Vin declarații de ultimă oră de la ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, social-democratul Sorin Grindeanu, cu privire la proiectele pregătite pentru Portul Constanța. Acolo unde oficialul din fruntea acestui minister a fost într-o vizită de lucru.
Declarațiile vin în contextul în care se vorbește tot mai mult despre sprijinul pentru reconstrucția Ucrainei.
„Vor fi semnate contracte de aproape jumătate de miliard de euro în Portul Constanța, proiecte care înseamnă infrastructură rutieră în regie de patru benzi pe diverse căi de acces, care înseamnă dragaj, care înseamnă și investiții în rețeaua de energie electrică, investiții în apă canal etc. Sunt proiecte de aproximativ 500 de milioane de euro. Și în pregătire mai avem și alte trei proiecte de 300 de milioane de euro.
Dar pe mine mă interesează ca în maxim două luni să avem semnate contractele amintite. Țin foarte mult la asta. De ce? Pentru că vom intra rapid, la cum se arată, într-o zonă de reconstrucție pentru Ucraina. Constanța trebuie să devină principalul hub logistic în reconstrucția Ucrainei”, a spus ministrul Grindeanu în cadrul unei conferințe de presă la Constanța, citat de stiripesurse.ro.
„Portul Constanța trebuie să beneficieze de toate facilitățile, astfel încât să îndeplinim aceste criterii. Nu am de gând să ratez această oportunitate, eu, ca ministru, cei care conduc portul… o oportunitate nu doar pentru orașul dvs., ci pentru România”, a mai afirmat ministrul Transporturilor, aflat în orașul de la malul mării.
Ce a mai anunțat Grindeanu
De altfel, Grindeanu a anunțat și într-un scurt mesaj scris pe pagina sa de Facebook ce proiecte sunt în pregătire în privința acestui port.
„Continuăm dezvoltarea portului Constanța, la ora actuală cel mai important port la Marea Neagră!
Sunt acum în implementare proiecte în valoare de peste 40 de milioane de euro, care vor crește și mai mult capacitatea operațională a acestui port.
Tot pentru portul Constanța sunt în pregătire și urmează să intre în implementare proiecte în valoare de 787 de milioane de euro, care vizează în special:
– modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere din portul Constanța și din zona Midia,
– construcția de cheuri noi în zona Midia,
– creșterea capacității feroviare în port.”, a scris Grindeanu pe rețeaua de socializare.
Lovitură pentru concurența din UE. Portul Constanța se mărește cu 770 hectare
De altfel, încă din vara anului trecut se aflaseră detalii cu privire la dezvoltarea și extinderea Portului Constanța.
„Dezvoltarea rapidă și extinderea Portului Constanța este, poate, cea mai mare realizare a României. Chiar dacă acordul Comisiei Europene a fost obținut prin invocarea ajutorului dat Ucrainei și în perspectiva reconstrucției acestei țări, lovitura dată concurenței olandeze și germane este una extrem de importantă. La aceasta se adaugă și un parcurs fulminant al infrastructurii rutiere, care va fi urmată, în scurt timp, și de cea feroviară.
Dincolo de slugărnicia guvernanților în fața UE și SUA, iată că avem, totuși, și un pas în direcția dezvoltării infrastructurii, o dezvoltare care întârzie de 35 de ani și care a scos România de pe orice fel de hartă. Deși tot ce am obținut de la Bruxelles a fost pentru Ucraina, motiv pe care au marșat și ai noștri, că, dacă spuneam că e pentru noi, nu ne băga nimeni în seamă, ceea ce este construit rămâne. După ritmul fulminant al dezvoltării infrastructurii rutiere, a venit rândul, aproape neașteptat, infrastructurii portuare.
Ministerul Transporturilor a decis să extindă regimul de zonă liberă și în Portul Constanța – zona Midia, o majorare a suprafeței cu peste 770 de hectare. La baza acestei decizii, ministerul a avut în vedere Ruta Internațională de Transport Trans-Caspică (Coridorul de Mijloc) ce leagă Asia și Europa prin Kazahstan și Marea Caspică. Mărfurile intră în Caucaz prin portul Baku, Azerbaidjan și continuă spre Georgia, de unde pot fi parcurse două rute alternative înainte de a intra în UE prin Bulgaria sau România: o rută terestră via Turcia sau o rută maritimă prin Marea Neagră. Totodată, extinderea zonei libere va avea un efect benefic în concurența dintre Portul Constanța și celelalte porturi din bazinul Mării Negre, precum și porturi ale statelor membre UE, transformând portul românesc într-un lider de piață pentru zona Centrală și de Sud-Est a Europei, susține Ministerul Transporturilor, care a mai adăugat că măsura se va lua și în contextul redresării, reconstrucției și modernizării Ucrainei.” Citiți mai multe AICI.
„Riscul unui război pe continentul european nu a fost niciodată mai mare”, ne-a spus luni ministrul de Externe al Franței. În același timp, Ursula von der Leyen a transmis că există o singură cale către pace – „forța. Vom sprijini Ucraina pe măsură ce vom întreprinde o consolidare a apărării europene. Pe 6 martie, am să prezint un plan de înarmare a UE la Consiliul European”. Marea Britanie merge mai departe și vrea să formeze „o coaliție a celor dispuși” să apere Ucraina, zice premierul Keir Starmer: „Regatul Unit este pregătit să sprijine acest lucru, cu bocanci la sol şi avioane în aer”.
Scăderea anticipată de joi a ratei dobânzii pentru depozite la 2,5% va fi probabil ultimul pas în acest sens asupra căruia cei 26 de factori de decizie ai BCE se pot pune de acord, notează Bloomberg. Costurile împrumuturilor se apropie acum de niveluri la care este posibil să nu mai frâneze economia lentă a zonei euro – ceea ce îi determină pe unii să avertizeze împotriva unei relaxări prea mari.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care stă toată ziua cu cărbunele în gură, dar nu face nimic pentru a opri măcelul termocentralelor, a mai avut o revelație. Aceea că România este campioană europeană la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, după ce chiar colegul său liberal, fostul m(s)inistru Virgil Popescu, a decis să radă de pe fața pământului mii de MW din centralele pe cărbune. ”Consider că Uniunea Europeană trebuie să pună atent în balanță faptul că mai puțin de 5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră aparțin UE. România este campioană europeană la reducerea acestor emisii, 77% față de nivelul din 1990, pe când media Uniunii Europene este undeva la 30 și ceva la sută. Deci, vă dați seama, ne-am făcut de două ori și ceva mai bine treaba decât media Uniunii Europene, însă, cu ce preț?! În sectorul energetic s-au închis peste 7.000 MW centrale pe cărbune sau pe gaz, producție de energie în bandă, iar acum, la vârfurile de consum, suntem obligați să apelăm la importuri. Culmea este că uneori, și nu de puține ori, aceste importuri vin de pe piețe ca Serbia, Bulgaria și altele, unde energia este produsă și în termocentrale pe bază de cărbune. Deci noi le-am închis parțial pe ale noastre, nu mai poluăm, dar poluează vecinii și ne vând scump energia electrică”, a declarat Sebastian Burduja, citat de profit.ro.
Pacea prin victorie – în esență modelul celui de-al Doilea Război Mondial – este obiectivul prin care aproape toți liderii europeni privesc conflictul Rusia-Ucraina. America îl vede diferit, scrie analistul Wolfgang Munchau.
Tarifele au atras cea mai mare atenție, dar schimbările influențează partenerii comerciali prin intermediul a două variabile de pe piețele financiare globale. Acestea sunt nivelurile dolarului și ale ratelor dobânzilor, fără îndoială cele mai importante prețuri din lume, potrivit Responsible Statecraft.
Banii din taxe și impozite nu mai acoperă nici măcar cheltuielile statului cu salariile bugetarilor, cu pensiile și cu dobânzile la împrumuturile împovărătoare contractate de cei care ne conduc. Semnalul vine chiar din partea Guvernului, care aruncă vina deficitului uriaș din 2024 tocmai pe această stare de fapt. Evoluțiile recente din economia României indică o creștere alarmantă a deficitului bugetar, o amplificare a datoriei publice, o eficiență administrativă redusă și o nevoie stringentă de optimizare a cheltuielilor publice, susține Executivul, în preambului unei ordonanțe de urgență analizată în ședința de guvern și ajunsă direct în Senat. ”Aceste circumstanțe determină o reevaluare strategică a modului în care sunt structurate și operate autoritățile și instituțiile administrației publicecentrale, în vederea reducerii poverii financiare asupra bugetului de stat, asigurării unei administrări eficiente a resurselor naționale și oferirii unui exemplu și solidaritate față de cetățenii României, supuși deopotrivă restricțiilor economico-financiare”, se precizează în nota de fundamentare a actului normativ. Mai mult, Executivul arată că majorarea salariilor în sectorul public, fără o corelare directă cu performanța și productivitatea, a generat o presiune suplimentară asupra bugetului de stat. Astfel, s-a ajuns la o situație în care cheltuielile cu salarizarea funcționarilor publici și ale personalului contractual depășesc în mod constant veniturile obținute prin colectarea impozitelor și taxelor, ceea ce reduce semnificativ capacitatea guvernului de a investi în infrastructură, educație, sănătate și alte domenii esențiale pentru dezvoltarea economică a țării.
Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, lucrând în tandem, au avut un mesaj clar: Europa trebuie să îi demonstreze lui Trump că este parte a soluției, nu parte a problemei, relatează Financial Times.
Un articol amplu publicat de inginerul Russ Schussler în 
Producătorii sunt afectați, dar ecologiștii – ca de obicei pe alături cu realitatea – nu ar trebui să prezică sfârșitul pentru cea mai consumată sursă de energie din lume.
„Am încredere că Net Zero va face lucruri minunate pentru țara noastră și pentru lumea noastră”, a declarat ministrul energiei Ed Miliband. În mod neconvenabil, o investigație realizată de unul dintre cei mai importanți experți în energie din Marea Britanie demonstrează că dependența din ce în ce mai mare de formele de energie regenerabilă iubite de Milliband, și nu de piața combustibililor fosili, este mai probabil să aibă un efect economic devastator.