America lui Donald Trump este un cu totul alt stat decât cel pe care l-au dus de nas europenii vreme de 4 ani, cu Joe Biden președinte. Când noul „șerif” spune că libertatea de exprimare și votul cetățenilor sunt sacre și de neatins pentru autoritățile publice, mesajul e cât se poate de clar – Casa Albă nu discută cu liderii care nu îi împărtășesc valorile. Iar România, din păcate, primește acum o lecție: pentru că s-au jucat cu focul, politicienii de la București s-au ars rău!

Totul s-a rupt în momentul în care, crezând că umbrela Ursulei von der Leyen este mai mare, autoritățile române au decis să anuleze rezultatul alegerilor prezidențiale. Pentru SUA, a fost semnalul clar că partenerul pe care îl considera loial a ales o tabără… și nu s-a urcat în barca sa.

Atacați din toate părțile

De atunci au urmat o serie de ieșiri publice din partea personalităților americane, toate condamnând lovitura de stat dată cu ajutorul CCR. Primul a lovit chiar fiul președintelui Trump, care a spus că este „o altă încercare soroș-marxistă de a nega voința poporului”, apoi și alții au ieșit public cu mesaje similare. Dar, cel mai tare ne-a tras de urechi vicepreședintele J.D. Vance, la Conferința pentru Securitate, de la Munchen, de față cu sute de invitați și într-un discurs transmis „live” de toate televiziunile importante – „Pur și simplu, România a anulat alegerile pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și sub presiunea enormă a vecinilor de pe continent”.

Ultima reacție, dar nu mai puțin importantă, a venit din partea șefei Serviciului Național de Informații al Americii, instituție în subordinea căreia sunt toate cele 18 direcții de „intelligence” din SUA. Tulsi Gabbard nu a zăbovit prea mult asupra României, doar a arătat, pe scurt, care este poziția SUA față de evenimentele petrecute la București: „(…) De fapt, acești parteneri europeni și aliați de lungă durată, în multe cazuri, implementează politici care subminează democrația, care arată că nu cred în vocile oamenilor care sunt auzite; implementează politici împotriva libertății. Vedem acest lucru în Regatul Unit. Vedem acest lucru în Germania. Am văzut acest lucru odată cu anularea alegerilor din România. Există o divergență uriașă între valorile pentru care luptă președintele Trump, valorile care sunt consacrate în Constituția noastră, interesele poporului american în ceea ce privește pacea, libertatea și securitatea, față de cele ale multora dintre aceste țări europene. Aceste țări pretind că luptă pentru cauza libertății și a democrației, dar când ne uităm, de fapt, la ceea ce se întîmplă în realitate în aceste țări, este exact opusul”.

Apel în așteptare

Atacați din toate părțile, liderii de la București au înțeles că nu este de glumit cu Donald Trump și asta mai ales după lecția primită de Volodimir Zelenski; în cinci zile, președintele Ucrainei a fost adus în situația de a-și prezenta scuze pentru atitudinea țâfnoasă avută la Casa Albă, în Biroul Oval, de față cu întreaga administrație prezidențială americană.

Perspectiva unei rupturi totale de Statele Unite, cu toate consecințele care derivă de aici, i-a determinat pe șefii coaliției de guvernare să încerce să deschidă un canal de comunicare cu Washingtonul. În aces sens, informațiile noastre spun că s-ar fi luat legătura cu ambasadorul român în SUA, cu rugămintea de a obține o linie directă cu Administrația Trump. Nici vorbă de stabilirea unei vizite oficiale în America, românii s-au mulțumit și cu o convorbire prin videoconferință, de 10 minute, suficient cât să se obțină binecuvântarea Unchiului Sam.

Sursele noastre din MAE nu detaliază demersul pe care l-ar fi întreprins Andrei Muraru, dar cert e că la București s-a transmis un mesaj scurt – „No chance!”.

După ce a mințit despre o întrevedere a sa cu generalul (r) Richard Grenell, emisarul lui Trump în Europa, punându-l pe oficialul american în postura neplăcută de a dezminți spusele ministrului român de Externe, Emil Hurezeanu își dovedește incapacitatea de a conduce MAE prin contraperformanța reușită: în nici 3 luni de la preluarea mandatului, țara noastră este complet izolată de America, ruptură evidențiată, iată, nu numai de atacurile liderilor de la Washington, ci și de eșecul deschiderii unui dialog între conducerile celor două țări.

„NATO este cel mai puternic pilon de apărare al nostru şi România rămâne un aliat angajat şi de încredere. Trebuie să intensificăm  investiţiile”, este ultimul mesaj transmis dinspre București (Ilie Bolojan, postare pe X). După ce a fost respins de americani, Bolojan îl trage de mânecă pe Mark Rutte, secretarul general al NATO. Iar mesajul său ar putea fi tradus astfel – spune-le tu șefilor de la Washington că suntem pregătiți să investim și o să cumpărăm orice, numai să răspundă, naibii, la telefon!

Două alegeri mai contează pentru SUA, în 2025

Negocierile între Donald Trump și Volodimir Zelenski, care încă sunt împotmolite, chiar și după scrisoarea de marți, reprezintă o șansă uriașă pentru România. Pentru asta, însă, avem nevoie de politicieni puternici, buni diplomați și lideri preocupați să apere interesul națiunii noastre.

În viziunea președintelui Trump, Ucraina ar trebui să devină un cap de pod al intereselor americane în regiune. Terenurile agricole au fost concesionate încă de pe vremea fostului lider Petro Poroșenko, iar acum Zelenski este presat să dea și restul de bunuri (minerale rare, cărbuni, hidrocentrale etc), în contul ajutorului acordat de SUA în acest război.

Înțelegând că totul e o „preluare ostilă” a Ucrainei, europenii au deraiat planul Casei Albe, iar asta este marea șansă pe care o are România în momentul de față. Avem, însă, conducătorii capabili să profite de oportunitatea care s-a ivit?  Pentru noi vin vremuri cât se poate de tulburi. Înțelegerea ruso-americană este totală, iar războiul din vecinătate se va închide, într-un fel ori în altul. Ce rămâne în urmă? Un Vladimir Putin care nu uită și nu iartă, pregătit și capabil să împingă granița Rusiei până la Dunăre.

În ceea ce-i privește pe americani, ei nu urmăresc altceva decât să își securizeze investițiile și interesele economice și geostrategice în această parte de Europă. Dar, pentru asta, este nevoie ca la București și Varșovia să vină la conducere oameni de încredere, cu care Washingtonul poate deschide un dialog.

Din punctul de vedere al Casei Albe, alegerile din România și Polonia, programate în 2025, sunt cruciale; la Varșovia trebuie să plece Donald Tusk (reprezentantul rețelei soroșiste), la București e nevoie de un lider cu viziune pro-americană. Primul examen se va da în România, aici fiind cele dintâi alegeri (4 mai). Vor fi zile de foc și mai mult ca sigur că trebuie să ne așteptăm la semnale importante de la Washington în viitorul apropiat!