România pregătește legislația împotriva fake news în mediul online.
Guvernul pregătește înăsprirea măsurilor luate împotriva dezinformării și manipulării în spațiul online.
Un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) aflat în discuție la nivel de Guvern va conferi autorităților posibilitatea de a bloca accesul la site-uri și postări care sunt considerate ilegale, false sau care incită la ură.
Potrivit textului, ordonanța ar putea fi adoptată în următoarele două săptămâni, iar ANCOM – în colaborare cu alte instituții relevante – va avea autoritatea de a solicita furnizorilor de internet să blocheze accesul la conținut suspect, potrivit stiripesurse.ro.
Ar fi de menționat că lista instituțiilor care vor avea dreptul să solicite închiderea site-urilor cu conținut periculos include, printre altele:
-Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)
-Birourile Electorale
-Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)
-Directoratul Național de Securitate Cibernetică
-Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)
-Ministerul Afacerilor Externe
-Inspectoratul General al Poliției Române
-Ministerul Apărării Naționale
-Serviciul Român de Informații (SRI)
-Serviciul de Informații Externe (SIE)
-Parchetul General
Aceste instituții vor putea solicita eliminarea conținutului considerat periculos, iar în cazul în care platformele online refuză, ANCOM va putea bloca accesul la acest conținut, conform sursei menționate.
Despre definiția „conținutului ilegal” ar fi de menționat că e largă și cuprinde, printre altele:
-Incitarea la ură sau violență
-Discursul de ură și discriminarea
-Manipularea opiniei publice prin știri false sau deepfake-uri
-Influențarea alegerilor prin campanii coordonate online
-Conținut care subminează securitatea națională
-Publicitate politică ilegală
-Colectarea ilegală de date personale sau distribuirea de malware.
Ar mai fi de menționat faptul că legea va fi aplicabilă nu doar în perioadele electorale, ci și în orice context în care autoritățile consideră că un conținut afectează democrația sau securitatea națională.
Și încă un aspect ce e important de menționat – în cazul în care o platformă socială sau un site refuză să elimine un astfel de conținut, ANCOM va avea dreptul de a impune blocarea acestuia. Furnizorii de internet care nu vor respecta ordinele riscă amenzi semnificative, care vor ajunge până la 100.000 de lei pe zi, notează sursa citată.
Pe de altă parte, există voci din rândul criticilor unei astfel de măsuri, care atrag atenția asupra riscurilor să apară potențiale abuzuri și posibilitatea ca legea să fie folosită pentru cenzură. Unii se tem că o definiție prea largă a „conținutului ilegal” ar putea să fie folosită pentru a elimina nu doar informații false, ci și opinii incomode pentru autorități.
Americanii dau de pământ cu planurile de cenzură
Recent, Brendan Carr, noul președinte al Comisiei Federale de Comunicații din Statele Unite ale Americii a avertizat că Legea privind serviciile digitale a UE este o cenzură „incompatibilă” cu libertatea de exprimare a SUA, scrie Politico.
Acesta a criticat regulile Uniunii Europene de moderare a conținutului pentru primul său discurs major în afara SUA.
„Există riscul ca regimul de reglementare [UE] să impună reguli excesive în ceea ce privește libertatea de exprimare”, a declarat el luni la Mobile World Congress de la Barcelona. „Cenzura la care poate ajunge [Digital Services Act] este ceva incompatibil cu… tradiția noastră liberă de exprimare”.
Tensiunile dintre UE și SUA au crescut vertiginos de la revenirea în funcție a președintelui Donald Trump, administrația sa criticând legile tehnologice ale UE drept „extorcare de peste ocean”.
Washingtonul amenință acum cu impunerea de tarife ca răspuns la taxele și amenzile europene aplicate firmelor americane – exact în momentul în care Comisia Europeană intensifică investigațiile asupra marilor companii tehnologice pentru încălcări ale regulilor antitrust și de moderare a conținutului, inclusiv Facebook și Instagram ale Meta și X-ul lui Elon Musk.
„Dacă există în Europa o tendință de a adopta reglementări protecționiste care să trateze diferit companiile tehnologice americane, administrația Trump a fost clară că vom lua cuvântul și vom apăra interesele afacerilor americane,” a declarat Carr pe scena evenimentului din industria telecomunicațiilor.
Vizita lui Bolojan la Paris confirmă faptul că, pe filiera DGSE-Coldea, liderul PNL a fost „racolat” de Palatul Elysee și este omul pe care Franța se bazează ca să-i spulbere lui Donald Trump toate planurile de pe Flancul de Est.
România, Bulgaria și Ungaria au ajuns să înregistreze constant cele mai mari prețuri la energie. Ieri, 4 martie, de exemplu, Ungaria avea un preț de 144,59 euro/MWh, România, de 141,71 euro/MWh, iar Bulgaria, de 131,64 euro/MWh. Comparativ, Finlanda avea 5,21 euro/MWh, Suedia, 7 euro/MWh, țările baltice, 27 euro/MWh, Polonia, 89,43 euro/MWh, Germania, 107 euro/MWh, și Franța, 109,15 euro/MWh. În data de 3 martie 2024, România și Bulgaria aveau un preț de 131 euro/MWh, iar Ungaria, de 132 euro/MWh, în timp ce prețul mediu în UE era de sub 100 de euro. La asemenea tarife, nicio industrie nu poate rezista, astfel că trebuie să ne așteptăm la o emigrare a investitorilor către țările care au energie mai ieftină. În ce privește România, problema a fost provocată de cel mai mare act de trădare al celor care ne-au condus, și anume închiderea capacităților de producție a energiei, transformând țara din exportator net, într-un importator net, la prețuri imense. În ultimele 15 luni, în țară s-au instalat doar 50 MW eolian, 700 MW fotovoltaic și 29 MW gaze. Creșterea panourilor solare a însemnat și un consum mai mare al acestora, timp de cel puțin 10 ore, atunci când nu produc. Consecința deficitului major de energie a fost previzibilă: explozia facturilor la energie, pe care autoritățile au mai amânat-o 3 luni. Ce se va întâmpla după cele 3 luni? Vom asista la cel mai mare dezastru economic și social al României.
Toate contractele de concesiune a piețelor publice și a cimitirelor trebuie reziliate, serviciile urmând să revină sub controlul autorităților locale, se precizează într-un proiect de lege depus la Senat de parlamentarii liberali. Piețele publice și cimitirele sunt bunuri de interes general, esențiale pentru buna funcționare a comunităților locale, iar acestea trebuie să servească interesului public, asigurând accesul echitabil la servicii esențiale pentru cetățeni, arată parlamentarii. Potrivit acestora, în ultima perioadă, s-a constatat o tendință crescândă de concesionare a acestor activități de către autoritățile locale, fără o reglementare adecvată și fără o transparență suficientă în gestionarea lor. ”Concesionarea piețelor și cimitirelor a generat multiple probleme care afectează atât administrațiile locale, cât și cetățenii. De multe ori, concesionarii acestor servicii au urmărit profturi personale, fără a respecta standardele de calitate și fără a asigura accesul egal al tuturor cetățenilor. De asemenea, gestionarea acestor domenii de interes public de către entități private poate conduce la abuzuri, creșterea tarifelor și o administrare deficitară, care se reflectă direct în viața locuitorilor”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ. Inițiatorii spun că, în acest context, este necesară o intervenție legislativă care să reglementeze în mod corect și transparent aceste domenii esențiale pentru bunăstarea comunității și să garanteze că piețele și cimitirele rămân în proprietatea și administrarea autorităților locale.
În timpul unei serii de întâlniri, Starmer a mers în echilibru pe o linie întinsă între Donald Trump și Volodimir Zelenski, relatează AFP. A readus cu fermitate Regatul Unit în jocul diplomației internaționale, potrivit Bloomberg.
Pentru aceia dintre noi care au crescut în timpul Războiului Rece, era de la sine înțeles că SUA în ansamblu – și dreapta americană în special – se opuneau expansionismului rusesc, scrie analistul David Gauke. Republicanii credeau că popoarele din Europa de Est aveau dreptul la libertate și democrație. „Domnule Gorbaciov, dărâmați zidul acela”, după cum a spus Ronald Reagan.
Amânarea cu doi ani a amenzilor de mediu aplicate producătorilor de autovehicule, amenzi care i-ar fi băgat în faliment, nu înseamnă mare lucru. Și asta pentru că ambițiile Comisiei Europene de a interzice mașinile cu combustie internă din 2035 și amenzile uriașe aplicate din 2027 pentru cei care nu vând cota de 25% mașini electrice rămân. Producătorii au țipat la unison că mașinile electrice nu se vând și chiar și anunțatele reluări ale subvențiilor nu vor avea un efect semnificativ. Cu tot cu subvenții, vehiculele electrice rămân mult prea scumpe pentru buzunarele din ce în ce mai goale ale europenilor. Problema bateriilor nu a fost rezolvată în niciun fel, astfel că, la defectarea sau la finalul vieții acesteia, preconizată în mod optimist la maximum 160.000 de km sau 8 ani, poți să arunci și mașina. Și asta pentru că prețul unei baterii echivalează cu cel al valorii mașinii respective. Practic, la fiecare 7-8 ani, europenii conduși de Ursula von der Leyen ar trebui să-și cumpere mașini noi. Cum însă nu toți au veniturile șefei 
Unii s-ar putea întreba dacă nu cumva Macron profită din plin de această criză pentru a-și consolida poziția acasă. Reputația liderului de la Elysee nu și-a revenit după decizia sa din iunie anul trecut de a convoca alegeri anticipate; rezultatul a fost haosul politic și trei prim-miniștri în șase luni.
Amenințările de cucerire teritorială devin o parte centrală a geopoliticii, determinate de o nouă fază a concurenței dintre marile puteri și de schimbările climatice.
Potrivit Responsible Statecraft, oficiali americani precum secretarul apărării Peter Hegseth, secretarul de stat Marco Rubio și directorul Consiliului Național de Securitate, Mike Waltz, au făcut declarații foarte agresive cu privire la China și la necesitatea ca SUA să își concentreze cea mai mare parte a atenției asupra înfruntării Beijingului pe toate fronturile, mai ales în Asia.
