Acasă Blog Pagina 123

Consecințele conflictului Trump-Zelenski

Nu mi-am închipuit vreodată că actorul de comedie ucrainean Zelenski va fi în stare să se ia la harță cu președintele celui mai puternic stat din lume, Trump. Discordia s-a pornit de la niște vorbe care l-au cam scos din fire pe impetuosul locatar de la Casa Albă, despre care ucraineanul a spus că se află într-o bulă de dezinformare!

Până atunci, chiar dacă președintele de peste Ocean i-a cerut niscai terenuri cu metale rare ‒ drept compensație pentru cele 350 de miliarde de dolari dăruiți de predecesorul Biden cu scopul de oțelire a rezistenței împotriva rușilor ‒, șeful de la Kiev nu s-a ofuscat, a dat un răspuns în doi peri, relația dintre cei doi nefiind deloc veninoasă. Ba, chiar bunicică, poate de ochii lumii, ei întâlnindu-se anterior la… un pahar de Courvoisier, în biroul lui Macron. Dar după ce Zelenski, răzgândindu-se, i-a retezat-o americanului, spunându-i că nu-și vinde pământurile și reproșându-i că i-ar fi dat apă la moară lui Putin și că s-ar afla, cum ziceam, într-o bulă de dezinformare, atitudinea cow-boy-ului din Lumea Nouă a dat în fiert, amenințându-l și punându-i, după cum se pare, gând rău! Se vorbește că cei care i-au tradus președintelui celor 50 de state „speech-ul” actorului ucrainean nu ar fi prins bine sensul, astfel că proaspătul câștigător al alegerilor americane ar fi înțeles cumva greșit, dânsul confundând bula de dezinformare (care-i o bulă ca toate bulele) cu Bulă, eroul din glumele mioritice! De aici, probabil, reacția violentă a lui Trump, care tună și fulgeră la adresa băiatului în haine de… maidan! Acum, cât de curând, presupun că vom vedea consecințele războiului dintre cei doi!

*În această „peroadă” (vorba lui Iohannis) de frământări politico-războinice, joi seară, pe un ger de minus opt grade, sub cupola Arenei Naționale, în prezența a peste cincizeci de mii de spectatori, trupa lui Charalabous s-a „războit” cu urmașii lui Ulise, fotbaliștii lui PAOK Salonic, meci retur contând pentru calificarea în optimile de finală ale Europa League. Cum în urmă cu o săptămână alde Tănase învinseseră la Salonic, cu 2-1, puternica echipă a lui Răzvan Lucescu, era de bănuit că bucureștenii vor face tot ce se poate pentru a păstra măcar acest scor, ce le-ar fi asigurat calificarea. Dar jocul lor a fost o plăcută surpriză: pase precise, marcaj necruțător, deposedări, o apărare fermă, o linie a mijlocașilor eficientă, loc de lansare pentru cei din față, dăruire și determinare! Așadar, o dominare susținută care i-a demobilizat pe adversari, grecii neputând mai deloc, în prima repriză, să-și pună în valoare tehnica și tactica preconizate.

„Roș-albaștrii” au etalat un fotbal de mare clasă, și ca urmare, în minutul 30, ex-„oțelarul” Cisotti a marcat pentru 1-0, provocând un adevărat delir în tribune. Prima repriză s-a încheiat cu o intervenție de excepție a lui Târnovanu, care a scos o minge trimisă la „păianjen” de Michailidis, în fapt singura fază periculoasă a elenilor în tot meciul. În a doua parte, simbriașii lui Gigi Becali au redus puțintel motoarele, dar au ținut închis drumul spre careul păzit cu strășnicie de fundași, în așa fel încât grecii nu au reușit niciun șut la poartă! Și ca victoria să fie clară, în minutul 81, Miculescu a izbutit să înscrie golul al doilea, care i-a dezumflat pe elevii lui Răzvan Lucescu, anulându-le orice speranță de a mai egala. Cu scorul total de 4-1, FCSB s-a calificat în „optimile” Europa League, urmând să joace cu Olympique Lyon. Îi urăm succes!

*De vineri a început Etapa a 28-a a Superligii, cu partida Hermannstadt-Gloria Buzău. Sibienii au obținut destul de anevoie victoria, cu 2-1.

*În meciul de seară, la Galați, „șepcile roșii”, după o evoluție modestă, au întrecut echipa lui Ovidiu Burcă, scor 1-0.

*Sâmbătă, la Botoșani, trupa lui Leo Grozavu a primit vizita oltenilor conduși de Mirel Rădoi. Joc atractiv, cu multe situații periculoase la ambele porți. Scorul a fost deschis de moldoveni, doljenii au egalat printr-un gol „brazilian” înscris de Safira, apoi au preluat conducerea în minutul 66 prin Baiaram. Drama pentru olteni a venit la spartul târgului, în minutul 93, când gazdele au egalat (2-2), prin golul înscris de Pavlovic, acesta stricându-i antrenorului craiovean seria victoriilor, în număr de patru.

*Al doilea meci al zilei s-a petrecut la Cluj, protagoniste fiind CFR și Petrolul. Deși „cu bagajele la ușă”, Dan Petrescu, în ciuda finanțatorului care i-a transmis respectivul… îndemn, a reglat tirul formației în așa fel încât a câștigat cu scorul de 2-0.

*Duminică, meci echilibrat între Unirea Slobozia și Poli Iași, cu o ușoară dominare a moldovenilor, care au avut câteva ocazii de a înscrie. Ambele formații se zobesc să câștige puncte pentru a evita retrogradarea, dar de această dată și le-au împărțit egal (scor 0-0).

*Seara, pe Arena Națională, în asistența a vreo treizeci de mii de fani rebegiți de frig, s-a jucat „derby-ul” FCSB-Dinamo. Meci spectaculos, pe alocuri aspru, câștigat de echipa lui Gigi Becali cu scorul de 2-1, după ce „câinii roșii” au deschis tabela prin Perica, în minutul 18. Egalarea a venit după două minute, iar victoria a adus-o proaspătul achiziționat Jordan Gele, în minutul 57. Ca un bătrân privitor al fotbalului (de vreo 75 de ani!), strecor ideea că arbitrul Istvan Kovacs le-a păpat dinamoviștilor o lovitură de la punctul văruit, la faza din minutul 36, când Ngezana a comis henț în propriul careu! Cred că la momentul cu pricina era nevoie, chiar dacă „trebuia” să câștige alde Șut, ca VAR-ul să fi dat un semn, măcar așa… de sanchi! Dar… asta e!

Mai are loc Ucraina în comerțul UE?

Cu riscul de a-și pierde accesul privilegiat la piața Uniunii Europene în iunie, Ucraina se străduiește să obțină o prelungire a suspendărilor tarifare care au contribuit la menținerea economiei sale pe linia de plutire.

În timp ce Kievul face presiuni pentru claritate, liderii europeni trag de timp, prinși între promisiunea de solidaritate continuă, poziția schimbătoare a lui Donald Trump și liniștirea fermierilor de acasă, scrie Politico. Trump a semnalat că sprijinul SUA pentru Ucraina nu mai este asigurat și l-a numit pe Volodimir Zelenski un ”dictator”.

Grupurile agricole europene nu sunt protejate

Reducerile tarifare ale UE, cunoscute sub denumirea de măsuri comerciale autonome, au fost introduse în 2022, oferind sprijin pentru Ucraina. Dar au devenit un punct de tensiune, Polonia și Franța conducând eforturile de a impune măsuri de salvgardare în 2024 pentru șapte produse agricole „sensibile”, inclusiv zahăr și păsări de curte, limitând importurile scutite de taxe vamale.

Acum, când reducerile tarifare urmează să expire la 5 iunie, iar liderii UE s-au angajat să actualizeze în schimb termenii unui acord comercial din 2016, grupurile agricole europene susțin că măsurile de protecție existente sunt insuficiente. Franța, Germania și Polonia insistă că agricultorii lor nu pot concura decât dacă Bruxelles-ul intervine mai agresiv.

În plus față de tensiuni, sectorul agricol al Ucrainei și-a revenit mai repede decât se aștepta. Producătorii au recâștigat rutele de export de la Marea Neagră și s-au adaptat la condițiile de război.

Dacă  negocierile comerciale privind exporturile industriale au decurs fără probleme, exporturile agricole – care reprezintă peste jumătate din exporturile totale ale Ucrainei – rămân extrem de controversate. Relansarea agriculturii ucrainene alimentează îngrijorarea unor state UE că importurile nerestricționate ar subcota producătorii locali.

Polonia se află în centrul dilemei. Deși prim-ministrul Donald Tusk a înlăturat partidul naționalist Lege și Justiție în urmă cu peste un an, poziția sa pro-ucraineană este temperată de protestele agricultorilor.

Având în vedere alegerile prezidențiale din mai, guvernul centrist al lui Tusk se teme să nu își îndepărteze alegătorii din mediul rural, dar este, de asemenea, pe punctul de a bloca perspectivele comerciale mai largi ale Ucrainei.

„Pentru moment, vedem o viziune ambiguă din partea Comisiei Europene și a UE cu privire la viitoarele noastre relații comerciale”, a declarat  ministrul ucrainean al agriculturii, Vitali Koval, adăugând că această incertitudine împinge Kievul să privească dincolo de Europa  către piețe precum Africa și Orientul Mijlociu.

Bolojan a vorbit în română la summit-ul de la Kiev. Ce mesaj a transmis președintele interimar: România a fost de la început alături de Ucraina, am susținut-o și o vom face și în viitor – VIDEO

Securitatea Ucrainei este esențială atât pentru România, cât și pentru întreg continentul european – a transmis Ilie Bolojan, liderul interimar de la Cotroceni, în discursul susținut în regim de videoconferință, luni, 24 februarie, la Summitul organizat la Kiev de Volodimir Zelenski. Este necesar ca Ucraina și Uniunea Europeană să fie implicate în negocierile de pace – a mai afirmat președintele interimar al României.

Discurs în română, nu în engleză

Nu au fost puțini cei care au remarcat faptul că Bolojan nu a vorbit în engleză, ci în română în intervenția sa prin videoconferință la summitul ce marchează împlinirea a trei ani de când Rusia a invadat Ucraina.

„Se împlinesc astăzi trei ani de la lansarea invaziei Rusiei împotriva Ucrainei și în curând se vor împlini 11 ani de când Ucraina își apără în mod curajos libertatea, independența și teritoriul. Folosesc acest prilej pentru a sublinia respectul nostru pentru curajosul popor ucrainian care luptă cu eroism și sacrificii enorme împotriva agresiunii ruse. Gândurile mele se îndreaptă spre cei care au avut de suferit de pe urma războiului, spre cei care și-au pierdut membrii familiilor, spre cei răniți, spre cei care nu mai au locuințe și spre cei refugiați”, a fost auzit spunând Ilie Bolojan.

Președintele interimar al României a mai afrmat că „securitatea Ucrainei este esențială atât pentru România, cât și pentru întreg continentul european”.

Bolojan: România a fost de la început alături de Ucraina, am susținut-o și o vom face și în viitor

Actualul lider interimar de la Cotroceni a ales să menționeze faptul că România a fost de la început alături de Ucraina și că țara noastră va continua să susțină Ucraina și în viitor. Totodată, Bolojan a punctat că „este necesar ca Ucraina și Uniunea Europeană să fie implicate în negocierile de pace”.

„În aceste momente de cumpănă, în care se discută despre eforturile de pace, trebuie să continuăm sprijinul pentru Ucraina nu numai acum, ci și în etapele care vor urma în procesul de pace și cel de reconstrucție. Va fi un drum complicat, dar România a fost de la început alături de Ucraina, am susținut-o și o vom face și în viitor. Este în interesul nostru al tuturor să împărtășim obiectivul, care este și cel al Statelor Unite ale Americii de a pune capăt acestui război, care durează de prea mult timp și a distrus prea multe vieți.

Bolojan: E necesar ca Ucraina și Uniunea Europeană să fie implicate în negocierile de pace

În același timp, este necesar ca Ucraina și Uniunea Europeană să fie implicate în negocierile de pace. România este pregătită să se coordoneze cu toți partenerii europeni, americani și aliați pentru a contribui la găsirea cât mai rapidă a căii către o pace justă și durabilă. Este evident că trebuie să creștem investițiile în sectorul apărării pentru a ne consolida securitatea, să avem un plan și o coordonare pentru apărare și descurajare. Solidaritatea prietenilor Ucrainei rămân esențială, iar sprijinul nostru al tuturor contează acum când este în joc soarta păcii. Succesul acestor eforturi va fi demonstrat numai atunci când Ucraina va redeveni stabilă, prosperă și beneficiară a unui aranjament cu garanții solide de securitate”, a mai afirmat Bolojan.

Președintele interimar Ilie Bolojan a participat luni, 24 februarie 2025, în regim de videoconferință, la Summitul „Defence and Security Strategy of Unity. Action Plan”, organizat la Kiev de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Citiți și: Ilie Bolojan a declarat război Americii! / Rețeaua soroșistă de la București, activată

Bolojan, chemat să dea cu pixul pentru Statele Unite ale Europei!

China, principala țintă a lui Trump

Tarifele impuse de președintele Donald Trump pentru oțel și aluminiu sunt motivate de îngrijorarea că China inundă piața globală și dăunează producției americane.

Trump a semnat luna aceasta un ordin de impunere a unor taxe de 25% asupra tuturor importurilor de oțel și aluminiu, indiferent de proveniența acestora, notează Bloomberg.  Dar ”se referă aproape în întregime la China și la politicile și practicile non-piață ale Chinei, care au permis această supraofertă globală”, a declarat Kate Kalutkiewicz, fost oficial la Consiliul Economic Național în timpul primului mandat al lui Trump, pentru Canadian Broadcasting Corp.

Tarifele pentru metale urmează să intre în vigoare pe 12 martie. Administrația Trump a intensificat presiunile asupra Mexicului pentru a impune propriile tarife asupra importurilor din China. În octombrie, Canada a impus tarife de 25% pentru o oțel și aluminiu fabricat în China, invocând, de asemenea, preocupări legate de supracapacitate.

Kalutkiewicz a adoptat un ton mai optimist cu privire la viitorul alianței comerciale dintre SUA, Mexic și Canada, care a fost renegociată în timpul primei administrații Trump și a devenit lege în 2020. „Relația economică nord-americană este una dintre cele mai importante, dacă nu chiar cea mai importantă relație din lume”.

În ultimele zile, Trump a elaborat un memorandum prin care a cerut unei comisii guvernamentale să reducă cheltuielile chineze în domeniul tehnologiei, energiei și în alte sectoare strategice americane.

SUA au propus taxe pentru utilizarea navelor comerciale fabricate în China, pentru a contracara dominația acestei țări în producție.

Luate împreună, aceste măsuri reprezintă cele mai ample și mai energice acțiuni împotriva Beijingului din cel de-al doilea mandat al lui Trump și ar putea complica un acord de reducere a excedentului comercial al Chinei cu SUA.

Beijing – ”adversar străin”

Memorandumul, trimis către Comitetul pentru investiții străine în SUA – un grup care analizează propunerile entităților străine de a cumpăra companii sau proprietăți americane – pare să fie cel mai de impact din valul de acțiuni.

Cu referiri la Beijing ca la un „adversar străin”, se afirmă că modificările sunt necesare pentru a proteja „bijuteriile coroanei tehnologiei, aprovizionarea cu alimente, terenurile agricole, mineralele, resursele naturale, porturile și terminalele de transport maritim ale Statelor Unite”.

În plus,  guvernul SUA ar trebui să revizuiască un acord fiscal încheiat în 1984 cu China, care scutește persoanele fizice și companiile de dubla impozitare, precum și un acord cunoscut sub denumirea de „entitate cu interes variabil”, pe care firmele chineze îl utilizează pentru a se lista la bursele americane.

De ce și la ce ne comparăm noi cu Germania?

1. Aproape fiecare român de pe centurile de socializare se simte dator să facă o paralelă cu alegerile din Germania și cam toate sunt nule. Noi am încheiat de anul trecut alegerile parlamentare, Georgescu n-are partid, iar toți candidații partidelor s-au dovedit slabi în 2024. Dacă Georgescu ar ajunge președinte, AUR l-ar înjura înaintea USR. În momentul ăsta, cele mai mari cadouri i le fac lui Georgescu televiziile care îl atacă. La zbenguielile din week-end, că mitinguri nu le poți numi, Profetul de la Maglavais a strâns 2000 de participanți. Și 50 sau 100 dintre ei erau îmbrăcați din garderoba de la ”Cântarea României”. Georgescu s-a subțiat și pe tik-tok, iar televiziile îl ajută, în loc să-l ignore.

2. Și ce mare victorie a obținut CDU? A avut nevoie de o alianță ca să întreacă AFD. Partidele nationaliste au crescut în toată Europa. Sunt la 20-30%. În urmă cu patru ani erau la 10, maximum 15%. În cinci ani își dubleaza prețul doar aurul. Mă refer la  monedă, nu la partidul lui Georgică. Imaginați-vă că AFD și AUR-ul (de data asta al lui Georgică) s-ar înmulți cu doi peste patru-cinci ani.

3. Dar ne comparăm noi cu Germania? Pe vremea lui Dăncilă, așa cum era ea, PSD bătea spre 40%. Și Dăncilă a fost dată afară. Acum, sunt sigur că PSD e sub 20%, dar Ciolacu e șef, prinde pisici în copaci și nu-l deranjează nimeni.

 4. Cine confundă CDU cu alianțele noastre mai vechi, de tipul PNL – USR, greșește. Băieții din CDU și adversarii din AFD spun, în proporție de 80%, același lucru. Îi deosebește fundamental doar atitudinea față de Ucraina. Și acolo e vorba tot despre bani, basmele umanitare sunt doar la televizor. Nu trebuie uitat un lucru. Germania încă este apăsată de ce s-a întâmplat în Al Doilea Război Mondial și n-a (prea) fost lăsată să fie un jucător pe piața de armament. Din 2022 încoace, Germania și-a adus aminte că se pricepe la acest domeniu.

  5. Guvernul nostru se poartă curtenitor cu ucrainenii pentru că se află în niște structuri și îndeplinește un protocol. Dar cetățenii nu au nicio datorie să se prefacă. Ucrainenii ne sunt datori moral și material pentru 2022 – 2025. ”Peste 1000 de zile din viețile noastre”, ca să-l parafrazez pe Zelenski.

  6. Pe Planetă sunt doi conducători care pot spune orice tâmpenie și nu îi sancționează nimeni. Unul e Trump, căruia oricum n-ai ce-i face, că are funcție tare, și al doilea e Zelenski. Președinții Franței si cancelarii postbelici ai Germaniei n-au avut tupeul acestui răsfățat care nu conduce un imperiu.

7. Am văzut trei episoade și un sfert din ”Zero Day” cu De Niro. Americanii au făcut și filme mai proaste. De Niro a intrat în pielea lui Biden și i-a dat Gerovitalul talentului. De Niro, în rol de fost președinte la Casa Albă, conduce o comisie căreia i s-a permis să facă abuzuri. Pfoooaaa, ce i-ar fi plăcut și lui Băsescu o comisie din asta!

 

DNA: O firmă a lui Mihai Daraban, șeful CCIR, a dat șpagă unor oficiali NATO

0

Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus urmărirea penală într-un dosar complex de corupţie, desfăşurat în colaborare cu investigatori din Statele Unite. În cadrul investigației, care implică și procurori de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, se colaborează cu specialiști ai Departamentului Apărării americane – Serviciul de Investigaţii Penale al Apărării (DCIS) şi Serviciul Naval de Investigaţii Penale (NCIS). Ancheta un contract de alimentare cu combustibil a navelor de la Baza militară NATO de la Mihail Kogălniceanu. Contractul ar fi avut valoarea de 9 milioane de euro.

Potrivit unui comunicat, procurorii DNA au dispus continuarea urmăririi penale împotriva S.C. Global Defense Logistics S.R.L.

Firma este suspectată de comiterea infracţiunii de dare de mită în formă continuată, legată de un funcţionar al unui stat străin și de fapta prevăzută de art. 3 alin. 1) din Legea nr. 319/2024.

Șpagă de 200.000 dolari

Două persoane fizice sunt acuzate de complicitate la dare de mită în formă continuată, în legătură cu funcţionarul unui stat străin şi cu infracţiunea menționată de lege.

Anchetatorii susțin că, în cursul anului 2024, suspecta firmă, prin intermediul unui asociat, ar fi promis unui funcţionar din cadrul unei organizaţii internaţionale sume ce depășesc 200.000 de dolari. Scopul acestei tranzacții a fost facilitarea obţinerii unui contract de servicii de administraţie portuară (husbanding) în valoare de peste 9.000.000 de euro. Ulterior, pe 12 iulie și 9 octombrie 2024, reprezentantul societăţii, cetăţean grec, ar fi transmis funcţionarului public suma totală de 100.000 de euro în schimbul asistenţei în gestionarea contractelor.

La data de 29 ianuarie 2025, în incinta unui restaurant dintr-un hotel din judeţul Ilfov, acelaşi reprezentant ar fi dat, în numerar, suma de 30.000 de euro, fapte ce nu i se cuveneau conform îndatoririlor de serviciu.

Persoana juridică S.C. Global Defense Logistics S.R.L. ar fi beneficiat de ajutorul a doi suspecţi. Unul este asociat în cadrul societăţii și un altul împuternicit pe conturile bancare.

Se suspectează că aceste tranzacţii au fost realizate cu ajutorul altor doi, pentru a asigura transferul sumelor menţionate și menţinerea avantajelor în operaţiunile economice internaţionale.

Toţi cei trei suspecţi au fost informaţi cu privire la drepturile lor procesuale conform prevederilor art. 307 din Codul de procedură penală.

În contextul acestei anchete transfrontaliere, procurorii DNA, alături de colegii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti și de echipele investigative din cadrul DCIS și NCIS, desfăşoară cercetări minuțioase.

Pe 12 iulie 2024, s-au efectuat percheziţii domiciliare în cinci locaţii din Bucureşti și judeţul Constanţa – inclusiv sediul unei societăţi comerciale și reședințele unor persoane fizice –, în urma obţinerii autorizaţiilor legale necesare.

Cine este Mihai Daraban

Mihai Daraban este unul dintre cel mai bine plătiți români, cu o indemnizație în valoare de 90.000 de lei net, adică peste 150.000 de lei brut. De banii aceștia, Mihai Daraban trebuie să administreze patrimoniul Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) – o organizație profesională care are ca principală sursă de venit taxele încasate de la firmele pe care le reprezintă –, dar și să aplice taxe firmelor din România care fac export, pentru celebrele Certificate de origine.

Cum îi jignește Andrei Caramitru pe românii plecați la muncă în străinătate: „Le e foame, sunt disperați”. Ce a putut spune despre diaspora românească

Cu doar câteva luni rămase până la alegerile prezidențiale, programate să aibă loc în 4 mai (primul tur), apare un mesaj ce nu a fost trecut cu vederea de către românii aflați în afara țării. Mai ales că sunt principalii vizați de remarci deloc măgulitoare.

Critici dure ce vin la adresa românilor plecați la muncă în străinătate din partea unui economist cunoscut pentru faptul că își exprimă pe rețelele de socializare opiniile inclusiv despre chestiuni ce țin de politică.

Andrei Caramitru: Sunt pe ulei, pe haos bre. Probabil le e foarte foame sunt disperați pe acolo

E vorba despre Andrei Caramitru, fiul cunoscutului actor Ion Caramitru și fost consilier al lui Dan Barna, pe vremea când acesta era preşedinte al USR.

Caramitru Jr. critică fără menajamente diaspora românească. Pe care o cataloghează drept „disperată”. Și comentează în termeni dur opțiunile de vot ale românilor din străinătate.

Cea mai extremistă populație – ca procent de vot care merge la partide anti-democratice – acum în Europa toată – este diaspora noastră.

Nici în cele mai extreme zone din Franța sau Germania de est – ăștia nu iau mai mult de 40%. Diaspora noastră – e la 60-70% acum.

Sunt pe ulei, pe haos bre. Probabil le e foarte foame sunt disperați pe acolo.

Veniți bre acasă și hai să ne calmăm să muncim cinstit și normal împreună fără Dilimachi și salvatori”, a scris Andrei Caramitru pe Facebook, într-un mesaj postat duminică seară, 23 februarie.

„Îmi pare rău ca vorbesc așa de ei – dar așa sunt cifrele. S-au facut de râs singuri. Poate își revin naibii ?”, a scris Caramitru într-un comentariu la postare.

Primul tur al prezidențialelor din 2024 – înainte de anularea alegerilor – a fost câștigat de candidatul independent Călin Georgescu.

Citiți și: S-a găsit soluția eliminării lui Călin Georgescu

Georgescu. Sau lumea nu mai gândește ca în decembrie

Ciolacu, tot cu gândul la Ucraina: „Să vedem cum va fi abordarea în ceea ce privește reconstrucția Ucrainei” – VIDEO

Șeful Guvernului, Marcel Ciolacu, a declarat luni, 24 februarie, că România nu trebuie să aleagă între SUA – cu care are parteneriat strategic – și UE – fără de care nu se poate dezvolta.

Premierul Marcel Ciolacu consideră că România nu trebuie să aleagă între Uniunea Europeană şi SUA şi a explicat că acest lucru ar fi o „greşeală imensă” de abordare. El a adăugat că ţara noastră nu se poate dezvolta fără Uniunea Europeană şi fără fondurile europene şi că nu putem vorbi de securitatea României fără apartenenţa la NATO şi fără parteneriatul strategic cu SUA.

Citiți și: Planul Ursula-Macron, pus la cale la Paris: muncim până la epuizare pentru Ucraina! / 700 miliarde euro promise lui Zelenski!

Ciolacu: „Să vedem cum va fi abordarea în ceea ce privește reconstrucția Ucrainei”

Premierul a adus în discuție abordarea în ceea ce privește reconstrucția Ucrainei.

„Va fi o întâlnire cred că azi va fi și un punct de vedere al Uniunii Europene, să vedem cum va fi abordarea în ceea ce privește reconstrucția Ucrainei. Am spus-o și o să mai spun – nu putem vorbi despre o pace durabilă, nu conjuncturală, fără implicarea partenerului strategic al României, Statele Unite ale Americii.

Este normal să fie o poziționare între Statele Unite și Europa, pentru că facem parte dintr-un mecanism. Sunt ferm convins că în perioada următoare vom vedea cu toții că abordările de fapt sunt comune. Sunt două rezoluții propuse, e o rezoluție a Statelor Unite în Consiliul de Securitate, e o rezoluție pe care o s-o propună Uniunea Europeană, țările membre ale Uniunii Europene în plenul Adunării Generale ONU. România, din punctul meu de vedere, va trebui să susțină ambele rezoluții, pentru că spun același lucru.

Suntem într-un moment de repoziționări, de negocieri și în acest moment a intra și a lua partea unuia sau altora este o greșeală de abordare a politicii externe a României”, a declarat Ciolacu în fața presei, după ce a participat la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România.

Premierul Ciolacu: Nu trebuie să alegem între Uniunea Europeană și Statele Unite

Șeful Guvernului spune că România va respecta parteneriatul strategic cu SUA.

„România are un parteneriat strategic cu Statele Unite și-l va respecta. (…) Eu sunt unul dintre cei care respectă acest parteneriat. (…)

Eu sunt unul dintre garanții solidității parteneriatului cu Statele Unite, dar și cu Uniunea Europeană. Nu trebuie să alegem între Uniunea Europeană și Statele Unite. E o greșeală imensă de abordare. România nu se poate dezvolta fără fonduri europene și fără Uniunea Europeană. Am dat 30 de miliarde și am primit până acum 100 de miliarde. (…) Eu nu pot vorbi de securitatea României fără apartenența la NATO și fără parteneriatul strategic cu Statele Unite”, a mai declarat Marcel Ciolacu.

Citiți și: ȘOCANT: America nu mai recunoaște puterea de la București!

America și Rusia cooperează. Ucraina este exclusă

Trump joacă bowling la București. Iohannis, primul popic lovit

Cum răspunde Elon Musk atacurilor europarlamentarului Siegfried Mureșan

Miliardarul pare sa-l fi luat în vizor pe Siegfried Mureșan, după ce europarlamentarul PNL a postat recent un mesaj critic la adresa omului de afaceri apropiat de actuala administrație americană de la Casa Albă.

Elon Musk a reacționat la atacurile recente lansate de către europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. Acuzat că ar vrea să influențeze alegerile din România, Musk răspunde distribuind o postare pe X despre încercările lui Mureșan de a influența alegerile din SUA.

„Omul care a încercat să intervină în alegerile din SUA se plânge de faptul că americanii încearcă să intervină în alegerile altor țări”, se arată în postarea distribuită de Elon Musk, mesaj la care proprietarul rețelei de socializare X (fostă Twitter) a adăugat doar un emoji cu o sprânceană ridicată.

Postarea respectivă, datând din 23 februarie, conține trei capturi cu mesaje publicate de Siegfried Mureșan pe X în august și noiembrie 2024, cu atacuri la adresa lui Donald Trump.


Ce acuzase recent Siegfried Mureșan pe Facebook

Recent, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a lansat acuzații dure la adresa lui Elon Musk, susținând că miliardarul american ar încerca să influențeze alegerile din România prin mesajele sale pe rețelele sociale.

Dacă proprietarul Tesla scrie două mesaje despre România în timp de câteva ore, dintre care unul despre Buzău și unul despre un ONG din România, nu o face fiindcă îi pasă de România. Nu o face fiindcă îl interesează în mod deosebit ce se întâmplă la Buzău. Nu o face fiindcă îi pasă de oamenii din România. Nu o face fiindcă îi pasă de democrația de la noi. O face fiindcă vrea să influențeze alegerile din România”, a scris europarlamentarul Siegfried Mureșan, sâmbătă, 22 februarie, pe pagina sa de Facebook.

Mai mult, europarlamentarul Mureșan susține că Musk ar avea un interes direct în susținerea unui anume candidat în România. „O face fiindcă îl susține pe extremistul Georgescu. Elon Musk și Călin Georgescu susțin împreună lucruri care nu sunt bune pentru România.”, a mai scris Siegfried Mureșan în postarea de zilele trecute.

Rezultatele alegerilor din Germania. Victorie pentru CDU/CSU. AfD, pe locul doi – scor istoric/Ce urmează

Conservatorii din Uniunea Creştin Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin Socială (CSU) au câștigat alegerile legislative de duminică din Germania, pe locul 2 clasându-se Alternativa pentru Germania (AfD), care a obținut cel mai bun scor din istoria sa.

Alianța CDU/CSU a câștigat alegerile pentru Bundestag cu 28,6% din voturi, iar Alternativa pentru Germania (AfD) a ieșit pe locul al doilea, cu 20,8%, a anunțat Comisia Electorală Federală din Germania, după procesarea buletinelor de vot în toate cele 299 de districte, potrivit stiripesurse.ro.

Pe locul al treilea s-a clasat Partidul Social Democrat din Germania (SPD – al cancelarului Olaf Scholz), pentru care au votat 16,4% dintre alegătorii germani care s-au prezentat la urne.

Totodată, atât Verzii (11,6% din voturi), cât și Partidul de Stânga (8,8%) intră și ei în Bundestag, de pe locurile patru și respectiv cinci.


Uniunea Sarah Wagenknecht și Partidul Liber Democrat nu au trecut de pragul de cinci procente, primind, la limită, 4,9% și, respectiv, 4,3%.

Prioritatea „absolută” anunțată de Merz

Alegerile deschid calea pentru ca liderul conservator Friedrich Merz să devină următorul cancelar german, ca succesor al lui Olaf Scholz.

Până să se afle rezultatele finale ale alegerilor, Merz, care va prelua cel mai probabil postul de cancelar german, și-a anunțat intenția de a forma un nou guvern înainte de vacanța de Paște din aprilie. Adică până pe 20 aprilie. El a numit prioritatea sa absolută formarea unei „unități în Europa”, criticând Washingtonul pentru interferența în politica de pe continent – „nu mai puțin dramatică, radicală și, în cele din urmă, scandaloasă decât interferența Moscovei” – amintește sursa citată. „Suntem sub o presiune atât de puternică din ambele părți încât prioritatea mea absolută acum este să creez unitate în Europa”, a spus Merz.
Totodată, ar mai fi de menționat că presa germană notează că, față de alegerile din 2021, AfD și-a dublat rezultatul, iar SPD a devenit – pentru prima dată în istoria sa – doar al treilea partid ca mărime din Bundestag.

Jurnaliștii atrag atenția și asupra faptului că CDU/CSU va avea nevoie de cel puțin un partener de coaliție pentru a asigura o majoritate în parlament. Merz a exclus intrarea într-o coaliție cu Alternativa pentru Germania (AfD), care a devenit al doilea partid ca mărime din Bundestag pentru prima dată în istoria sa.


Cine e Friedrich Merz

„Friedrich Merz este ”cancelarul în așteptare” al Germaniei.

Liderul conservator s-a alăturat Uniunii Creștin Democrate(CDU) în urmă cu zeci de ani, pe când era tânăr. Dar astăzi, la 69 de ani, el candidează efectiv pe o platformă „Make Germany Great Again” – încercare calculată de a câștiga voturi de la Alternativa pentru Germania (AfD) prin deplasarea partidului său spre dreapta pe teme precum imigrația.

Un rege corporatist în haine conservatoare

La fel ca Donald Trump în America, milionarul Merz este un rege corporatist în haine conservatoare, relatează UnHerd. Într-adevăr, Germania poate fi prima țară condusă de un fost oficial BlackRock.

După cum explică Werner Rügemer, autorul cărții BlackRock Germany, Merz a contribuit la facilitarea tranzacțiilor care promovau interesele capitalului american în Germania.

Rezultatul a fost vânzarea și restructurarea a mii de întreprinderi germane, ceea ce a implicat reducerea locurilor de muncă și înghețarea salariilor – o abordare lăudată în mod deschis de Merz în cartea sa Dare to Be More Capitalist.”

Citiți mai multe AICI: Germania, prima țară condusă de un fost oficial Black Rock? 

Merkel, Musk, extrema dreaptă și migranții: ce se întâmplă cu Germania?

UPDATE. Percheziții de amploare făcute de DNA în Portul Constanța/Prima reacție oficială

0

Sunt descinderi ale procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA), luni dimineață, în Portul Constanța – din informații aflate în primă fază pe surse.

Se fac nu mai puțin de 41 de percheziții atât în Portul Constanța, cât și în alte locații, în ceea ce se conturează a fi cea mai amplă operațiune de acest fel desfășurată în zonă în ultimii ani.

UPDATE. Potrivit unor surse citate de replicaonline.ro, site-ul publicației locale Replica de Constanța, în dosar ar fi vizați președintele Organizației Municipale a PSD Constanța, Ion Dumitrache, Emil Banias (fratele fostului deputat Mircea Banias), și afaceristul Jean Paul Tucan.

De asemenea, vizat ar fi și Marius Stamate, directorul de la Van Oord, compania olandeză care se ocupă de proiectarea și execuția lucrărilor componente ale sistemului de protecție costieră în vederea reducerii eroziunii costiere.

Ar fi vizată și firma olandeză Boskalis, care s-a ocupat de lucrările de reducere a eroziunii costiere, în Mamaia, dar și Eugen Bogatu, fostul șef al Portului Constanța.

–-

Se pare că mai multe persoane ar fi suspectate de fapte de corupție – dare și luare de mită, dar și abuz în serviciu.

Potrivit stiripesurse.ro, care citează surse judiciare, în dosar ar fi vizaţi, printre alţii, şefi şi funcţionari din cadrul Portului Constanţa, iar valoarea mitei s-ar ridica la peste 6 milioane de euro.

Reacția Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa

Până la această oră DNA nu a transmis un comunicat de presă referitor la aceste percheziții. În schimb, a apărut o primă reacție de la nivelul Administraţiei Porturilor Maritime, cu privire la acțiunea DNA din Portul Constanța.

„Referitor la acţiunea DNA declanşată în această dimineaţă în Portul Constanţa, vă informăm că Administraţia Porturilor Maritime oferă tot sprijinul necesar organelor judiciare.

Directorul general şi directorul financiar pun la dispoziţia procurorilor DNA toate documentele solicitate, toate informaţiile necesare în sprijinul desfăşurării anchetei. Orice informaţie pe acest subiect va putea fi furnizată, conform legii, doar de instituţiile abilitate”, au transmis reprezentanţii APMC, într-un scurt comunicat.

Totodată, conducerea companiei „reafirmă determinarea de a nu accepta nicio abatere de la legalitate şi va întreprinde întotdeauna măsuri corespunzătoare dispoziţiilor organelor judiciare”.

Horoscop 24 februarie 2025 – Se pare ca sunteti foarte popular la locul de munca

0

BERBEC

Astăzi puteți căuta modalități de a utiliza resurse de la terți. Poate bogăția și resursele partenerului tău!? Oricare ar fi cazul, aveți intenții de a îmbunătăți lumea, cartierul sau familia. Gândiți la nivel global, dar acționați local.

 

TAUR

Astăzi vă veți bucura și veți avea relații plăcute cu prietenii sau cu colegii de lucru. Veți fi deosebit de vulnerabili la nedreptățile percepute. Dispoziția ta calmă îți va permite să savurezi plăcerile vieții.

 

GEMENI

Aceasta este o zi minunată pentru a lucra cu ceva legat de sănătate. Unii dintre voi ar putea face excursii legate de muncă. Cu abordarea voastră puternică, dar flexibilă, astăzi veți fi buni în convingerea și motivarea celor din jur.

RAC

Astăzi vă puteți exprima spontan și cu mai multă libertate. Aceasta este o ocazie de neratat. Arată-te așa cum ești, explicând în același timp nevoile tale reale. Vei fi mulțumit, vei fi plin de farmec și vei pleca în căutarea plăcerii.

 

LEU

Astăzi veți observa semne de tensiune crescândă în relațiile din jurul vostru și ar trebui să priviți totul obiectiv și să țineți ochii deschiși. Sentimentele de frustrare te pot face puțin morocănos. De fapt, progresezi și acumulezi succes în munca ta.

 

FECIOARA

Orice ai face, astăzi vei fi convingător, deoarece atitudinea ta optimistă îi va atrage pe oameni. De asemenea, vei fi plin de vitalitate și nimic nu te va opri. Pe plan material, veți primi vești bune. Nu sunt nori la orizont și puteți merge înainte.

BALANTA

Aceasta este o zi bună pentru finanțe, e bine să profitați! Începi să te simți obosit și starea ta de spirit este cea care o produce. Așa că ieși și distrează-te! Faceți concesii partenerului pentru a menține armonia în relația voastră.

 

SCORPION

Bucurați-vă de relațiile cu prietenii vechi și cu oamenii pe care îi cunoașteți mult. Inițiativele dvs. vor avea repercusiuni pozitive. Te simți capabil să faci față obstacolelor, moralul este bun în jurul tău și vei fi eficient.

 

SAGETATOR

Ești chiar în mijlocul acțiunii și acest lucru este revigorant. Cu toate acestea, va trebui totuși să faceți o pauză. Nu îți va lipsi motivația de a avea grijă de tine, dar vei rămâne într-o formă bună dacă nu vei exagera…

 

CAPRICORN

Ești încântat de noile posibilități care ți se prezintă, unde se pare că destinul te ajută. Tot astăzi ai putea atrage pe cineva care să te învețe ceva important. Continuă să-ți menții valorile, ești pe drumul cel bun!

 

VARSATOR

Astăzi ați putea fi în măsură să vă împărtășiți cunoștințele sau entuziasmul cu ceilalți. Ritmul crește și se umple cu detalii care vă atrag atenția. Anumite subiecte ușor spinoase ar trebui amânate până mai târziu sau evitate cu totul.

 

PESTI

Radarul tău emoțional se va ascuți și te va face selectiv. În pace și liniște totală, veți face planuri care să te consoleze și să îți facă bine. Nu ai nevoie de obiective mari. Tot ce trebuie este să te gândești la lucrurile pe care să le poți savura în fiecare zi.

Chivu, start bun la Parma. Îl adoră deja fanii?

0

Cristi Chivu a avut parte de un debut de vis pe banca tehnică a Parmei, reușind să-și conducă echipa spre o victorie clară, 2-0 contra Bolognei, în etapa a 26-a din Serie A. Succesul a venit ca o gură de aer proaspăt pentru „cruciați”, care nu mai gustaseră victoria de șapte meciuri, perioadă în care bifaseră cinci înfrângeri.

 Fanii Parmei au fost încântați de schimbările evidente aduse de tehnicianul român și nu s-au sfiit să-și exprime entuziasmul pe rețelele sociale. Pagina oficială de Facebook a clubului a fost asaltată de mesaje de susținere pentru Chivu, mulți suporteri subliniind diferența de abordare față de fostul antrenor, Fabio Pecchia.

Reacții entuziaste ale fanilor:

Mesajele fanilor nu au întârziat să apară după fluierul final. În timp ce Parma savura o victorie meritată, suporterii au elogiat rapid impactul pozitiv al lui Chivu:

  • „Într-un singur meci, Chivu i-a arătat fostului antrenor cum se pregătește o echipă adevărată.”
  • „Dacă era pe bancă din startul sezonului, aveam deja 35 de puncte!”
  • „În sfârșit, cineva care înțelege fotbalul. Respect, Mister Chivu!”
  • „A adus echilibrul și motivația care ne lipseau.”
  • „Cine spunea că Chivu nu este pregătit? Uitați-vă la rezultat acum!”

Un comentariu a rezumat perfect starea de spirit a suporterilor: „Trebuia să vină cineva cu mentalitatea de la Inter pentru ca echipa asta să arate din nou ca una de Serie A.”

Pe pagina de Instagram a clubului, un videoclip postat imediat după meci, în care Chivu își felicită elevii și strânge mâna adversarilor și arbitrilor, a strâns peste 20.000 de aprecieri în mai puțin de 14 ore.

Relație specială cu jucătorii:

Un moment apreciat de fani a fost cel în care Chivu l-a felicitat pe Dennis Man la finalul partidei. Românul l-a introdus pe atacant în repriza a doua, iar Man i-a răsplătit încrederea cu o prestație solidă. Cei doi au fost surprinși îmbrățișându-se pe gazonul stadionului Ennio Tardini, imagine care a devenit rapid virală.

După meci, Chivu a lăudat întreaga echipă pentru atitudinea arătată pe teren: „Băieții au dat tot ce-au avut mai bun și merită toate felicitările. Am simțit o energie fantastică și mă bucur că au răspuns perfect la cerințele tactice.”

Debutul său spectaculos dă speranțe mari fanilor Parmei, care privesc cu încredere spre următoarele etape, convinși că sub comanda lui Chivu echipa poate reveni în partea superioară a clasamentului.

ȘOCANT: America nu mai recunoaște puterea de la București!

România este singurul partener oficial al SUA pe care noua administrație de la Washington l-a ocolit cu grație. Deși o delegație masivă americană s-a deplasat în Europa acum două săptămâni, niciun oficial din echipa lui Trump nu a vrut să discute cu reprezentanții noștri. În schimb, ni se transmit mesaje subliminale, prin declarații făcute de lideri importanți, care trădează o realitate cruntă pentru noi: Statele Unite nu mai recunosc puterea de la București!

Iar riscul este, ca după alegerile programate de coaliția PSD-PNL-UDMR la 4 mai, România să fie trecută pe „Lista neagră”.

Marco Rubio: „M-am întâlnit cu toți aliații”

Secretarul de Stat al Americii a fost cel mai ocupat american în timpul vizitei în Europa, asta și fiindcă el conduce diplomația SUA. În cel mai recent interviu, acordat lui Catherine Herridge (fosta șefă a departamentului de „Investigații” la CBS News, o jurnalistă premiată și extrem de respectată peste Ocean), Marco Rubio face o afirmație care, în mod normal, ar fi trebuit să cutremure înteaga clasă politică de la București.

„M-am întâlnit cu miniștrii de Externe ai tuturor țărilor-cheie și ai statelor aliate cu noi din Europa. M-am văzut cu ei atît în cadrul G7, G7+1 (cu UE), cât și într-o întîlnire separată cu ceea ce ei numesc Quint (n.r. – Marea Britanie, Franța, Germania și Italia), adică țările-cheie implicate”, a spus Rubio.

Cu alte cuvinte, șeful diplomației americane spune că s-a văzut, în Europa, cu toată lumea care contează, cu miniștrii de Externe ai „tururor statelor aliate cu noi”. Ați văzut pe undeva vreo știre despre întâlnirea lui Emil Hurezeanu cu Marco Rubio? Sau a oricărui alt oficial/lider politic din administrația de la București?

Când secretarul de Stat al SUA spune că s-a văzut cu toți care contează, iar România nu apare pe listă, înseamnă ori că nu mai contăm în ochii americanilor, ori că Unchiul Sam nu mai recunoaște noua putere de la București, cea care a anulat rezultatul alegerilor prezidențiale fiindcă nu i-a convenit votul românilor. Prima variantă pică, având în vedere că America (încă) operează două baze militare importante la noi în țară, iar cea de la Mihail Kogălniceanu este în plină transformare; numai modernizarea ei este o afacere de câteva miliarde de dolari, bani suportați de statul român, fără a mai pune la socoteală și rolul major pe care ar trebui să-l joace, pe viitor, în cadrul Flancului Estic al NATO!

Emil Hurezeanu, declarații halucinante despre George Soroș

Într-un moment în care Donald Trump amenință Imperiul Soroș, ministrul de Externe al României agită apele cu o declarație absolut halucinantă. Vorbind despre George Soroș și rețeaua pe care el a dezvoltat-o în România și prin care a reușit să plaseze oameni în funcții-cheie de conducere, Hurezeanu nu și-a ascuns simpatia față de controversatul miliardar, ba chiar a vorbit cu ton admirativ la adresa sa – „George Soros era un mecena respectabil, influent, cunoscut în întreaga lume. (…) După câte ştiu eu, în general a făcut bine de-a lungul anilor, de-a lungul deceniilor”.

În același timp, Hurezeanu i-a „tras” una peste bot și lui J.D. Vance, vicepreședintele Americii. Întrebat cum vede sprijinul liderilor SUA pentru Călin Georgescu și ce părere are de mesajele transmise de „Numărul 2” de la Washington, ministrul nostru de Externe a răbufnit: „Este o formă de amestec în alegerile interne ale unui alt stat”.

De ce am ajuns aici?

Demonizarea Americii de către presa soroșistă de la noi nu este o întâmplare, ci un plan care se aplică la virgulă. Noul jupân de la Casa Albă nu mai stă la masă cu establishmentul, ci vrea propria ordine globală, care să-i poarte semnătura. Iar pentru că a îndrăznit să vorbească de pace și să negocieze cu Vladimir Putin, Donald Trump este ostracizat de către mass-media globalismului progresist.

Când șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, s-a trezit spunând tot felul de minciuni despre cum au vrut americanii și rușii să o pună de-o „Yalta 2” la întâlnirea din Arabia Saudită, de marțea trecută, s-a spus că a fost o scăpare și o neînțelegere. Nici vorbă de așa ceva, Diaconescu a știut foarte bine ce face și ce spune – trebuia să arunce pe piață subiectul împărțirii Europei de Est, ca la Yalta, în ’45, pentru ca întreaga mass-media soroșistă de la noi să preia informația și să amplifice sentimentele de frustrare și antipatie față de Donald Trump.

Ordinul primit e cât se poate de clar: jos America conservatorului Trump, sus Europa progresistei Ursula! Demonizarea SUA la televiziunile și pe site-urile din România este în toi, iar unii politicieni au sărit și ei să dea o mână de ajutor.

România a ales, deja, cu cine se va însoți la drum, dar riscă enorm. Ca de obicei, nici de asta asta n-am învățat nimic din lecția istoriei. Așa cum Trump s-a împăcat cu Putin, la fel de ușor vor sări și alde Macron și Ursula în barca Unchiului Sam, fiindcă interesul poartă fesul și întotdeauna e mai bine să-i ai de partea ta pe americani, decât împotrivă.

Iar în acel moment Bucureștiul va fi prins, din nou, cu pantalonii jos. Dacă lucrurile merg pe făgașul anticipat, iar alegerile din mai vor fi o piesă de teatru proastă, scenariul s-ar putea rescrie astfel: Washingtonul nu-l va recunoaște drept președinte legitim pe viitorul locatar de la Cotroceni, iar România va deveni Venezuela Europei!

În sfârșit, Bruxelles-ul vrea să reducă drastic normele ecologice

1

Comisia Europeană va propune reduceri profunde ale normelor  UE de raportare de mediu, o încercare  de a stimula economia blocului. Bine ar fi să renunțe și la Green Deal.

Într-unul dintre primele acte legislative majore ale noii Comisii, mai multe întreprinderi ar putea fi scutite de la respectarea normelelor de raportare privind durabilitatea, scrie Politico.

Între timp, cerințele de monitorizare a încălcărilor drepturilor omului și ale mediului în lanțurile globale de aprovizionare ar putea fi reduse considerabil.

Propunerea va fi o ușurare pentru companiile îngrijorate că trebuie să respecte standarde complicate de raportare ecologică.

Așteptat pe 26 februarie, proiectul de lege omnibus vizează simplificarea a trei dintre principalele norme ecologice: directiva privind raportarea durabilitatății (CSRD), care obligă întreprinderile să raporteze impactul  asupra mediului și  expunerea  la riscul climatic; directiva privind due diligence în materie de durabilitate (CSDDD), care le obligă să investigheze și să abordeze abuzurile împotriva drepturilor omului și a mediului în cadrul lanțului lor global de aprovizionare; și taxonomia UE, standardul care reglementează sustenabilitatea mediului.

De asemenea, se așteaptă ca proiectul de lege să includă modificări ale taxei la frontiera carbonului.

Conform proiectului divulgat, Comisia propune efectuarea a opt modificări la normele privind diligența necesară pentru a le atenua în mod semnificativ, inclusiv solicitarea adresată întreprinderilor de a se uita doar la furnizorii lor direcți și nu mai departe de-a lungul lanțurilor  de aprovizionare.

Modificările aduse CSRD, între timp, ar face ca punerea în aplicare a legii să fie amânată cu un an și ar însemna că doar cele mai mari companii – cele cu peste 1 000 de angajați și o cifră de afaceri de 450 de milioane  euro – ar trebui să se conformeze.

În legislația existentă, normele s-ar fi aplicat societăților cotate la bursă cu doar 50 de angajați și o cifră de afaceri anuală de 8 milioane euro începând cu 2026.

Dacă va fi adoptată, această ultimă modificare ar însemna că domeniul de aplicare al CSRD și CSDDD ar deveni același, ceea ce întreprinderile și țările membre au solicitat.

Odată adoptate, modificările propuse vor necesita aprobarea țărilor membre în cadrul Consiliului UE și a deputaților în Parlamentul European.

Ce vor de la Trump liderii celor două puteri nucleare ale Europei

Emmanuel Macron este așteptat luni la Washington, în contextul în care Europa este alarmată de înăsprirea poziției lui Donald Trump față de Ucraina și de deschiderile către Moscova. De asemenea, premierul britanic Keir Starmer va fi primit la Casa Albă pe 27 februarie.

Liderii celor două puteri nucleare ale Europei încearcă să îl convingă pe  Trump să nu încheie cu orice preț un acord de încetare a focului cu Vladimir Putin, să mențină Europa implicată și să discute garanții militare pentru Ucraina.

Acceptarea unui acord prost care ar echivala cu o capitulare a Ucrainei ar fi un semnal de slăbiciune pentru dușmanii SUA, inclusiv China și Iranul, a declarat Macron, potrivit Reuters.

Aliații europeni ai Kievului sunt deja  panicați de o poziție mai agresivă a SUA în ceea ce privește comerțul, diplomația și chiar politica internă europeană. Trump l-a numit pe  Volodimir Zelenski „un dictator fără alegeri”, un „comediant cu succes modest” care „a convins Statele Unite să cheltuiască 350 de miliarde de dolari pentru a intra într-un război care nu putea fi câștigat, care nu trebuia să înceapă niciodată”.

Philip Golub, expert în relații internaționale  la Universitatea Americană din Paris,  afirmă că mișcările rapide ale lui Trump în primele sale săptămâni în funcție, precum și retorica altor oficiali americani, au fost un șoc major pentru europeni. „Nu se puteau aștepta ca, într-un fel sau altul, în Statele Unite să apară această coaliție de forțe ultranaționaliste care să conteste, de fapt, vocea Europei în afacerile mondiale într-un mod atât de clar și de puternic”.

Starmer a avertizat că sfârșitul războiului nu poate fi o „pauză temporară înainte ca Putin să atace din nou”. Vorbind într-un podcast Fox News pe 21 februarie,  Trump a declarat că  Macron și  Starmer nu au „făcut nimic” pentru a pune capăt războiului”.

Marea Britanie și Franța discută cu aliații despre garanțiile militare pentru Ucraina, dar nu se știe ce garanții va oferi Trump.

O parte a planurilor britanice și franceze se axează pe posibilitatea de a trimite forțe europene de menținere a păcii. În opinia Kremlinului, singura forță de menținere a păcii va trebui să fie o forță ONU cu adevărat neutră, provenind din Sudul global.

Prin urmare, Macron și Starmer ar putea să joace cartea  descurajării sub forma rachetelor americane cu rază medie de acțiune și, în cele din urmă, a armelor nucleare. Rămâne de văzut dacă vor avea succes în fața lui Trump.

Cursa IA: jucătorii modelelor lingvistice

Evoluția rapidă a modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM) a declanșat o cursă fără precedent între giganții tehnologici și startup-uri deopotrivă.

Această competiție nu se referă doar la superioritatea tehnologică, ci și la conturarea viitorului muncii, educației și interacțiunii om-mașină.

De la Gemini la Deep Seek

Gemini: Google Gemini este construit pe vasta infrastructură de căutare și cloud a companiei, ceea ce îl face un concurent formidabil. Datele preliminare sugerează că modelul ar putea atinge o precizie de 90% în sarcinile de subtitrare a imaginilor, conform testelor interne, deși, potrivit Modern Diplomacy, cifrele exacte rămân confidențiale.

Claude: axate pe siguranța inteligenței artificiale, modelele Claude pun accentul pe fiabilitate și considerații etice. Claude 3, lansat la începutul anului 2024, a fost antrenat cu IA constituțională, fiind unul dintre cele mai transparente și controlate modele.

Copilot de la Microsoft: se pretinde că îmbunătățește eficiența codării cu până la 55%, reducând timpul petrecut de dezvoltatori cu scrierea codului prin automatizarea sarcinilor de rutină. Această integrare în fluxul de lucru exemplifică modul în care LLM-urile devin instrumente indispensabile în industriile tehnologice.

Llama: seria Llama de la Meta acordă prioritate accesului open-source. Llama 3, lansat în 2024, oferă performanțe și capacități și mai mari, inclusiv raționament îmbunătățit, codificare și suport multilingv. 

Grok: este conceput pentru implicarea în timp real și integrarea în rețelele sociale. Grok 2, integrat în X (fostul Twitter), valorifică conținutul generat de utilizatori pentru a îmbunătăți acuratețea conversațiilor.

DeepSeek: ca răspuns al Chinei la dominația IA occidentală, DeepSeek a făcut progrese semnificative în aplicațiile de cercetare științifică. DeepSeek 2, cu un set de date extins de conținut chinezesc și multilingv, câștigă teren în mediul academic și în soluțiile  IA ale întreprinderilor.

Inovație, cotă de piață, date

Concurența este alimentată de trei factori-cheie: inovarea, cota de piață și datele. Fiecare model se întrece pentru a-și îmbunătăți capacitățile, fie prin seturi de date mai mari, algoritmi mai buni sau arhitecturi noi, precum Pathways de la Google.

Cota de piață este la fel de importantă, deoarece companiile încearcă să atragă utilizatorii în ecosistemele lor. Integrarea Copilot de către Microsoft în suita sa de produse este un prim exemplu al acestei strategii.

Cu toate acestea, datele sunt inima LLM-urilor. Cu cât un model poate accesa mai multe date, cu atât performanțele sale sunt mai bune. Acest lucru a dus la preocupări cu privire la confidențialitate și la utilizarea etică a datelor, în special pe măsură ce modele precum Grok accesează fluxurile de social media în timp real.

Legea privind inteligența artificială a Uniunii Europene, care urmează să intre în vigoare în august 2025, vizează reglementarea practicilor, însă punerea în aplicare rămâne o provocare.

Cum să publici un anunț de pierdere acte?

0

Ai pierdut un act important și trebuie să-l recuperezi? Indiferent dacă este vorba despre legitimația de serviciu, carnet de student, diploma de studii sau alte documente esențiale, publicarea unui anunț de pierdere este un pas necesar pentru emiterea unui duplicat.

De ce este nevoie să publici un anunț?
Atunci când pierzi un document oficial, trebuie să anunți public acest lucru. Instituțiile care emit duplicate cer, de obicei, dovada publicării într-un ziar sau în Monitorul Oficial pentru a preveni eventualele fraude. Astfel, anunțul confirmă faptul că actul pierdut nu mai este valabil și poate fi înlocuit.

Unde poți publica anunțul?
Există mai multe opțiuni, în funcție de cerințele instituției care îți va elibera noul document:

Acte Pierdute în Ziare locale – utile pentru documente emise de autoritățile locale.

Acte Pierdute în Ziare naționale – recomandate pentru acte cu importanță mai mare, cum ar fi carnetul de student, legitimația sau actele de firmă.

Acte Pierdute în Monitorul Oficial – obligatoriu pentru anumite documente specifice, cum ar fi certificatele de înmatriculare ale firmelor, diplome de bacalaureat, licență master, carnet de muncă, schimbare de nume.

Pașii pentru publicarea anunțului

Alegi publicația potrivită în funcție de documentul pierdut și de cerințele instituției emitente.

Completezi detaliile necesare, cum ar fi numele titularului, tipul documentului și seria acestuia.

Primești confirmarea publicării, iar anunțul apare în ediția stabilită a ziarului sau a Monitorului Oficial.

De ce să publici online?
✔️ Eviti drumurile și statul la cozi.
✔️ Ai acces rapid la oferte și opțiuni de publicare.
✔️ Primești confirmarea publicării prin e-mail.
✔️ Publicarea respectă cerințele legale fără bătăi de cap.

Dacă ai pierdut un act, nu trebuie să te îngrijorezi. Publicarea unui anunț în ziar de pierdere acte este un pas simplu care îți permite să obții un duplicat fără probleme. Cu ajutorul platformelor online, procesul este mai rapid și mai accesibil ca niciodată.

Nu-l mai certați pe Trump!

Nu, prieteni,  scutul nostru nu a fost făcut de NATO, ci de America la fel ca și baza de la Deveselu! Fără prezența militarilor americani în țara noastră, la Kogălniceanu, nu știm câte drone și rachete rusești nu s-ar fi „rătăcit” pe aici. Trăim o perioadă politică foarte complicată. Dacă vom reuși să înțelegem ce se întâmplă va fi foarte bine. Este o perioadă a realpolitik, concept inventat/enunțat de cancelarului Otto von Bismarck, în a doua parte a sec. XIX pentru a defini strategia sa de stabilizare a sistemului internațional în beneficiul Prusiei.

Noi suntem membri ai UE și ai NATO dar avem și un Parteneriat Strategic cu Statele Unite. Am făcut eforturi deosebit în anii 1990-2000 pentru a realiza acest parteneriat. Între Washington și Berlaymont/Bruxelles există la ora actuală o fractură. Întrebarea este: noi ce facem? Eu personal cred ca trebuie să ne urmărim interesul național. Da știu veți zice că tot s-a vorbit de interesul național încât s-a demonetizat. Nu, el a rămas și trebuie să-l pune pe agendă la primul punct.  Am scris un Planul de Redresare și Reziliență al României stacojiu, asta este, trebuie să-l îndeplinim ca să ne luam banii. Altfel acești bani vor fi redistribuiți cel mai probabil spre zona de apărare. Nu v-ați pus întrebarea de ce americani se opresc la Varșovia și nu mai ajung la  București? Pentru că noi avem acum o poziție ambiguă. Noua politică americană este una caracterizată prin realpolitik iar la noi politicienii  noștri nu înțeleg lucrul acesta. Unde mai pui că unii au început să se rățoiască la americani prin emisiunile de la unele posturi de televiziune.

Trump este una din ținte alături  de vicepreședintele Vance. Am întors armele? Nu-i mai așteptăm pe americani la Kogălniceanu îi avem pe francezi la Cincu și este suficient? Vance și Elon Musk ne-au dat două cartonașe galbene. Le-am înțeles? Următorul pas este un mesaj de la Trump după care Rubio intră în acțiune. Adică Secretarul de Stat va face rapoarte despre situația din România și le va prezenta președintelui. Ce va urma? Nu știm poate sancțiuni sau poate… Politicienii noștri trebuie să apere Parteneriatul Strategic cu SUA. Dacă nu, avem o problemă. A, da noi suntem cu Comisia, adică cu birocrația de la Berlaymont. Există semne ale unei noi linii de demarcație transatlantice între facțiunile politice din Parlamentul European care au susținut alegerea noii Comisii. Liderii PPE de centru-dreapta, socialiștii și democrații (S&D), liberalii Renew Europe și Verzii au semnat o declarație comună care spune că Europa „nu se mai poate baza pe deplin pe Statele Unite pentru a apăra valorile și interesele noastre comune”, și au cerut o creștere bruscă a eforturilor de a stimula apărarea. Dintre semnatari lipsesc: grupul de dreapta Conservatori și Reformiști europeni (ECR), ai cărui membri includ partidul Lege și Justiție din Poloniei, Frații Italiei ai lui Meloni și AUR a lui Simion. ECR s-a alăturat în mod regulat acestor grupuri în declarațiile pro-Ucrainei în trecut, dar un purtător de cuvânt al grupului a spus: „Nu am fost pe deplin mulțumiți de formularea evaluării Statelor Unite în text… Acum este timpul pentru un dialog calm, măsurat și concentrarea pe soluții pragmatice”.

Cât despre Uniunea Europeană putem spune că președinta Comisie Europene Von der Leyen a profitat de slăbiciunea relativă a președintelui francez Emmanuel Macron și a lui Scholz pentru a acumula influență, în mâna sa, la Bruxelles, centralizând răspunsul blocului la pandemia de Covid și la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Acum va trebui să se confrunte cu unul dintre cei mai înverșunați rivali ai lui Merkel din CDU, Friedrich Merz, un cunoscător al afacerilor UE. Merz, în vârstă de 69 de ani, lider al partidului Uniunea Creștin Democrată (CDU), partid pe cale să câștige alegerile din 23 februarie, nu a ascuns planurile sale de a interveni mult mai mult în treburile UE decât predecesorul său, Olaf Scholz. Liderul PPE, Manfred Weber, i-a invitat pe toți liderii partidului la Berlin, în perioada 17-18 ianuarie, într-o demonstrație de forță, pentru a susține candidatura lui Merz. Cheia atât pentru Merz, cât și pentru Weber a fost să-i convingă pe lideri să semneze o declarație comună care să lege efectiv mâinile Comisiei Europene de politica partidelor. Amândoi nu o au la inimă pe Ursula. Merz vrea să reducă Green Deal și Ursula a început timid să se alinieze. Cei doi diferă în opțiunile față de China. Merz este mai permisiv și nu are  îndârjirea Ursulei față de relația cu Beijingul. Creștin-Democrații Conservatori (CDU/CSU) sunt gata să devină cel mai mare partid și să formeze un guvern, dar ar putea fi forțați să se bazeze pe sprijinul Partidului Social Democrat al lui Scholz pentru a face acest lucru. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) se află în prezent (21 februarie) pe locul doi. Există îngrijorarea că sunt campanii coordonate de dezinformare, inclusiv cele concepute de Kremlin, care ar putea pune în pericol integritatea votului. O organizație non-profit germană a detectat reapariția renumitei campanii „Doppelganger” a Rusiei, campanie de clonare a site-urilor unor instituții de presă renumite, prin achiziționarea de domenii asemănătoare, pentru a răspândi articole de știri falsificate.

După izbucnirea războiului din Ucraina, toată gândirea strategică europeană s-a bazat pe cel mai bun scenariu în care Statele Unite ar fi un aliat total de încredere, în ciuda faptului că a experimentat tot felul de amenințări în primul mandat al lui Trump și că amenințările sale de a se retrage din cea mai mare alianță militară din lume au fost aproape de realizare. Pentru un continent care a produs minți strategice precum Metternich și Talleyrand, a existat o gândire strategică aproape infantilă asupra Ucrainei și a consecințelor situației sale pe termen lung. Să sperăm că europeni șocați și supărați să tragă niște lecții înțelepte dintr-un februarie greu încercat de discuții în contradictoriu între malurile Atlanticului. Vremurile disperate necesită măsuri disperate. Și așa cum m-a învățat la Harvard un guru al geopoliticii, Joseph S. Nye jr.,  ”trebuie să gândim mereu la ceva de neconceput”, spun și eu la rândul meu ”așa trebuie să facă Europa acum”. Dacă Metternich sau Talleyrand (sau Charles de Gaulle) ar fi în viață astăzi, ei ar recomanda ”opțiunea de neconceput”. Ceea ce negociază acum americanii la Riad, in viziunea lor, înseamnă stabilizarea relației cu Rusia. Or, stabilizarea relației între doua mari puteri poate avea consecințe dramatice pentru tarile aflate pe linia de contact. Da, Rusia este un mare pericol, dar nu cumva ar fi bine să-i imităm pe americani? Ucraina ar putea servi treptat ca o punte între UE și Rusia, mai degrabă decât ca un element al disputei.

Administrația Trump pune acum punct epocii postbelice. Nimeni n-ar trebui să fie surprins: era predictibil, ba încă a și fost prezis. Donald Trump e un mare opozant al alianțelor americane, fiindcă le consideră prea costisitoare, încă din 1987, când a cumpărat în trei ziare câte o pagină întreagă de reclamă în care afirma că „Japonia și alte țări profită de decenii întregi de SUA”. În 2000 scria că „prin retragerea din Europa, țara noastră (n.A.G.-SUA) ar economisi milioane de dolari anual”. Așa că nu-l mai certați pe Trump, oricum după el urmează la Casa Albă Vance. Astăzi, fantoma lui Nixon, un președinte american apreciat de Trump, bântuie politica externă americană, mulțumită intenției declarate a administrației de a încheia un mare târg cu președintele rus Vladimir Putin, care ar reordona politica globală, eliminând europenii și lăsând Kievul în frig. Keith Kellogg, trimisul de război al lui Trump în Ucraina, a dezvăluit logica de bază a unei astfel de mișcări în timpul unei prezentări la Conferința de Securitate de la Munchen. Administrația Trump, a spus el, va încerca să „rupă” alianțele lui Putin cu China, Iran și Coreea de Nord – aparent, oferind Rusiei o înțelegere mai bună decât orice poate obține de la ei. Rămâne să vedem continuarea.

Adevărul ascuns de statul român. Pornirea cărbunelui ar reduce la jumătate prețurile energiei

Dacă ar fi lăsate să producă, termocentralele pe cărbune ar putea scoate energia la un preț de 25-30 de euro pe MWh, ne spune fostul director al Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel. Acesta arată că există un interes foarte mare ca prețurile să se mențină foarte sus pentru a favoriza importurile, care aduc profituri enorme, de 100 de euro/ MWh în orele de vârf, ceea ce înseamnă cel puțin 200.000 de euro pe zi.

carbuneExistă un foarte mare interes să se importe energie, pentru că România are cea mai scumpă energie din Europa și atunci este foarte ușor de adus din afară energie mai ieftină, ne spune fostul director al Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel.

”Gândiți-vă ce înseamnă în perioada de vârf, de două ore, să vinzi 2.000 de MWh cu 100 de euro profit la fiecare MWh, și asta în fiecare zi. Este o sursă foarte bună pentru 5-6 firme care știu piața și care aduc energie de afară”, susține Laurențiu Ciurel. Acesta arată că ajunsese la performanța de a funcționa cu grupurile pe cărbune 6 luni de zile fără oprire. Iar când funcționezi așa, energia, cu tot cu certificatele CO2, ajunge la circa 30 de euro/MWh. ”Dar, dacă te oprește de câte ori bate vântul, care produce 2.000 MWh la ora 14 și la 14.20 ajunge la 15 MWh, e absolut contraproductiv. Pe mine mă costă o pornire de grup aproape 400.000 de lei. Dacă am putea să mergem cu grupurile de la Rovinari și să vindem în bandă pe contracte bilaterale, așa cum era odată, s-ar apropia undeva chiar la 25 de euro MWh. La Rovinari, la primul val de frig, miercuri, joi și vineri am produs la foc continuu, iar duminică a ieșit domnul Burduja și a spus că trebuie închis cărbunele pentru că e scump. Când ai 70% cheltuieli fixe cu salarii, impozite și taxe, dacă mergi câteva ore pe an, cum cere ministerul să mergi, doar ca să echilibrezi sistemul, normal că este scumpă energia pe cărbune”, ne-a declarat Laurențiu Ciurel, fostul director al Complexului Energetic Oltenia.

Grupurile performante, executate de minister

Grupul 3 de la Rovinari, singurul nemțesc, unul dintre cele mai bune grupuri pe cărbune, a fost închis și demolat. Virgil Popescu, pe vremea când ocupa funcția de ministru al Energiei, s-a dus la Complexul Energetic Oltenia și a promis că nu o să se închidă și o să rămână în rezervă de capacitate, însă peste 2 luni a dispus închiderea și casarea.

”Ce bun ar fi fost acest grup acum. Grupul 5 de la Rovinari eu l-am băgat în reparații capitale în 2014 și abia anul trecut a fost finalizat, de s-au peridat toate oficialitățile să-i taie panglica. Totodată, conform PNRR, trebuie să oprim grupul 6 de la Rovinari, care de departe este cel mai ieftin și cel mai bun din Europa la ora asta și putem să facem cu 30 euro MWh”, ne-a precizat Laurențiu Ciurel. Proiectele de mediu derulate în ultimii ani la nivelul Complexului  Energetic Oltenia au aplicat cele mai bune tehnologii de depoluare (tehnologii ale carbunelui curat), fiind investite 600 milioane de euro. CE Oltenia este singurul producător de energie care are implementate instalații de desulfurare a gazelor de ardere și de evacuare în slam dens a zgurii și cenușii rezultate în urma procesului de ardere a carbunelui.

”Suntem singurii din Europa care au așa ceva. La mine în sufragerie este mai mult praf decât pe coș la Rovinari. Acolo iese numai abur, ce poluare? Dar au scos-o pe asta cu CO2, teorie contrazisă de toți marii cercetători, de altfel, și s-a terminat”, a afirmat fostul director al Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel.

Carierele miniere, compromise

Au făcut numai nenorociri în sectorul cărbunelui, ne spune Laurențiu Ciurel. Prima oară au dat legea cu pensionările anticipate în minerit la 52 de ani și au depopulat de specialiști toate carierele și toate termocentralele. Apoi, știind că se închide, nu a mai investit nimeni în extindere de cariere.

”Lucrurile astea nu se pot realiza decât în luni de zile, prin colaborarea a 7 ministere care trebuie să aprobe. Acum numai printr-o hotărâre CSAT s-ar mai putea readuce cărbunele. După cei 7 ani în care nu ai făcut nimic, este mai ușor să deschizi o carieră nouă decât să readuci una la linia de plutire”, a semnalat Laurențiu Ciurel. Acesta atrage atenția că România mai are grup pe cărbune la Craiova, care este rezervă de capacitate și în 2024 a fost pornit doar 20-30 de ore. Totodată, mai sunt 2 grupuri la Turceni, dar care sunt într-o stare jalnică, și 3 grupuri la Rovinari în stare bună. Cariere mai sunt 7, din care două sunt în stare proastă. ”Grupurile de la Turceni nu mai pot funcționa pe termen lung și din cauza faptului că 2-3 ani de zile aproape că s-a livrat mai mult pământ decât cărbune, și toate aceste milioane de tone de pământ s-au plimbat prin concasări, prin cazane, prin electrofiltre și au făcut ravagii pe acolo. N-au mai fost nici oameni care să știe să facă exploatare”, ne-a mai declarat Laurențiu Ciurel, fostul director al Complexului Energetic Oltenia.

UE își face iluzii: nu poate înhăța activele înghețate ale Rusiei

Uniunea Europeană intensifică discuțiile privind modalitatea de confiscare a activelor înghețate ale băncii centrale a Rusiei pentru a oferi ajutor financiar și militar Ucrainei, pe măsură ce crește îngrijorarea că Statele Unite și-ar putea reduce sprijinul.

Oficialii UE iau în considerare utilizarea acestor active drept garanție pentru o propusă comisie internațională de despăgubiri care ar evalua daunele Ucrainei, au declarat pentru Bloomberg persoane familiarizate cu discuțiile.

Dacă Rusia refuză să plătească, activele ar putea fi confiscate –  dar nu se spune cum. Inițiativa vine ca urmare a semnalelor de la Washington conform cărora Ucraina ar putea primi mai puțină asistență în viitor.

Discuțiile privind sechestrarea bunurilor vin pe fondul escaladării tensiunilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Trump l-a criticat recent pe Zelenski, numindu-l „dictator” și învinuind în mod fals Ucraina pentru invazia Rusiei.

Ca urmare, Zelenski a îndemnat liderii europeni să își asume o mai mare responsabilitate pentru a se asigura că Ucraina primește sprijin financiar și militar susținut. UE, împreună cu Grupul celor Șapte și Australia, a înghețat deja aproximativ 280 de miliarde de dolari în active ale băncii centrale ruse, deținute în principal de casa de compensare Euroclear, cu sediul în Belgia.

Alte 58 de miliarde de dolari în active private rusești, inclusiv proprietăți de lux și iahturi, au fost înghețate în cadrul sancțiunilor.

Obstacole juridice și economice

În ciuda susținerii din partea unor oficiali UE precum Valdis Dombrovskis și Maria Luis Albuquerque, comisarul pentru servicii financiare, propunerea de confiscare a activelor rusești se confruntă cu obstacole juridice și economice majore.

Unele țări, inclusiv Germania și Franța, și-au exprimat opoziția, avertizând că o astfel de măsură ar putea avea repercusiuni semnificative asupra rolului internațional al monedei euro și ar putea submina cadrele juridice care reglementează activele suverane.

O altă opțiune aflată în curs de examinare implică obligarea statelor membre ale UE să confiște active rusești în special pentru a finanța reconstrucția infrastructurii energetice a Ucrainei, deși justificările juridice rămân în dezbatere.

G7 a promis deja că profiturile generate de activele rusești înghețate vor susține un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Între timp, echipele juridice ale UE evaluează dacă ar fi necesare hotărâri judecătorești pentru a autoriza confiscarea totală a activelor sau dacă ar putea fi suficientă doar o evaluare a prejudiciilor.

Totuși, Occidentul sfidează dreptul internațional. Nu este în război cu Rusia, dar vrea să se folosească de banii rușilor  pentru a susține Ucraina, deși nu are legislație în acest scop și nu poate încălca niște linii roșii.

Germania, prima țară condusă de un fost oficial Black Rock?

Friedrich Merz este ”cancelarul în așteptare” al Germaniei.

Liderul conservator s-a alăturat Uniunii Creștin Democrate(CDU) în urmă cu zeci de ani, pe când era tânăr. Dar astăzi, la 69 de ani,  el candidează efectiv pe o platformă „Make Germany Great Again” –  încercare calculată de a câștiga voturi de la Alternativa pentru Germania (AfD) prin deplasarea partidului său spre dreapta pe teme precum imigrația.

Un rege corporatist în haine conservatoare

La fel ca Donald Trump în America, milionarul Merz este un rege corporatist în haine conservatoare, relatează UnHerd. Într-adevăr, Germania poate fi prima țară condusă de un fost oficial BlackRock.

După cum explică Werner Rügemer, autorul cărții BlackRock Germany, Merz a contribuit la facilitarea tranzacțiilor care promovau interesele capitalului american în Germania. Rezultatul a fost vânzarea și restructurarea a mii de întreprinderi germane, ceea ce a implicat reducerea locurilor de muncă și înghețarea salariilor – o abordare lăudată în mod deschis de Merz în cartea sa  Dare to Be More Capitalist.

Sub influența lui Merz,  BlackRock a devenit unul dintre cei mai mari acționari non-germani în multe dintre cele mai importante companii ale țării – de la Deutsche Bank la Volkswagen, de la BMW la Siemens. Cu toate acestea, activitatea sa nu a vizat doar creșterea profiturilor pentru acționari, ci și crearea unui mediu politic în care interesele corporațiilor erau aliniate la politica guvernului.

Prin urmare, atât pentru lobbyiștii corporativi germani, cât și pentru cei mondiali, victoria lui Merz – un fost coleg –  ar fi un vis devenit realitate.

Ce cere Trump de la Europa? Cheltuieli mai mari pentru apărare și un rol semnificativ în asumarea responsabilităților financiare și strategice pentru securitatea postbelică în Ucraina, ceea ce ar putea implica chiar desfășurarea unei forțe europene de „menținere a păcii”.

Aceste politici se aliniază perfect cu propria viziune a lui Merz: s-a alăturat celor care solicită Europei „să își ia securitatea în propriile mâini”. O astfel de convergență strategică, legăturile profunde cu sectorul financiar și corporativ american și atlantismul înrădăcinat, îl fac bine plasat pentru a deveni „vasalul șef” european al SUA  în era post-liberală.

În ultimele două decenii, Merz, la fel ca Trump, s-a dovedit a fi mai întâi un om de afaceri și apoi un politician.Spre deosebire de Trump, care are cel puțin unele acreditări populiste, victoria lui Merz va fi sărbătorită în sălile de consiliu ale Black Rock și ale altor mari corporații: se pot aștepta să își vadă soldurile bancare începând să crească rapid. La fel ca de multe ori, însă, alegătorii obișnuiți nu ar trebui să se aștepte ca această recompensă să curgă spre ei.