfel de întâlniri. Liderii nu au reușit mare lucru cu privire la un consens privind Ucraina. Este cu siguranță o reamintire puternică a cât de departe se îndepărtează Statele Unite de problemele cheie ale aliaților săi tradiționali. Miniștrii de finanțe din G7 au ocolit problema tarifelor în comunicatul lor, recunoscând îngrijorarea că „incertitudinea privind politica comercială și economică este ridicată și afectează creșterea globală”. Aceștia au subliniat necesitatea de a aborda „dezechilibrele macro globale nesustenabile”, care stau la baza deficitelor comerciale față de care Trump este atât de reticent. Este puțin probabil să existe acțiuni colective pentru a rezolva disputele tarifare în sine. Problemele geopolitice au ocupat, de asemenea, un loc important la summit. Declarația comună a miniștrilor de externe ai G7, în urma reuniunii lor de la Quebec de la mijlocul lunii martie, a oferit o avanpremieră a discuțiilor liderilor. Ucraina s-a aflat în fruntea listei.
Miniștrii de externe au emis o declarație fermă de susținere pentru Kiev și au declarat că au „discutat impunerea unor costuri suplimentare Rusiei” dacă Moscova nu va fi de acord cu un armistițiu. Având în vedere conversațiile în curs ale lui Trump cu președintele rus Vladimir Putin, perspectiva oricărei noi acțiuni semnificative a G7 pentru a promova o soluționare durabilă a conflictului vechi de trei ani a rămas incertă. China a fost prezentă și ea în discuții. La fel ca miniștrii de externe ai G7, liderii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la tensiunile din Mările Chinei de Est și de Sud și la consolidarea forțelor militare ale Chinei și au reiterat apelurile de lungă durată pentru pace și stabilitate în Strâmtoarea Taiwan. De asemenea, au solicitat un „Indo-Pacific liber, deschis, prosper și sigur” – un cod pentru limitarea influenței nejustificate a Chinei în regiune. Ce documente au adopta? Declarația liderilor G7 privind evoluțiile recente dintre Israel și Iran; Declarația liderilor G7 privind represiunea transnațională; Declarația liderilor G7 privind inteligența artificială pentru prosperitate; Planul de acțiune G7 privind mineralele critice; Declarația liderilor G7 privind combaterea traficului de migranți; Viziunea comună de la Kananaskis pentru viitorul tehnologiilor cuantice. Canada nu a reușit să convingă SUA să exprime același sprijin pentru Ucraina ca aliații europeni și japonezi, dar a încheiat summitul G7 din Alberta, marți, cu un acord cu India pentru a restabili în funcții diplomați de rang înalt în ambele țări. Nu a existat o declarație comună privind războiul din Ucraina, chiar dacă prim-ministrul Mark Carney a făcut din sprijinul pentru Kiev unul dintre principalele subiecte de discuție ale summitului, marți, invitându-l pe președintele Volodimir Zelenski să participe personal la eveniment. Carney a subliniat un sprijin de 4,3 miliarde de dolari pentru apărarea Ucrainei și un alt set de sancțiuni împotriva Rusiei, în timpul întâlnirii sale cu Zelenski în marja summitului G7 de marți dimineață. Această sumă include 2 miliarde de dolari pentru achiziționarea și donarea de arme și materiale, împreună cu un împrumut de 2,3 miliarde de dolari pentru a ajuta țara aflată în dificultate să-și reconstruiască infrastructura, împrumut care va fi rambursat prin dobânda preluată de la activele rusești blocate. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Carney și-a îndeplinit misiunea de gazdă G7 prin păstrarea unității organizației multilaterale. Liderii G7 au emis luni seara, 16 iunie, o declarație prin care solicitau o dezescaladare a ostilităților în Orientul Mijlociu, ca răspuns la luptele continue dintre Israel și Iran. Acest lucru a venit cu puțin timp înainte ca președintele american Donald Trump să anunțe că intenționează să părăsească summitul cu o zi mai devreme pentru a se ocupa de criza în curs. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a rămas la Kananaskis în calitate de lider al delegației americane.
PS: Reparare relație India -Canada este un fapt pozitiv reieșit de la lucrările summitului. O scurtă reamintire: în 2023 și 2024, fostul prim-ministru Justin Trudeau a declarat că există dovezi care leagă agenți ai guvernului indian de uciderea activistului separatist sikh canadianul Hardeep Singh Nijjar în Surrey, B.C., în iunie 2023 (Sikhismul este a patra religie ca mărime în India și a cincea la nivel mondial, cu peste 25 de milioane de adepți; cuvântul „sikh” înseamnă „învățăcel” sau „discipol” și provine din termenul sanscrit „shishya”). Mai târziu în acea lună, Canada a anunțat că a expulzat șase diplomați indieni care au refuzat să renunțe la imunitatea diplomatică pentru a participa la ancheta RCMP(Royal Canadian Mounted Police) – inclusiv înaltul comisar. India, la rândul ei, l-a expulzat pe înaltul comisar canadian interimar din New Delhi și pe alți cinci diplomați canadieni ca răspuns, iar posturile au rămas vacante de atunci.
Astăzi, monedele stabile sunt forțele care se dezlănțuie în economia globală, pe măsură ce visele cripto ale președintelui 
Comparația poate părea abruptă, dar este mai relevantă decât pare la prima vedere: așa cum Zelenski trage cu rachete exact când rușii vor să negocieze, tot așa USR lansează acuzații și face scandal exact când se încearcă stabilizarea guvernării. Când PSD acceptă să rămână la guvernare alături de coaliția pro-Europa, ce face USR? Trimite pe scenă același personaj obsedat de imagine: Cristian Ghinea. „Sunt hoți!”, „Sunt incompetenți!”, „România merită mai mult!”, mâzgălește pe Facebook vuvuzeaua soroșismului globalist.
Culmea tupeului a fost atinsă recent: într-un moment în care planeta arde, la propriu, sub bombele care brăzdează cerul de la est la vest și de la nord la sud, USR cere Ministerul de Externe! Da, partidul care și-a sabotat propriul candidat la prezidențiale – o doamnă incapabilă să facă diferența între NATO și UE – vrea să conducă diplomația românească! Ceva mai absurd e greu de imaginat. Unii care urlă, jignesc, amenință și trântesc uși cer să fie fețele oficiale ale României în lume. Să reprezinte țara în marile capitale europene. E de noaptea minții! Diplomația nu se face cu postări furioase pe Twitter sau cu isterii live pe TikTok.
În fața acestui show de doi bani, dar cu pretenții elitiste trebuie doar să privim reprezentația dată de USR, partidul care, când este invitat la masă, dă cu farfuria de perete pentru că nu-i place lingura. Care vrea diplomație, dar comunică prin scandal. Care vrea Europa, dar nu poate controla nici măcar vocile interne. USR-iștii sunt ăia care, dacă ar fi fost chemați să stingă un incendiu, ar fi cerut mai întâi o dezbatere despre compoziția chimică a apei. Și apoi ar fi dat foc hidrantului. În numele reformei, firește!
În perioada 2020-2022, acordarea primelor cu caracter special (12.073.272 lei) și adaosurile salariale (29.107.630 lei) la Transelectrica s-a realizat pe fondul neutilizării integrale a majorării cheltuielilor cu salariile prevăzute prin Bugetul de venituri și cheltuieli, a neocupării tuturor posturilor vacante existente în organigrama entității și pentru care au fost prevăzute fonduri în buget, precum și a neutilizării unor sume cu destinație specială prevăzute în BVC (tichete de masă, vouchere de vacanță, cotă energie electrică, contravaloarea concediilor medicale solicitate la plată de companie și suportate de Casa de asigurări de sănătate), se arată într-un raport al Curții de Conturi.
Legislatorii și producătorii de armament promit un parteneriat transatlantic mai strâns, în timp ce Europa își intensifică cheltuielile pentru avioane de luptă, sisteme de apărare antirachetă și artilerie, notează Reuters. „Înțelegem că aliații și partenerii noștri sunt un multiplicator de forță, astfel încât suntem mai puternici atunci când lucrăm împreună, a declarat senatorul republican Jerry Moran.
Curtea de Conturi a cerut Romsilva să inventarieze toate sondele petroliere care ocupă terenurile forestiere și să ia măsuri pentru intrarea în legalitate în privința contractelor pentru ocuparea temporară și plata sumelor aferente. Solicitarea a venit în urma unui control efectuat la această regie, unde Curtea de Conturi a depistat mai multe ilegalități. Astfel, s-a constatat situația de ocupare a unor suprafețe de teren fără ca beneficiarul ocupării să fi depus solicitări în acest sens, în consecință terenul a fost ocupat temporar fără să existe o aprobare emisă în condițiile legii.
Ingineria tarifară implică schimbarea materialelor unui articol, modificarea dimensiunilor sau a componentelor, astfel încât produsul finit să fie clasificat la o rată tarifară redusă.
Sondajul realizat anul trecut de Euroelectric în 11 țări europene, printre care și România, a demonstrat încă o dată că tranziția verde este mult prea scumpă pentru buzunarele cetățenilor UE. Cu tot avântul instalării panourilor fotovoltaice în gospodăriile populației, numărul prosumatorilor în UE a ajuns abia la mai puțin de 4%.
După cum a învățat Europa după ce Rusia a invadat Ucraina în urmă cu trei ani, războaiele perturbă oferta și prețul țițeiului – cea mai valoroasă sursă de energie.
În ceea ce privește temerile legate de o recesiune, acțiunile au scăzut pentru scurt timp, înainte de a-și recâștiga terenul. Cel puțin la început, investitorii au privit războiul din Orientul Mijlociu mai degrabă ca un factor iritant decât o catastrofă.