Un document secret al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, adresat doar premierului Marcel Ciolacu, făcut însă public de stiripesurse.ro, aruncă în are întreg Guvernul. Practic, putem să ne luăm adio de la banii din PNRR, întârzierile și blocajele fiind atât de mari, încât absorbția fondurilor este una absolut dezastruoasă. Principalele cauze sunt legate de birocrația excesivă și de incompetența generală de la nivelul autorităților.
Guvernul Ciolacu 2, dar și Guvernul Ciolacu 1 au fost puse la zid de un document incendiar, care s-a dorit a fi unul strict confidențial, de informare a premierului în ce privește dezastrul din PNRR. Atât de confidențial a fost, încât acesta a și apărut pe site-ul stiripesurse.ro, probabil cu intenția vădită de a-l expune pe Marcel Ciolacu. Avertizările din acest document, elaborat de Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), arată probleme grave în accesarea fondurilor din PNRR, pentru care nu există rezolvare.
În principal, cauzele sunt legate de birocrația excesivă și de incompetența generalizată de la nivelul autorităților. Dacă vorbim despre incompetență, trebuie să ne aducem aminte că, după aprobarea PNRR de către Comisia Europeană, în instituțiile publice din România a urmat un val uriaș de angajări de personal calificat, care să contribuie la o accesare rapidă și eficientă a banilor europeni. În plus, pentru acești bugetari au fost instituite sporuri de 50% la salarii, invocându-se complexitatea muncii desfășurate. Rezultatele s-au văzut. Astfel, România a primit până acum doar 9,44 miliarde de euro prin PNRR, din care s-au cheltuit 7 miliarde de euro – 4,88 miliarde de euro finanțare PNRR și 1,2 miliarde de euro finanțare națională. În schimb, au fost semnate contracte de finanțare în valoare totală de 44 miliarde de euro, care bat pasul pe loc, în condițiile în care data limită de finalizare a proiectelor din PNRR este iunie 2026. Din cele 44 miliarde de euro, 18,7 miliarde de euro reprezintă finanțarea națională.
Ministerul Energiei, pe lista rușinii
Potrivit documentului ”confidențial” al MIPE, în ceea ce privește progresul financiar PNRR înregistrat în implementarea investițiilor asumate prin PNRR, media este de 19,86%, din care 17,88% pe componenta de grant (nerambursabil) și 21,82% pe componenta de împrumuturi. ”Dintre coordonatorii de reforme și investiții care au înregistrat cel mai mic progres financiar menționăm Ministerul Agriculturii (0%), Ministerul Energiei (4,56%), Ministerul Mediului (6,99%) și Ministerul Sănătății (11,64%)”, se arată în documentul citat.
Prezența Ministerului Energiei pe această listă a ”rușinii” pare surprinzătoare, având în vedere marile realizări în semnări de contracte pe care le tot prezintă Sebastian Burduja. Dincolo de absența progreselor instituționale, MIPE arată că una dintre cauzele neaccesării fondurilor PNRR este sărăcia bugetară. ”Lipsa finanțării este un aspect invocat atât de beneficiari, cât și de coordonatorii de reforme și investiții. În cazul beneficiarilor finanțați integral de la bugetul de stat, problema este cauzată de neaprobarea creditelor bugetare, iar în cazul beneficiarilor privați, întârzierile în plata cererilor de transfer conduc la lipsa unui flux constant de numerar pentru derularea proiectelor”, semnalează MIPE. În acest sens, trebuie precizat că România nu a primit niciun euro din PNRR în anul 2024, Comisia Europeană invocând diferite pretexte.
Capacitate administrativă redusă
Printre cauzele principale de blocaj în absorbția banilor din PNRR se numără capacitatea administrativă redusă în întregul sistem de implementare a programului, atât la nivelul coordonatorilor de reforme și investiții, cât și la nivelul beneficiarilor, susține MIPE.
Pe de altă parte, procedurile administrative birocratice, coroborate cu personal insuficient sau cu experiență redusă în implementare, au condus la o serie de dificultăți în implementare, semnalate de către beneficiari, cărora le sunt solicitate justificări de sute de pagini pentru cheltuieli de regie sau există redundanță cu privire la documentele justificative prezentate. Totodată, evaluarea cu întârziere a proiectelor conduce la diminuarea perioadei de implementare a acestora, mai avertizează MIPE.
Prin urmare, va vedea puține motive să taie legăturile cu parteneri valoroși doar pentru a-i face pe plac lui Donald Trump – și va fi deosebit de reticentă în a strica o relație de încredere cu Beijingul de dragul unei relații cu Washingtonul care ar putea dura doar până la următoarele alegeri prezidențiale din SUA.
Cu toate acestea, ultimele zile au oferit, sau ar fi trebuit să ofere, o lecție despre nebunia și pericolele diplomației cu megafon, comentează analistul Anatol Lieven în Responsible Statecraft.
Coaliția PSD-PNL, la care s-a adăugat și USR, a respins pe bandă rulantă toate amendamentele depuse la unul dintre cele mai controversate proiecte de lege depuse la Senat. Este vorba despre Legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român, care instituia măsuri măsuri specifice şi adaptate riscurilor şi ameninţărilor generate de degradarea contextului de securitate pentru asigurarea unei reacţii ce va permite menţinerea suveranităţii, independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale a României, a funcţionării nomale a instituţiilor statului şi a unităţilor administrativ teritoriale, precum și protejarea vieții și integrității fizice a cetățenilor.
Într-un indiciu clar al priorităților reordonate ale Washingtonului, Rusia și China au sprijinit o rezoluție a SUA în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, care a solicitat „încetarea rapidă” a războiului din Ucraina, dar nu a învinuit Moscova pentru conflict, relatează Financial Times. Dacă Trump vrea să construiască o punte între Bejing și Moscova, care este poziția lui Xi?
