Acasă Blog Pagina 122

Horoscop 26 februarie 2025 – Bucurați-vă de relațiile cu prietenii vechi

0

BERBEC

Astăzi puteți căuta modalități de a utiliza resurse de la terți. Poate bogăția și resursele partenerului tău!? Oricare ar fi cazul, aveți intenții de a îmbunătăți lumea, cartierul sau familia. Gândiți la nivel global, dar acționați local.

 

TAUR

Astăzi vă puteți exprima spontan și cu mai multă libertate. Aceasta este o ocazie de neratat. Arată-te așa cum ești, explicând în același timp nevoile tale reale. Vei fi mulțumit, vei fi plin de farmec și vei pleca în căutarea plăcerii.

 

GEMENI

Aceasta este o zi minunată pentru a lucra cu ceva legat de sănătate. Unii dintre voi ar putea face excursii legate de muncă. Cu abordarea voastră puternică, dar flexibilă, astăzi veți fi buni în convingerea și motivarea celor din jur.

 

RAC

Bucurați-vă de relațiile cu prietenii vechi și cu oamenii pe care îi cunoașteți mult. Inițiativele dvs. vor avea repercusiuni pozitive. Te simți capabil să faci față obstacolelor, moralul este bun în jurul tău și vei fi eficient.

 

 

LEU

Astăzi veți observa semne de tensiune crescândă în relațiile din jurul vostru și ar trebui să priviți totul obiectiv și să țineți ochii deschiși. Sentimentele de frustrare te pot face puțin morocănos. De fapt, progresezi și acumulezi succes în munca ta.

 

FECIOARA

Orice ai face, astăzi vei fi convingător, deoarece atitudinea ta optimistă îi va atrage pe oameni. De asemenea, vei fi plin de vitalitate și nimic nu te va opri. Pe plan material, veți primi vești bune. Nu sunt nori la orizont și puteți merge înainte.

 

 

BALANTA

 

Aceasta este o zi bună pentru finanțe, e bine să profitați! Începi să te simți obosit și starea ta de spirit este cea care o produce. Așa că ieși și distrează-te! Faceți concesii partenerului pentru a menține armonia în relația voastră.

 

SCORPION

Radarul tău emoțional se va ascuți și te va face selectiv. În pace și liniște totală, veți face planuri care să îți facă bine. Nu ai nevoie de obiective mari. Tot ce trebuie este să te gândești la lucrurile pe care să le poți savura în fiecare zi.

 

 

SAGETATOR

Ești chiar în mijlocul acțiunii și acest lucru este revigorant. Cu toate acestea, va trebui totuși să faceți o pauză. Nu îți va lipsi motivația de a avea grijă de tine, dar vei rămâne într-o formă bună dacă nu vei exagera…

 

 

CAPRICORN

Ești încântat de noile posibilități care ți se prezintă, unde se pare că destinul te ajută. Tot astăzi ai putea atrage pe cineva care să te învețe ceva important. Continuă să-ți menții valorile, ești pe drumul cel bun!

 

VARSATOR

Astăzi ați putea fi în măsură să vă împărtășiți cunoștințele sau entuziasmul cu ceilalți. Ritmul crește și se umple cu detalii care vă atrag atenția. Anumite subiecte ușor spinoase ar trebui amânate până mai târziu sau evitate cu totul.

 

PESTI

Astăzi vă veți bucura și veți avea relații plăcute cu prietenii sau cu colegii de lucru. Veți fi deosebit de vulnerabili la nedreptățile percepute. Dispoziția ta calmă îți va permite să savurezi plăcerile vieții.

Revoluția lui Pep! 7 sunt OUT de la City!

0

Pep Guardiola (54 de ani) plănuiește o restructurare masivă a lotului lui Manchester City în vara aceasta, fiind pregătit să renunțe la nu mai puțin de șapte jucători care au contribuit semnificativ la succesul echipei în ultimele sezoane.

După o perioadă plină de trofee și performanțe de top, “cetățenii” traversează o ușoară criză de rezultate în actuala stagiune, iar antrenorul spaniol consideră că este momentul unei schimbări de direcție. Guardiola este convins că o reconstrucție a lotului este necesară pentru ca echipa să revină în prim-planul fotbalului european și să continue lupta pentru trofee importante.

Kevin De Bruyne și Bernardo Silva, printre numele grele care ar putea pleca

Printre cei șapte jucători la care Guardiola este gata să renunțe se numără și două dintre starurile echipei: Kevin De Bruyne și Bernardo Silva. Alături de ei, Ederson, John Stones, Mateo Kovacic, Ilkay Gündogan și Jack Grealish sunt pe lista neagră, aceștia fiind deja informați că își pot căuta noi echipe în vară.

Decizia antrenorului catalan vine în contextul în care consideră că acești jucători și-au atins apogeul carierei la City și că șansele ca ei să mai revină la forma de altădată sunt minime. Deși contribuțiile lor au fost esențiale în perioada în care clubul a câștigat trofee importante, inclusiv UEFA Champions League, Guardiola pare decis să lase trecutul în urmă și să construiască o echipă nouă.

Manchester City are deja câteva ținte pentru reconstrucție

Conducerea lui Manchester City și Guardiola lucrează deja la campania de transferuri din vară, iar câteva nume importante au intrat în atenția clubului. Fundașul stânga al lui Juventus, Andrea Cambiaso, și mijlocașul central al lui Torino, Samuele Ricci, sunt pe lista scurtă a clubului de pe Etihad.

În plus, Florian Wirtz, starul lui Bayer Leverkusen, este o altă țintă majoră pentru City, însă concurența pentru semnătura tânărului german este acerbă, mai multe cluburi de top din Europa fiind interesate de serviciile sale.

În acest moment, Manchester City ocupă locul 4 în Premier League, cu 44 de puncte după 26 de etape, o poziție sub așteptările clubului și ale suporterilor. Reconstrucția gândită de Guardiola ar putea fi cheia pentru a readuce echipa în fruntea fotbalului englez și european.

Mesut Ozil intră în politică alături de Erdogan!

1

Mesut Ozil, fostul internațional german și campion mondial în 2014, a făcut un pas semnificativ în cariera politică, devenind membru al Consiliului de Conducere al Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), condus de președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Fostul mijlocaș a fost ales împreună cu alți 38 de noi membri în cadrul congresului partidului desfășurat la Ankara, consolidându-și astfel legăturile strânse cu liderul turc.

Relația controversată cu Erdogan i-a marcat cariera în Germania

Ozil, de origine turcă, s-a aflat adesea în centrul unor controverse din cauza relației sale apropiate cu Erdogan. Momentul care a stârnit cele mai multe reacții a fost în 2018, când o fotografie cu el și președintele turc, realizată la Londra, a provocat un val de critici în Germania. Imaginile au fost percepute ca o încercare a lui Erdogan de a câștiga capital politic prin asocierea cu starul fotbalului german.

Președintele de atunci al Federației Germane de Fotbal, Reinhard Grindel, l-a acuzat pe Ozil că s-a lăsat folosit în scopuri politice. Criticile nu au întârziat să apară și din partea unor politicieni germani, care au pus sub semnul întrebării loialitatea sa față de Germania și chiar au sugerat excluderea lui din lotul național înaintea Cupei Mondiale din 2018.

În fața presiunilor și a valului de critici, Ozil a ales să se retragă din echipa națională a Germaniei în 2018, declarând că s-a simțit nedreptățit și că a fost tratat diferit din cauza originii sale turce.

Apropierea tot mai mare de scena politică turcă

După ce și-a încheiat cariera de fotbalist profesionist în martie 2023, la 34 de ani, după o scurtă perioadă la Bașakșehir, Ozil a devenit tot mai implicat în viața publică din Turcia. Relația sa cu Erdogan s-a consolidat, fostul mijlocaș fiind adesea văzut alături de președintele turc la evenimente importante. Unul dintre aceste momente a fost în vara trecută, când Ozil a fost fotografiat pe Olympiastadion din Berlin, stând chiar în spatele lui Erdogan, la meciul dintre Turcia și Țările de Jos din cadrul EURO 2024.

De pe terenul de fotbal în culisele politicii

Implicarea lui Mesut Ozil în conducerea partidului AKP marchează o nouă etapă în viața sa, departe de gazonul care l-a consacrat. Deși decizia sa a stârnit numeroase reacții, mai ales în Germania, fostul mijlocaș pare hotărât să-și construiască un nou drum în politică, alături de Recep Tayyip Erdogan.

UE încearcă să-și salveze industria siderurgică

Miniștrii europeni ai industriei se vor întâlni joi la Paris pentru a discuta strategiile de menținere a producției de oțel ca răspuns la tarifele vamale americane.

Reuniunea pregătită de ministrul francez Marc Ferracci și de omologul său italian Adolfo Urso va avea loc „în prezența președinției poloneze a Consiliului UE”.

Potrivit agenției EFE, au fost invitate aproximativ 15 țări producătoare de oțel, printre care Polonia, Italia, Spania, Luxemburg, Slovacia, Grecia, Finlanda, Austria, Ungaria, Suedia, Olanda, România, Belgia și Slovenia. Cu toate acestea, lista participanților nu este încă completă

Oficialii vor împărtăși concluziile și soluțiile cu alte părți interesate din industria siderurgică „atât companii, cât și sindicate” și se așteaptă să semneze o declarație comună privind protejarea acestei industrii care angajează peste 300 000 de muncitori în Europa

Siderurgia europeană se confruntă cu probleme majore: scăderea cererii interne, prețurile ridicate ale energiei și supraproducția Chinei. La toate acestea se adaudă taxele de 25% impuse de Donald Trump asupra importurilor de oțel, începând cu 12 martie.

Comisia Europeană a criticat deja  tarifele, considerând că sunt nejustificate din punct de vedere economic și a anunțat „contramăsuri decisive și proporționale”.

Luni, Emmanuel Macron s-a întâlnit cu Trump și a făcut apel la „concurență loială” și la „mai multe investiții” de ambele părți ale Atlanticului. „Sper că l-am convins”, a declarat liderul de la Elysee într-un interviu acordat postului Fox News.

Macron i-a spus lui Trrump că nu își poate permite să „poarte un război comercial împotriva Chinei și Europei în același timp”.

În 2018, în timpul primului său mandat, Trump a ordonat tarife la exporturile de oțel și aluminiu, forțând UE să răspundă cu propriile sale taxe mai mari.

Dar  companiile siderurgice din Europa erau într-o situație dificilă înainte ca președintele american să ajungă la putere. Acțiunile Thyssenkrupp au scăzut cu 58% în ultimii cinci ani, iar conducerea a  anunțat  că intenționează să reducă 40% din forța  de muncă în următorii ani.

Acțiunile Salzgitter au scăzut cu aproximativ o treime în ultimul an, în timp ce  exporturile de oțel ale Chinei au dus prețurile europene sub costul de producție. În 2024, volumul exporturilor din China a fost „uriaș”, declara Genuino Christino, director financiar la ArcelorMittal, cel mai mare producător din Europa.

”Noi avem o mulțime”. Putin îl seduce pe Trump cu metalele rare ale Rusiei

Rusia are o mulțime de zăcăminte de metale rare și  este deschisă la încheierea de acorduri pentru dezvoltarea acestora, după Vladimir Putin a evocat posibilitatea unei astfel de colaborări cu Statele Unite.

„Americanii au nevoie de metale din pământuri rare. Noi avem o mulțime”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters. „Avem propriile planuri de dezvoltare a resurselor strategice, dar există perspective destul de largi de cooperare în acest domeniu”.

Metalele pământurilor rare sunt utilizate la fabricarea magneților care transformă energia în mișcare pentru vehicule electrice, telefoane mobile, sisteme de rachete și alte dispozitive electronice. Rusia extrage doar 2 500 de tone de concentrat pe an și nu are capacitatea necesară pentru prelucrare.

”Vreau să subliniez că avem mult mai multe rersurse de acest tip decât Ucraina”

Putin a vorbit despre posibilitatea unor acorduri cu SUA în domeniul  pământurilor rare și exploatării în comun a zăcămintelor de metale. ”Vreau să subliniez că avem mult mai multe rersurse de acest tip decât Ucraina”, a asigurat președintele rus. Donald Trump a promis că vor avea loc „tranzacții majore de dezvoltare economică cu Rusia”.

Conform datelor U.S. Geological Survey, Rusia deține a cincea cea mai mare rezervă mondială de metale din pământuri rare, după China, Brazilia, India și Australia. Rezervele Rusiei sunt estimate la 3,8 milioane de tone metrice.

SUA și Ucraina negociază un acord separat care implică pământuri rare. Trump a anunțat săptămâna aceasta că acel acord era „destul de aproape” de finalizare.

Putin subliniază că potențialele acorduri de explorare a metalelor din pământuri rare ar putea fi extinse și la zăcăminte de pe teritoriul din estul Ucrainei pe care Rusia îl controlează după trei ani de război.

Totodată,  companiile rusești ar putea furniza până la 2 milioane de tone de aluminiu pe piața americană anual. Rusia obișnuia să furnizeze până la 15% din importurile de aluminiu din SUA înainte de introducerea taxelor prohibitive în 2023.

Liderul de la Kremlin a sugerat că Rusia și SUA ar putea lucra împreună la generarea de energie hidroelectrică și la producția de aluminiu în regiunea  Krasnoiarsk din Siberia, unde își are sediul cel  mai mare producător de aluminiu din Rusia, Rusal.

”Cel mai important, în opinia mea, este că am putea lua în considerare colaborarea cu companiile americane în acest domeniu”, a spus Putin. El a estimat investițiile potențiale în acest proiect la 15 miliarde de dolari. De asemenea, a adăugat că proiectele comune ar putea fi extinse și la sectorul energetic și că unele companii rusești și americane sunt deja în contact, dar nu a oferit detalii.

Trump este all-in pe axa Washington – Moscova: două capitale, o singură lume!

Donald Trump merge înainte pe drumul său și nu se abate nicio secundă de la planul pe care doar l-a nuanțat în campania electorală. Piesele încep să fie puse la locul potrivit, iar noua tablă de șah prinde contur. În fața schimbărilor majore prefigurate a urma, Uniunea Europeană bălmăjește pe un drum sinuos pe care singură a ales să meargă; tot haotică, tot plină de venin și cu o singură idee repetată obsesiv – „să fie război!”. De ce? În folosul cui? Cine vrea și mai multă înarmare, și mai mulți morți?

Am fi surprinși să aflăm câte minți „luminate”, dar nu de la Antena 3, pot scoate niște răspunsuri kilometrice la aceste întrebări. În esență, războaiele se duc pentru cuceriri, iar învingătorii sunt cei care stabilesc termenii negocierilor și impun regulile viitoare. Însă lucrurile sunt mult mai complicate, iar când în joc avem și un uriaș complex militar industrial global, care a penetrat aproape fiecare guvern mondial, este lesne să intuim și răspunsul la întrebarea „În folosul cui?” se fac războaiele.

Trump răstoarnă masa de joc

Ordinea mondială pe care am știut-o până la 20 ianuarie nu mai este valabilă, iar „vinovatul” pentru asta poartă un singur nume. Donald Trump. A promis să facă America măreață din nou și acum se ține de cuvânt. Bani, mulți bani și mai mulți bani pentru țara sa, altceva nu contează. Politica e simplă și eficiența, maximă, dar numai dacă știi cum să obții ce vrei. Iar Trump știe, a învățat arta negocierilor în decenii de afaceri dure; să ajungi milionar în State, poate că nu e atât de greu și o mai ține și de șansă, dar să te menții miliardar preț de câteva generații, ei bine, deja vorbim de clasă și talent!

A trecut o lună de la revenirea sa la Casa Albă, iar Trump are un bilanț fantastic: Canalul Panama e, din nou, sub control (neoficial) american, dorința de expansiune teritorială a SUA a fost transmisă lumii și impusă cu fermitate, chestiunea „Ucraina” aproape s-a rezolvat – fără ajutor militar suplimentar, s-a închis și conducta cu finanțe pentru Administrația Zelenski, iar riscul izbucnirii unui război nuclear America – Rusia (aproape) a trecut.

Ba, mai mult, liderul de la Casa Albă se pregătește să transforme acest risc într-o oportunitate de afaceri extraordinară! Washingtonul și Moscova nu negociază neapărat pentru pacea în Ucraina, ci își împart sferele de influență, dar și sectoarele de economie în care pot și vor coopera, reciproc avantajos.

De fapt, acesta este termenul-cheie – „reciproc avantajos”. Europa a uitat ce înseamnă, fiind orbită de ură împotriva națiunii din Est care reprezintă, totuși, 1. Țara cu cele mai multe zăcăminte și resurse naturale din lume, 2. O forță armată nucleară care într-un eventual război total pe „Bătrânul continent” ar putea acoperi cerul cu o ploaie de rachete, ferească Dumnezeu!

Înțelegând toate acestea, Donald Trump a dat drumul la negocieri. Ca orice om de afaceri, a ales profitul garantat în locul riscului inutil.

Europa, consecventă – la război, înainte, marș!

Uniunea Europeană rămâne și ea consecventă. A pornit la drum cu o singură idee și-i dă înainte cu înarmarea Ucrainei și continuarea războiului. În acest sens, Emmanuel Macron a mers la Washington și a crezut că-l poate deraia de la cursul său pe Donald Trump, dar s-a întors cu ideile americanilor bine „bătute” în cap – nu ne mai interesează conflictul ăla, am scos maximum de acolo, iar dacă obținem și semnătura lui Zelenski pe contractul pe care i l-am trimis, ne-am scos! Despre o confruntare NATO-Rusia, cum mai speră unii, nici vorbă, Trump vrea să facă afaceri cu Putin, nu să-l provoace în luptă.

De altfel, chiar presa din Occident a remarcat falia care s-a mărit între SUA și UE după vizita lui Macron. Pe lângă umilința de a nu fi așteptat de președintele Americii la sosirea sa la Casa Albă, șeful de la Palatul Elysee a fost pus să stea într-un colț al biroului la care Donald Trump vorbea prin videoconferință cu ceilalți parteneri din G7. Și lor le-a transmis fix același mesaj pe care i-l spusese mai devreme și lui Macron – „Ucraina” nu mai e problema Americii, iar Europenii n-au decât să pornească singuri un război împotriva Rusiei, dacă vor. Așadar, în ciuda frazelor diplomatice și a aparenţelor prietenoase, între SUA şi Europa se adânceşte prăpastia. Și la Washington urmează să vină săptămâna aceasta și Keir Starmer, premierul britanic; probabil că și el bate drumul de pomană, dacă merge tot ca să facă lobby pentru Zelenski.

CNN insistă asupra faptului că Trump a transformat, deja, total rolul global al Americii, în timp ce Reuters observă altceva: „diviziunea dintre Statele Unite şi Europa cu privire la propunerea lui Trump de a obține un acord rapid de încetare a focului”.

Mai există școală de diplomație?

În toată această poveste, România lipsește pentru că nu are o voce limpede, dar suficient de puternică încât să se facă auzită. Mai există școală de diplomație la noi în țară? De fapt, mai este cineva interesat de diplomație în toată Europa? Se mai studiază arta negocierii și a „îmblânzirii armelor” prin marile capitale occidentale?

Românii l-au dat pe Nicolae Titulescu și azi doar trăiesc din amintiri. Prezentul la MAE înseamnă comunicate sforăitoare și declarații mincinoase date de la cel mai înalt nivel. Mizerabilă abordare și, probabil, motivul pentru care ni se întoarce spatele cam pe la toate reuniunile importante. În prezent, numai suntem invitați pe nicăieri, iar pe viitor s-ar putea să fim sunați doar pentru a strânge după cei care au stat la masă și ne-au decis soarta.

Piața energiei și a gazelor, scăpată de sub control. Guvernul, paralizat

Măsura anunțată de prelungire a plafonării prețurilor la energie cu 3 luni și a celor la gaze, cu un an, doar pentru consumatorii casnici, arată clar că Guvernul nu are soluții. Și asta în contextul în care Ministerul Energiei recunoaște că explozia prețurilor la gaze, provocată de refuzul Ucrainei de a mai permite tranzitul gazelor rusești, este cauza principală a creșterii tarifelor la energie, o cauză pe care nimeni nu o poate controla. În plus, România se mai confruntă și cu un deficit accentuat de energie și, mai nou, și de gaze naturale.

Prelungirea plafonării prețurilor la energie cu doar 3 luni nu este decât o amânare a impactului social și economic devastator care va urma după liberalizarea pieței. Falsul optimism al ministrului Energiei, Sebastian Burduja, care spunea deunăzi că prețurile la energie nu vor fi mari după 1 aprilie, s-a evaporat destul de repede, însă măsura plafonării temporare nu rezolvă nimic.

Ministrul Energiei ne spune clar că actualul context geopolitic a devenit, în ultima perioadă, din ce în ce mai complicat în urma continuării războiului din Ucraina și a deciziei Ucrainei de a întrerupe tranzitul de gaze din Federația Rusă pe teritoriul său. ”Toate aceste elemente au avut impact asupra prețurilor gazelor naturale la nivel internațional, care manifestă un trend crescător, efect care, evident, s-a resimțit și la nivelul țării noastre. Prețurile pe burse au crescut semnificativ pentru gaz la începutul acestui an față de aceeași perioadă a anului trecut. Este cunoscut faptul că prețul gazului natural are un impact major în formarea prețului la energie electrică, prin principiul prețului marginal”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență pentru prelungirea plafonării.

Probabil că Guvernul așteaptă ca lucrurile să se rezolve de la sine, cu o pace în Ucraina și, eventual, o reluare a tranzitului gazelor rusești, lucruri puțin probabile, cel puțin în ce privește gazele rusești, având în vedere poziția anti-rusă extremă a Comisiei Europene & company.

Și frigul este de vină

Un alt element cu impact evident asupra prețurilor la gaze naturale și energie electrică, la nivel național, a fost perioada de iarnă care, spre deosebire de ultimii ani, a fost una cu temperaturi mult mai scăzute, ceea ce a solicitat o creștere importantă a consumului de resurse energetice, în vederea asigurării încălzirii și a producerii de energie electrică, pentru care, de asemenea, s-a înregistrat o cerere crescută, ne mai spune ministrul Energiei.

”Această situație a condus la golirea accelerată a depozitelor de gaze, atât pe plan intern, dar și la nivel european, ceea ce va conduce la un efort sporit pentru refacerea stocurilor de gaze naturale necesare sezonului de iarnă 2025-2026. Dat fiind sprijinul pe care România îl acordă constant Republicii Moldova pentru asigurarea necesarului de gaze naturale și energie electrică, și acesta reprezintă un element care a pus presiune asupra Sistemului Energetic Național și a sectorului gazelor naturale, din punct de vedere a disponibilității resurselor necesare”, transmite Ministerul Energiei. Nu ne rămâne decât să concluzionăm că autoritățile române și europene s-au bazat pe încălzirea globală și au fost luate prin surprindere de venirea unei ierni autentice. În plus, la orizont se conturează o criză a gazelor fără precedent în Uniunea Europeană, care nu anunță nimic bun pentru prețurile la energie.

Se numără săracii

Pe lângă introducerea de clarificări privind vânzarea succesivă a energiei, adică a speculei făcută în piață, proiectul de act normativ prevede și introducerea unei obligații pentru Ministerul Muncii de elaborare, împreună cu alte instituții relevante, a unei metodologii pentru stabilirea criteriilor de identificare și eligibilitate a consumatorilor de energie în vederea aplicării de măsuri sociale adecvate. Adică un fel de numărare a săracilor care vor primi sprijin financiar pentru a-și putea achita facturile la energie. La ce prețuri vor fi pe o piață liberalizată cu deficit major de energie și cu tarife uriașe la gaze, probabil 90% din populația României va intra în această categorie.

Ipocrizia democrației americane

La Conferința de Securitate de la München, J.D. Vance a ținut un discurs arogant și cinic, intenționând să le țină lecții liderilor europeni despre democrație și libertatea de exprimare. Dar  poziția vicepreședintelui SUA nu se potrivește cu realitatea politică din propria sa țară.

Administrația Trump este condusă de un președinte care insultă jurnaliștii independenți, stigmatizează criticii și exclude de la conferințele de presă acele instituții media care nu se aliniază adevărului oficial, comentează El Pais. Perspectiva este și mai sumbră.

Regatul dezinformării

Trump, direct sau prin intermediul unor oficiali simpatizanți, împinge investigații împotriva presei pentru acoperirea care nu îl satisface.

Iar social media s-a supus complet dorințelor sale: X devine regatul dezinformării, iar Meta și-a desființat programul de fact-checking.

Cazul TikTok este emblematic. După ce a fost adoptată o lege pentru a forța vânzarea sa, platforma – care știe foarte bine cum să se descurce cu autocrații – a reușit să îl seducă pe Trump. Astfel, prin grația președintelui și în ciuda voinței Congresului, TikTok continuă să funcționeze în Statele Unite.

Mesajul guvernului este limpede: cine nu se conformează dorințelor sale va suferi efectele unor represalii feroce. Cei care îl laudă vor fi răsplătiți.

Musk, obsedat de controlul absolut

În acest context distopic, Trump intenționează să predea cele mai sensibile date personale a milioane de americani celui mai bogat om din lume, Elon Musk, obsedat – și extaziat – de controlul absolut. Sisteme avansate de inteligență artificială și rețele precum X i-ar oferi o putere de manipulare și intimidare la care dictatorii din trecut ar fi putut doar să viseze.

Dar, ca un bun autocrat, Trump nu se mulțumește cu acțiuni care încalcă libertatea de exprimare și amenință viața privată: administrația sa a uzurpat, de asemenea, funcțiile Congresului și a intimidat judecătorii pentru a încerca să îi împiedice să își exercite atribuțiile constituționale.

Europenii nu primesc lecții de la farsori

Pretenția lui Vance de a da lecții de democrație este  o farsă din partea unui guvern care își subminează în mod sistematic proprii piloni democratici. Europa trebuie să reziste acestui val autoritar.

Mulți alegători pro-Trump trăiesc în bule de dezinformare alimentate de teorii ale conspirației promovate de președintele însuși și de anturajul său.

Un procent ridicat de tineri americani nu știu ce a fost Holocaustul, iar unii chiar neagă că a avut loc vreodată. Alții insistă, împotriva tuturor dovezilor disponibile, că Trump a câștigat alegerile din 2020.

Lipsa de transparență și responsabilitate a platformelor digitale a dus la proliferarea unor curente toxice, ideologii maximaliste sau, pur și simplu, minciuni nerușinate.

Trump și Vance ar trebui să știe că lumea paralelă a adevărurilor personalizate și a faptelor alternative amenință libertatea de exprimare, viața privată și democrația însăși. Prin urmare, europenii nu primesc lecții de la  farsori.

Falimente în lanț. UE, incapabilă să oprească prăbușirea economică

Numărul de falimente în statele Uniunii Europene a atins cote alarmante, căderea economică fiind imposibil de oprit. Astfel, în 2024, numărul firmelor care și-au închis porțile a rămas la cel mai ridicat nivel din 2018 până în prezent. Probleme mari sunt chiar în Germania, fostul motor al Europei, care a înregistrat creșteri ale falimentelor în fiecare trimestru din anul trecut. Cele mai multe falimente s-au raportat în industrie, dar și  în educație și servicii sociale.

Datele Eurostat arată că, în T4 2024, înregistrările ajustate sezonier ale întreprinderilor au crescut cu 2,6% în UE, comparativ cu T3 2024, atingând astfel cel mai înalt nivel din T1 2018. În T4 2024, declarațiile de faliment ajustate sezonier au scăzut cu 0,7% în UE, comparativ cu T3 2024, dar au crescut cu 0,1% în zona euro, fiind în continuare la un nivel mai ridicat decât T1 2018. Între T1 2022 și T1 2024, numărul firmelor noi a înregistrat o tendință de creștere și a atins cel mai înalt nivel (din T1 2018) în T1 2024, ca urmare a scăderii din T4 2022 a numărului de înmatriculări.

În ceea ce privește numărul declarațiilor de faliment, nu a existat un model clar între T1 2018 și T4 2019. Scăderi considerabile au fost înregistrate în primul și al doilea trimestru din 2020. Scăderea falimentelor, observată în multe țări UE în primele 2 trimestre ale anului 2020, poate fi explicată prin măsurile guvernamentale de susținere a afacerilor în perioada de început a Covid-19, care au ajutat la evitarea declarațiilor de faliment. După aceea, din T3 2020 până în T3 2021, nu a existat un model clar în numărul de declarații de faliment, în timp ce acesta a rămas cu mult sub nivelurile de dinaintea pandemiei de Covid-19 (adică între T1 2018 și T4 2019). Apoi, declarațiile de faliment au fost pe o tendință clară ascendentă din T4 2021 până în T3 2024. În această perioadă (T4 2021 – T3 2024) un nou vârf (de la precedentul T2 2018) a fost atins mai întâi în T2 2023. Apoi, din T3 2023 până în T3 2024, numărul declarațiilor de faliment a continuat să crească, ajungând în T3 2024 la cel mai înalt nivel din 2018 până în prezent.  În T4 2024, declarațiile de faliment au scăzut ușor, rămânând în continuare la un nivel mai ridicat din perioada T1 2018 până în T2 2024, după ce în T3 2024 declarațiile de faliment au crescut cu 2,9% în UE și cu 4,1% în zona euro (față de T2 2024).

Record în România

Comparând T4 2024 cu T3 2024, în rândul țărilor UE, cele mai mari creșteri ale înregistrărilor de noi afaceri au fost observate în România (+51,9%), Germania (+12,4%) și Belgia (+7,6%). Cele mai mari scăderi ale înregistrărilor de noi întreprinderi au fost observate în Slovacia (-13,5%), Cipru (-6,8%) și Luxemburg (-5,9%). În fapt, în trimestrul 4 al anului trecut, România a avut o creștere record de firme nou înființate, dar asta după o scădere la fel de spectaculoasă din trimestrul 3, de 33,5%, față de trimestrul anterior. Comparând T4 2024 cu T3 2024, dintre țările UE pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri ale declarațiilor de faliment au fost observate în Cipru (+399,3%), Bulgaria (+24,5%) și Slovenia (+15,4%).

În țările mici, cifrele absolute trimestriale ale falimentelor sunt foarte scăzute, iar cifrele mici pot face indicii foarte volatili, așa cum este cazul Ciprului în ultimul trimestru, susține Eurostat. Creșteri ale numărului de falimente s-au mai raportat în Estonia, + 10,4%, în Germania, +5,9%, sau Franța, +3,5%. Germania a înregistrat creșteri la numărul de falimente în toate trimestrele anului 2024 . Cele mai mari scăderi ale numărului de declarații de faliment au fost înregistrate în Polonia (-17,3%), Grecia (-16,6%) și România (-12,1%). În România, scăderea falimentelor din ultimul trimestru al anului 2024 vine după creșteri importante din trimestrul 1, când numărul falimentelor a crescut cu 30,1%, din trimestrul 2, cu o creștere de 2,9%, și din trimestrul 3, cu o creștere de 0,9%. În zona euro, dezastrul s-a manifestat cel mai proeminent, astfel că în trimestrul 1 al anului 2024 falimentele au crescut cu 0,2%, în trimstrul 2, cu 2%, în trimestrul 3, cu 4,1%, iar în trimestrul 4, cu 0,1%.

Industria, la pământ

Din T3 2022 până în T3 2024, falimentele din toate sectoarele economiei au fost în cea mai mare parte în creștere (cu toate acestea, marcate cu fluctuații foarte articulate în educație și servicii sociale, informații și comunicații, servicii de cazare și alimentație și transport). În T4 2024, numărul declarațiilor de faliment a scăzut în majoritatea sectoarelor economiei (mai articulate în informații și comunicații, servicii de cazare și alimentație și transport), în timp ce falimentele au crescut doar în educație, servicii sociale și industrie, arată Eurostat. Totuși, în T4 2024, pentru toate sectoarele economiei, falimentele au fost din nou la un nivel mai ridicat decât în ​​T4 2019, înainte de pandemia de Covid-19.

Se trezește Germania? 200 de miliarde de euro, cheltuieli speciale pentru apărare

Posibilul viitor cancelar german, Friedrich Merz, discută cu social-democrații aprobarea rapidă a  cheltuielilor speciale pentru apărare în valoare de 200 de miliarde de euro.

Potrivit surselor Bloomberg, oficiali ai creștin-democraților lui Merz și ai SPD vor căuta modalități de a ocoli restricțiile stricte ale Germaniei privind împrumuturile guvernamentale pentru a elibera resurse în vederea consolidării armatei țării – o armată neglijată ani de zile.

Se gândesc să împingă un vot asupra noului pachet, care ar fi dublu față de cel aprobat în urmă cu trei ani, prin intermediul viitorului parlament.

Merz a promis să majoreze investițiile în Bundeswehr pentru a contracara agresiunea rusă, însă planurile sale au întâmpinat probleme. Partidele principale nu au voturile necesare pentru a reduce limitele constituționale privind împrumuturile guvernamentale. Soluția ar fi promovarea unui vot înainte ca noua legislatură să se întrunească pentru prima dată pe 24 martie.

Câștigătorul alegerilor de duminică este presat să acționeze rapid în domeniul apărării, în timp ce restul Uniunii Europene se grăbește să răspundă la hotărârea lui Donald Trump de a forța o soluționare rapidă a războiului din Ucraina.

Germania ar putea să aprobe un fond special pentru noile cheltuieli militare și pentru ajutorul acordat Ucrainei. Alte opțiuni ar fi extinderea fondului existent de 100 de miliarde de euro sau adaptarea așa-numitei frâne a datoriilor astfel încât să permită cheltuieli mai mari pentru apărare. Oricare dintre aceste opțiuni ar necesita o majoritate de două treimi din parlamentari.

Merz urmează să aibă o convorbire telefonică cu liderul SPD, Lars Klingbeil. Colegul de partid al lui Klingbeil,  cancelarul Olaf Scholz, a evocat, de asemenea, posibilitatea convocării parlamentului pentru o sesiune de urgență, declarând luni că o mișcare similară a avut loc în 1998, când Germania a trebuit să ia decizii cu privire la războiul din fosta Iugoslavie.

Emmanuel Macron a încercat să-l  determine pe Trump să ofere sprijin aerian din partea SUA pentru eforturile europene de a sprijini Ucraina în urma oricărui acord. Prim-ministrul britanic Keir Starmer este așteptat joi la Washington, iar liderii UE se vor întâlni la Bruxelles pe 6 martie pentru a discuta despre pașii următori.

Merz își propune să încheie un pact de coaliție cu SPD până la Paște, în timp ce Trump le-a spus oficialilor americani că dorește un acord de pace în Ucraina până atunci.

China și Statele Unite găsesc un teren comun: Ucraina

Negocierile dintre Donald Trump și Vladimir Putin pentru a intermedia un acord de pace în Ucraina apropie Beijingul și Washingtonul în noul context geopolitic.

Săptămâna trecută, China și-a exprimat sprijinul pentru un „consens” între SUA și Rusia cu privire la Ucraina, Reuters informând că Beijingul speră să joace un rol. Este vorba de o încălzire mai amplă a relațiilor dintre cele două părți sau o simplă apropiere circumstanțială?

Adevărul este că Trump va încerca cel puțin o destindere – și au existat semne în acest sens chiar înainte de alegerile din noiembrie, notează UnHerd. Xi Jinping, la o reuniune recentă a liderilor din domeniul tehnologiei, a semnalat o abordare mai favorabilă afacerilor –  și are nevoie de stabilitate internațională pentru a recâștiga încrederea investitorilor străini.

Actorii piețelor financiare încep să observe aceste schimbări subtile.Laura Wang, Chief China Equity Strategist al Morgan Stanley, a declarat că  perspectivele acțiunilor chineze sunt mai optimiste, în parte datorită unei reduceri percepute a tensiunilor diplomatice dintre Beijing și Washington. Globalismul ca ideal poate fi mort, dar globalizarea ca realitate materială persistă.

Pacea din Ucraina ar putea contribui și la atenuarea dezacordurilor dintre China și UE. Apropierea Chinei de Moscova și faptul că Rusia s-a bazat pe exporturile chinezești pentru a evita impactul sancțiunilor occidentale au tensionat în mod natural relațiile dintre Beijing și Bruxelles.

O încheiere a războiului ar reduce expunerea companiilor chineze la mai multe sancțiuni și tarife. La Conferința de securitate de la München, diplomatul chinez Wang Yi, cu scopul de a profita de potențialele disensiuni dintre SUA și UE, a aruncat un os elitelor europene nemulțumite, declarând că și acestea ar trebui să aibă un loc la masa negocierilor pentru discuțiile de pace.

Partea negativă a acestei situații pentru China este că un acord de pace în Ucraina și o creștere a capacităților europene de a se ocupa de propria securitate ar putea elibera resursele militare și diplomatice ale SUA pentru o mai mare concentrare asupra regiunii Indo-Pacific. Totuși, Xi pare mai preocupat de rezolvarea problemelor economice interne decât de un război iminent.

Putin l-a invitat pe Xi la summitul cu Trump de la Moscova, ceea ce ar putea schimba tonul relațiilor sino-americane. Acordul geopolitic ar putea duce la o atenuare a tarifelor SUA, ajutând astfel economia stagnantă a Chinei.

Consiliul Concurenței cere privatizarea porturilor românești

Pe motiv că nu s-au făcut investiții în anumite porturi dunărene, iar utilizarea acestora este scăzută, Consiliul Concurenței cere vânzarea lor către operatorii privați. Totodată, același Consiliu al Concurenței a solicitat Guvernului să analizeze scăderea tarifelor practicate de administrațiile portuare, în condițiile în care banii proveniți din aceste taxe sunt utilizați tocmai pentru întreținerea infrastructurii și dezvoltarea acesteia.

După ce Guvernul a sabotat încasarea taxelor la CNAIR, lăsând compania fără banii necesari întreținerii infrastructurii rutiere, Consiliul Concurenței vrea să facă același lucru și cu infrastructura portuară și căile navigabile de pe Dunăre.

Astfel, Consiliul Concurenței cere reducerea tarifelor percepute de administrațiile portuare, pe motiv că, în acest fel, transportul fluvial pe partea românească a Dunării ar deveni mai atractiv pentru operatorii economici. Cu o asemenea măsură, impusă tot de Consiliul Concurenței pentru 2024, Administrația Fluvială Dunărea de Jos, căreia i-au fost impuse reduceri de tarife de 50%, a intrat pe deficit, astfel că statul a trebuit să cotizeze, de la buget, cu 20 milioane de lei, după ce, cu un an în urmă, statul încasase surplusul de 45 milioane de lei de la administrație. Deficitul a fost folosit ca pretext pentru a rupe activitatea comercială de la Administrația Fluvială Dunărea de Jos, pe care ar fi lăsat-o fără finanțare pentru activitățile obligatorii de întreținere a canalelor navigabile. Din fericire, încercarea de a destructura administrația s-a izbit de prevederile Convenției de la Belgrad, care făceau imposibilă această mânărie.

”Cuantumul tarifelor administrațiilor portuare au la bază cheltuieli cu salarizarea personalului, care se majorează anual. Așadar, recomandăm autorităților competente restructurarea tipurilor de tarife practicate, care să confere o mai mare predictibilitate și o identificare facilă a acestora de către transportatorii de mărfuri. De asemenea, trebuie avută în vedere și o posibilă stabilire prin act normativ a unei rate rezonabile a profitului practicată de administrațiile portuare. Totodată, este necesară realizarea unei delimitări clare a atribuțiilor administrațiilor portuare, de cele în care administrațiile acționează ca întreprindere, desfășurând activități economice”, se arată într-o analiză a Consiliului Concurenței.

Reorganizare și desființare

În același timp, Consiliul Concurenței cere reorganizarea administrării porturilor fluviale, dat fiind că actuala modalitate de administrare a porturilor fluviale s-a dovedit a fi ineficientă și nu contribuie la dezvoltarea transportului fluvial. Pe de altă parte, administrarea unui port de mai multe entități este dificilă atât din punct de vedere al tarifelor practicate, cât și a lipsei de viziune cu privire la o strategie unitară de dezvoltare a fiecărui port în parte, consideră Consiliul Concurenței.

De asemenea, Consiliul solicită Guvernului o analiză a cauzelor care duc la neutilizarea anumitor porturi, astfel încât aceste porturi să poată fi  desființate, încredințate spre administrare unităților administrativ -teritoriale sau, în măsura în care există cerere, unor operatori privați, similar altor porturi europene dunărene.

”O astfel de recomandare vine în contextul în care, în multe porturi fluviale, în special în cele aflate în administrarea CN APDF SA, nu există o infrastructură adecvată și utilități necesare dezvoltării de activități economice, iar investițiile administrației sunt aproape inexistente. De altfel, în privința politicii investiționale este de remarcat că nici unitățile administrativ – teritoriale, cu câteva mici excepții, nu au investit în dezvoltarea infrastructurii portuare și nici nu intenționează să investească în viitor”, se precizează în documentul emis de Consiliul Concurenței.

Infrastructură insuficient utilizată

Potrivit analizei făcute de Consiliul Concurenței, la Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA (CN APDF SA), în calitatea sa de cel mai mare administrator de infrastructură fluvială din punct de vedere al numărului de porturi/puncte de lucru/locuri de operare, infrastructura portuară administrată este insuficient utilizată. Astfel, doar în 11 din cele 23 de porturi/puncte de lucru administrate s-a înregistrat trafic de mărfuri în perioada 2021 – 2023. Mai mult decât atât, 5 porturi au însumat aproximativ 70% din traficul total de mărfuri. De asemenea, doar 41,14% din suprafața portuară administrată de CN APDF SA este utilizată, existând porturi/puncte de lucru care nu sunt deloc utilizate (5 porturi/puncte de lucru) sau care sunt utilizate sub 3% (2 porturi/puncte de lucru).

Divorț în stil american

Divorțurile sunt de cele mai multe ori consecințe ale problemelor financiare în cuplu. Corelate cu bârfe de budoar, adulter, amestecul părinților finanțatori sau nepotriviri de caracter după combustia  iubirii de conjunctură. În același context ar trebui să decriptăm și divorțurile din toată lumea. Cu părintele finanțator SUA  contracarat tot mai des de socrul mic China.

Până la criza sistemului bancar din 2008-2010 era dragoste mare între SUA și Europa. Căderea       Cortinei de Fier  în anii 90 a creat spațiu în plus, necesar  pentru petrecere și iubire.  Money, money . În timp ce China și Rusia acaparau Africa și intrau în budoarele puterii din  America Latină și Centrală. În 2008 tiparnița de dolari a lucrat la foc continuu  în SUA în timp ce BCE a împărțit salvarea EURO cu China. Intrată masiv în Grecia și Italia. Economia Germaniei  duduia finanțată de gaz rusesc ieftin. Trai pe vătrai. Bătrânii combinatori și-au imaginat că mai merge odată cu împingerea spațiului de distracție și profit spre est. Ucraina și Georgia dincoace de frontieră. Rusia a spus pas. A anexat Crimeea drept avanpremieră în 2014. Apoi în 2020 a venit pandemia. Iar a duduit tiparnița în SUA și a început să muncească și tiparnița europeană de euro ajutată de tiparnițele țărilor non-euro să plătească facturile în dolari la vaccinuri.

Așa și-a exportat SUA în UE inflația. 1965-1973 copy-paste. Economia  UE a început să gâfâie. Când să-și revină, hop începe conflictul din Ucraina în care trebuiau cheltuiți bani mulți pentru salvarea democrației. Simultan, adepții ideologiei Gretei au presat pentru măsuri de extremă stânga pentru salvarea planetei.  Trecerea abruptă la mașini electrice până în 2035 dictată de Ursula vdL, pupila lui Muti Merkel, Green Deal-ul  și scumpirea energiei prin sancțiunile impuse Rusiei, costul mare al gazelor lichefiate americane  (alt export de inflație) au pus capac economiei europene și motorului ei economic, Germania. Care a mai și plusat la presiunea verzilor prin închiderea centralelor nucleare.

A urmat schimbarea puterii în SUA. Radicală. De așteptat după multiplele derapaje spre stânga ale administrației Biden. Răfuielile în familia mirelui de peste ocean au început să producă fracturi în familia fericită UE-SUA.  E normal când SUA are probleme cu China care vrea o parte din terenul unde zboară mingile de golf americane. E normal  ca în condițiile în care Rusia a devenit prea apropiată de Iran, Coreea de Nord și China, Trump să încerce să negocieze cu flexibilitate reconstruirea unor poduri diplomatice si economice cu Rusia. Pentru ca resursele acesteia și în teritoriile ocupate și cele ale Africii unde Rusia este parteneră cu China sunt esențiale pentru  a face America great again în era tehnologiilor înalte. Acum SUA a mai anunțat că renunță la investițiile în Alexandriopol. Ca să mai liniștească Turcia în condițiile în care conflictele din Orientul Mijlociu stau să escaladeze din nou. Trump o face întâi pentru economia americană și susținerea sa acasă. Pentru că toate taxele de import pe care le-a anunțat vor avea un impact negativ pe termen scurt și mediu  asupra votantului american. Cât timp Europa nu poate produce profit imediat pentru America și cât timp turismul în Europa este dependent de fluxul de dolari, Trump va trata Europa ca un soț cu o nevastă care stă în casa socrilor și nu are resurse financiare ca să se mute singură. Până o să înțeleagă bărbatul Trump ce importantă este nevasta UE  în pat, în bucătărie și  la crescut copiii, o să continue să se gândească doar la profit și jucat lumea la ruleta rusească.

 

Moțiunea împotriva Guvernului Ciolacu 2, depusă la Parlament. Simion: Să vedem unde este USR-ul, în buzunarul lui Ciolacu sau partid de opoziție – VIDEO

Moțiunea împotriva Guvernului Ciolacu 2 a fost depusă la Parlament. Liderul AUR, George Simion, a ieșit marți, 25 februarie, cu o serie de declarații, susținând, între altele, că Marcel Ciolacu „trebuie să părăsească funcția de premier”.

Liderul AUR a anunțat marți că va discuta cu fiecare parlamentar pe tema moțiunii de cenzură, care a fost depusă la Parlament de AUR, POT și SOS România, Simion el afirmând că, dacă USR nu va susține acest demers antiguvernamental, arată că „stă în buzunarul lui Marcel Ciolacu și Nordis”.

„Este speranța noastră ca USR-ul să nu mai stea cuminte în buzunarul lui Marcel Ciolacu, așteptând viitoare portofolii de miniștri. USR-ul de facto, dacă nu va vota această moțiune, arată că stă și el în buzunarul lui Nordis și multe se vor mai afla din acel dosar Nordis. Să vedem poate motivul pentru care refuză să susțină în acest moment liderii USR această moțiune este faptul că și ei sunt corupți și ei sunt implicați în scandalul Nordis și în alte scandaluri de corupție și mă uit către Constanța.

Să vedem odată pentru totdeauna unde este USR-ul – în buzunarul lui Marcel Ciolacu sau un partid de opoziție care vrea să-l dea jos pe Ciolacu și vine cu o alternativă pentru țară”, a spus George Simion, într-o conferință de presă.

Simion: „Știu că sunt nemulțumiți și în PSD și în PNL”

Liderul AUR e de părere că „în momentul acesta, Marcel Ciolacu nu face decât să adâncească și mai mult falia existentă între poporul român și clasa politică”.

Simion a adus în discuție faptul că după alegeri, Ciolacu a spus că renunță la șefia PSD, dar că acest lucru nu s-a mai întâmplat. „Faptul că el după alegeri a spus că își dă demisia din funcția de președinte PSD, faptul că el, după alegeri, a spus că PSD-ul nu mai intră la guvernare și a făcut exact contrariul arată, încă o dată, că trebuie să plece”, a afirmat Simion în conferința de presă.

În tot acest context, acesta a mai anunțat că va discuta cu fiecare parlamentar. „Știu că sunt nemulțumiți și în PSD și în PNL” – a spus Simion. Nu în ultimul rând, liderul AUR a adus în discuție faptul că sâmbătă, 1 martie, vor organiza în Capitală un miting de protest împotriva guvernului.

„Suntem deciși să discutăm cu fiecare parlamentar și facem un apel la români să meargă în circumscripțiile lor, să-i caute la cabinetele parlamentare pe parlamentarii din respectivul județ, să le ceară să se prezinte la votul pentru moțiunea de cenzură și să voteze împotriva premierului Nordis. Știu că sunt nemulțumiți și în PSD și în PNL. Acum este un moment propice pentru ca ei să fie de partea poporului român. Sâmbătă, la ora 14:00, în Piața Universității, vom organiza un mare miting de protest antiguvernamental, împotriva acestui Guvern corupt, împotriva Guvernului Nordis. Așteptăm toți românii la ora 14:00 în Piața Universității și ne vom deplasa în fața Guvernului pentru a-i cere lui Marcel Ciolacu să-și dea demisia”, a mai transmis președintele AUR în cadrul conferinței de presă de marți.

Citiți și: „Nordis”, cârligul prins de costumul lui Ciolacu

PSD, îngropat! Ciolacu aruncă prima lopată de pământ

Vladimir Putin îl are la mână pe Donald Trump cu ceva foarte nasol

O balenă mă strigă pe nume, dar ce, eu am doar un singur nume, un delfin îmi face cu ochiul, iese o caracatiță din valuri și-mi trimite bezele. Mă credeți, nu mă credeți, cam asta ar fi povestea, am un milion de nume, hotărâți voi care e numele meu.

Ce să faci cu numele tău în largul oceanului, ești așa, ca un pește zburător, orbit de razele soarelui. Numai că Bebe de la Sculerie, mă trezește din visare, auzi bă, hai că au venit cu electorala prezidențială, hai că se dă făină, zahăr și ulei și niște afișe electorale și niște stegulețe. Ne ducem, cum să nu ne ducem?!

Stați la rând, băi, strigă alde Pompilescu, are o bască soioasă pe cap și o insignă cu Lenin drept la rever, e în elementul lui, el împărțea la fabrică unt și conserve de fasole aduse de la Sindicat. Dau să-i răspund nebunului de Bebe de la Sculerie dar vântul solar mă aruncă de colo, colo prin China, India, Brazilia, Gabon, Polonia, Germania, mă rog. Da, Germania, ce credeai?! Gerhard Schroeder, Angela Merkel, Konrad Adenauer și Helmut Kohl se plimbă pe bulevardul Unter den Linden urmărind îngrijorați evoluția zgomotoasă în văzduh a primelor OZN-uri sosite de pe planeta Marte. Frunzele îngălbenite ale copacilor flutură prin aer, se rotesc, se văluresc în valuri, valuri de galben orbitor. Asta e, trebuia să se întâmple. Și acum uite că se întâmplă. V-am spus de atâtea ori că NASA bate câmpii și că minte de-ngheață apele. Spuneau că suntem primii pe Marte și, când colo, uite ce se întâmplă. Păi se întâmplă pentru că așa trebuia să se întâmple.

Ceea ce mi se pare incredibil la aceste farfurii zburătoare este dezordinea așa-ziselor lor formații zburătoare. Ce vrei să spui cu dezordinea asta? Păi vreau să spun că nu e ordine! Da, ai dreptate, nu e o ordine anume! Dezordinea stăpânește planeta Marte și asta mi se pare impardonabil. Lipsa de ordine este clară! Atunci înseamnă că vor instaura dezordinea în Europa! Dar este deja dezordine în Europa. Da, cu asta trebuie să fie de acord. Păi e dezordine pentru că noi am lăsat să se producă dezordine. Păi prea le-am cântat în strună francezilor! Dar și englezilor. Ne-am orientat către niște afaceri perdante cu Irakul și ne-am pierdut economiile pe litoralul bulgar. Păi cine ne-a pus să-i facem cel mai mare tun din lume lui Saddam Hussein? Păi nu ne-a pus nimeni. Am vrut să tragem preșul de sub picioare americanilor. Și acum ce-o să facem? Păi o să tragem ponoasele politicii noastre nesănătoase de apropiere pe furiș de Rusia. Rusia?

Ce treabă are Rusia cu OZN-urile de pe planeta Marte? NASA e vinovată. Degeaba ne certăm acum! Acum, OZN-urile astea vor institui o dezordine crasă în Europa și noi nu mai putem face nimic. Suntem legați de mâini și de picioare. Emil Hurezeanu m-a informat că românii ar avea antidotul. Românii au antidotul? Nu m-ar mira. Românii au fost întotdeauna foarte inventivi. I-au călcat hunii, i-au călcat perșii, genovezii, tătarii, beduinii, aztecii, turcii, rușii, polonezii, noi, romanii și vizigoții iar ei au ieșit cu basma curată de fiecare dată. Care azteci? Cum adică? Păi da, care azteci? Păi și beduinii? Care beduini? Ei, ziceam și eu așa, la nervi. Să nu ne enervăm pentru că nu trebuie să ne enervăm. Vorbim cu românii, luăm legătura cu ei, așa, prin canalele noastre secrete? Cum adică, să vorbim cu românii? Păi, da. Păi nu se poate. De ce să nu se poată? Păi dacă românii sunt singurii de pe planeta noastră care au antidotul, atunci n-or să mai stea de vorbă cu nimeni. Ei vor pune condiții. Cum adică, să nu stea de vorbă cu noi? Păi cine i-a călcat și i-a zdrobit în picioare? Nu, noi? Păi noi i-am călcat în picioare. Și în Primul Război Mondial și în Al Doilea Război Mondial. Ăsta e adevărul istoric. Păi asta e. Nu trebuia s-o facem. Dar ce crezi, n-au uitat? Românii nu uită, sunt parșivi. Se folosesc de noi toți și nu uită nimic. Dar de ce ar trebui să uite? Păi așa ar fi normal, să uite. Dar noi uităm? Uitați-vă în ochii mei și spuneți-mi că noi uităm. Nimeni nu uită. Asta e. Nimeni nu vrea să uite că nu poate să uite.

Iar Vladimir Putin îl are la mână pe Donald Trump cu ceva foarte nasol și de aia îl joacă pe degete, uite-așa, răcnește Bebe Venusianul, venit și el la spartul târgului, fraierul de el. Și, să vezi, ne arată niște poze deocheate cu alde Trump și niște curviștine moscovite, bă, nene, să te crucești și alta nu de ce-i trece prin sfeclă lui Trump, amorezu’ și gagicaru’, ha, ha, ha! Ia, dați-vă mai aproape, aici la Lămpașu’ lu’ Conu’ Lenin, ca să vedeți și voi mai bine pozele astea!

Proștii utili ai lui Trump

În 1968, istoricul Robert Conquest a publicat ”The Great Terror: Stalin’s Purge of the Thirties”, în care a susținut că Stalin a fost responsabil pentru mult mai multe decese decât se credea.

Estimările sale au fost criticate de unii care au considerat că a exagerat cifrele, însă, după căderea Uniunii Sovietice, noi informații au confirmat că acestea erau corecte în linii mari, relatează The New Statesman. În timp ce Conquest se pregătea să publice o versiune revizuită a cărții, prietenul său, Kingsley Amis, l-a sfătuit cum să o numească: “I Told You So, You F***ing Fools”.

Este tentant un comentariu similar la adresa celor care susțin Ucraina și care totuși l-au susținut pe Donald Trump în alegerile prezidențiale.

Trump are un lung istoric de a fi mai critic față de liderii democrațiilor decât față de adversarii tradiționali ai SUA. Cei care au lucrat cu el au avertizat cu privire la abordarea sa. Fostul  secretar pentru securitate internă și șef de cabinet, generalul în retragere John Kelly, l-a descris pe Trump ca pe o persoană care „admiră autocrații și dictatorii criminali”, în timp ce unul dintre consilierii săi pe probleme de securitate națională, John Bolton, a spus că Putin îl vede pe Trump ca pe „o țintă ușoară”.

Jocul britanicilor

Situația este și mai inconfortabilă pentru partizanii Ucrainei, precum Boris  Johnson și Liz Truss. Ambii au declarat public că Rusia a început războiul și că Zelenski nu este un dictator, dar au refuzat să îl critice pe Trump.

Chiar și Nigel Farage (care nu a pretins niciodată că este un aliat al ucrainenilor și care s-a străduit adesea să își ascundă admirația pentru Vladimir Putin) a recunoscut că Rusia a început războiul. Totuși,  a solicitat un calendar pentru alegerile din Ucraina, lăsând să se înțeleagă că este ceva dubios în faptul că o țară parțial ocupată ce luptă împotriva unei amenințări existențiale întârzie ziua votului.

Între timp, Truss pare să se simtă bine la Conservative Political Action Conference, unde diverși trumpiști și-au expus argumentele. Ea a încercat să nu insiste asupra cazului Ucrainei, dar și-a exprimat entuziasmul pentru abordarea Trump-Musk a guvernării în Regatul Unit.

Europa liberală este văzută ca o amenințare

Este evident că există oameni în jurul lui Trump a căror antipatie față de Ucraina are legătură cu ostilitatea lor față de democrația liberală.

J.D. Vance, de exemplu, s-a folosit de discursul său de la Conferința de Securitate de la München pentru a preciza că ceea ce el consideră a fi cea mai gravă amenințare la adresa valorilor occidentale nu este un dictator care invadează o țară, ci chestiuni precum legile care împiedică fanaticii religioși să intimideze femeile care doresc să avorteze.

Atunci când Vance vorbește despre valorile occidentale, el se referă la propria sa marcă de conservatorism social. Din această perspectivă, Europa de Vest devine o civilizație mai puțin atractivă decât cea a Rusiei.

Europa liberală este văzută ca o amenințare, nu un aliat. Aceasta este compania în care se regăsesc susținătorii lui Trump.

Dialogul surzilor(!?)

Macron s-a dus glonț la Casa Albă să-și arate prietenia cu Trump și să ia lumină! S-a pus bine cu stăpânul lumii. S-a tras în poză cu el. Evident Trump şi Macron nu au avut ce să își spună, fiecare are calea lui. Macron vrea să preia frâiele Europe acum la finalul mandatului și a vorbit în numele europenilor. Când s-a încheiat conferința de presă de la Casa Albă, Macron a zâmbit ca un concurent la show-uri– încântat și ușurat simultan – un concurent care tocmai câștigase jackpot-ul. L-a prins triumfător de mâna lui Trump și l-a ”plesnit” pe spate în timp ce ieșeau împreună din East Room.

Preşedintele francez Emmanuel Macron înregistrează în ianuarie, la opt ani după ce a fost ales, cea mai slabă popularitate de când se află la Palatul Elysee, din 2017, potrivit unui barometru lunar realizat de Ifop pentru Le Journal du dimanche, relatează AFP. Potrivit sondajului, doar 21% dintre francezi sunt mulțumiți de președintele lor. Au avut cei doi un dialog? Da, dar al surzilor. Macron i-a spus lui Trump ca rușii au atacat Ucraina și a spus-o de câteva ori. Probabil ca Trump nu a auzit. În schimb Trump, s-a concentrat pe propriile sale negocieri paralele și nu a comenta pe rețelele sociale despre discuțiile cu Macron. Aceste negocieri includ discuții cu Kievul asupra mineralelor esențiale și cu Kremlinul pentru încetarea luptei – precum și „tranzacții majore de dezvoltare economică care vor avea loc între Statele Unite și Rusia”, așa cum a spus Trump pentru Truth Social amintind că „Discuțiile decurg foarte bine!”.

Macron a anunțat în numele lui Trump că președintele american a „confirmat” că se va întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski „în curând pentru a finaliza un acord”. Garanție de securitate ascunsă? Un reporter l-a întrebat pe Macron dacă o afacere cu minerale  echivalează de facto cu o „garanție de securitate”, deoarece SUA ar dori să-și protejeze noile interese ucrainene. Macron nu a respins ideea și a numit discuțiile un „pas important către un acord de pace cu drepturi depline”. În același timp Kremlinul i-a oferit lui Trump o alternativă la încercarea de a face o înțelegere cu Zelenski pe resursele minerale, care rămâne ferm în dorința sa de a proteja interesele ucrainene. Putin a declarat presei de stat ruse că „suntem gata să lucrăm cu partenerii noștri, inclusiv cu americanii”, pentru a accesa rezervele minerale din zone, inclusiv din Ucraina ocupată de ruși.

El a sugerat, de asemenea, că Rusia ar putea intra în proiecte comune de minerit de aluminiu cu SUA, spunând că Moscova este gata să furnizeze 2 milioane de tone pe piața americană. În timp ce Trump nu s-a angajat, luni 24 februarie, cu privire la un viitor rol al Washingtonului în asigurarea păcii în Ucraina, el a susținut că a deschis calea pentru ca Europa să trimită trupe de menținere a păcii în țară. ”I-am pus în mod special această întrebare [lui Putin]”, a spus Trump reporterilor. „Nu are nicio problemă cu asta.” Premierul britanic Keir Starmer, care a dezvoltat planul pentru menținerea păcii europeni cu Macron, se va afla joi, 27 februarie, la Washington pentru discuții cu Trump. În tot acest timp ordinele lui Trump se dezvoltă în teren. Se face o revizuire a bazelor americane din Estul Europei. În vizor baza Alexadropolis din Grecia pe unde se ”scurg” armele americane dinspre Grecia spre Ucraina trecând prin Bulgaria și România. Alexandropolis a sufocat Turcia și i-a preluat ”caimacul”. O eventuală închidere a ei ar reda Turciei controlul asupra intrării în Marea Neagră prin Strâmtoare Bosfor. Un alt incident „ciudat” s-a produs la terminalul LNG de lângă Alexandroupolis – un punct de intrare pentru gazele non-rusești în regiune. El s-a produs odată cu oprirea producției pentru aproape două săptămâni la zăcământul Shah Deniz II. Acest incident a avut loc în perioada de vârf a cererii, iarna, pe fondul prognozelor de temperaturi scăzute și scăderea nivelului de stocare a gazelor în Europa de Est și Centrală. În același timp, volumul gazelor naturale rusești care intră prin TurkStream la punctul de intrare Strandja-2 a crescut semnificativ la 50-51 de milioane.

La ONU, SUA au votat alături de Rusia, Coreea de Nord, Belarus și alte 14 state, împotriva unei rezoluții care condamna agresiunea rusă în Ucraina. La trei ani de la invazie. O a doua rezoluție scrisă de americani, fără nicio referire la integritatea teritorială a Ucrainei, a fost depusă spre aprobare. Europeni au intervenit și au adăugat o serie de amendamente printre care sintagma o pace justă și ”păstrarea integrității teritoriale a Ucrainei”. La vot americanii s-au abținut. Scriam, în 1997, într-o lucrare premiată de rectorul National Defense University, generalul locotenent Ervin J Rokke, și citită de secretarul de stat Madeleine K. Albright la rugămintea îndrumătorului meu dr. Joseph E. Goldberg, că ONU  și-a pierdut rolul sau relevat în geopolitica mondială.  Sigur că ONU e în sine un eșec ce amintește de Liga Națiunilor iar rezoluțiile nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic sunt în fond un barometru al opiniei țărilor angrenate în discuțiile de acolo. Americanii au votat azi cu Rusia, Belarus sau Coreea de Nord. Până și China s-a abținut. Interesul celor de la Washington este totuși reglementarea relației cu Rusia și nu o poți face fără concesii. La rândul său Europa are propriul traseu în privința păcii în Ucraina.

UE dorește să acorde Ucrainei suficientă ”pârghie” pentru a putea spune „nu” unui acord de pace prost cu Rusia, a declarat luni diplomatul UE Kaja Kallas, după o reuniune a miniștrilor de externe la Bruxelles. Fostul prim-ministru estonian este în fruntea eforturilor de a trimite un nou ajutor militar Ucrainei în valoare de până la 20 de miliarde de euro. Ea spune ca este un ”sprijin larg” din partea guvernelor UE pentru această inițiativă, îndemnând liderii UE27 să preia planul atunci când se adună pentru un summit de urgență pe 6 martie. Kallas vrea ca statele se contribuie cu cota lor pe baza venitului național brut. Țări precum Italia, Portugalia și Spania, se opun cererii, încercând să combine pachetul de ajutor cu întrebări despre cum își va finanța Europa dezvoltarea apărării. Aceste state doresc ca UE să găsească o soluție de finanțare, fie că este vorba de euroobligațiuni sau flexibilitate fiscală, astfel încât să poată evita pe termen scurt să obțină bani sau materiale de la bugetele naționale. Ceea ce este firesc. UE are nevoie urgent de o Carte Albă privind apărarea. Pierderea sprijinului SUA este o lovitură majoră și va afecta livrările de arme cheie, dar Ucraina are mijloacele pentru a continua să lupte cu ajutorul aliaților săi europeni. Guvernele se grăbesc să arate sprijin diplomatic și militar pentru Ucraina. Peste o duzină de lideri s-au aflat luni la Kiev, mulți alții s-au alăturat virtual. Friedrich Merz, candidatul conservator care va fi următorul cancelar al Germaniei, a declarat că dorește ca Europa să obțină „independență” deplină față de Statele Unite în materie de apărare.

Nu există nicio îndoială că ajutorul SUA este foarte important. Când Congresul a refuzat să aprobe mai mult ajutor pentru Kiev, în urmă cu mai bine de un an, armata ucraineană a suferit lipsuri de muniție de artilerie și de apărare aeriană, ceea ce a permis Rusiei să-și exercite avantajul pe front. Ucraina are cea mai mare armată din Europa, cu excepția Rusiei, cu 980.000 de soldați sub arme, a declarat Zelenski la începutul acestui an. Ucrainenii dețin peste 1.500 de kilometri de linii de front împotriva trupelor ruse, precum și aproximativ 400 de kilometri pătrați în regiunea rusă Kursk. Vladimir Putin vrea să extindă armata rusă cu 180.000 de soldați pentru a ajunge la 1,5 milioane. Kremlinul a fost, de asemenea, ajutat în luptele de la Kursk de mii de soldați din Coreea de Nord. Potrivit datelor Institutului Kiel, între februarie 2022 și sfârșitul lui 2024 SUA au cheltuit 64 de miliarde de euro pentru sprijinul militar pentru Ucraina, în timp ce Europa – inclusiv Regatul Unit și Norvegia – a contribuit cu aproape 62 de miliarde de euro. Majoritatea acestor bani au mers pe aprovizionarea Ucrainei cu arme și muniții din stocurile occidentale și din producție nouă. Echipamentul include rachete ATACMS și HIMARS din SUA, precum și rachete de croazieră SCALP/Storm Shadow din Regatul Unit, Franța și Italia. De la începutul războiului, Ucraina a primit tancuri din era sovietică, artilerie și avioane de luptă din fostele țări ale Pactului de la Varșovia, avioane de luptă F-16 fabricate în SUA, tancuri Abrams și sisteme de apărare aeriană Patriot, precum și obuziere mobile Krab polonez, avioane franceze Mirage, tancuri germane Leopard, sisteme de apărare aeriană franco-italiană SAMP/T și multe altele. De asemenea, Europa a furnizat anul trecut Ucrainei un milion de obuze de artilerie – într-un efort care a fost lovit de luni de întârzieri; anul acesta scopul este de a furniza încă 1,5 milioane de proiectile. SUA au trimis peste 3 milioane de proiectile de artilerie de 155 mm în Ucraina.  Ucraina devine lider mondial în producția de drone, de la dronele ieftine folosite în număr mare de-a lungul liniilor de front pentru a vâna soldații, blindatele și vehiculele rusești, până la armele mai grele, cu rază mai mare de acțiune, care lovesc rafinăriile, posturile de comandă și infrastructura cheie în adâncul Rusiei.

Ce însemnă retragerea sprijinului militar american? O retragere a Statelor Unite nu numai că ar costa Ucraina aproximativ jumătate din armele sale, ci ar priva țara de multe dintre cele mai „eficiente” arme ale sale. Unele sisteme din SUA, cum ar fi tancurile Abrams, pot fi schimbate cu cele europene, cum ar fi Leopard. Între timp, F-16-urile sunt toate furnizate de țări europene, nu de SUA, în timp ce există concurenți pentru sistemul de apărare aeriană Patriot, cum ar fi SAMP/T, IRIS-T din Germania și NASAMS din Norvegia. Însă există multe echipamente care nu pot fi substituie. Dar despre astea în alt material.

Bacterii periculoase descoperite în gheaţa de la un fast-food din Capitală, în urma unui control ANPC

0

Au apărut rezultatele analizelor ce s-au făcut asupra unor probe de cuburi de gheață prelevate în timpul unui control derulat recent de ANPC la un fast-food din Băneasa, din nordul Capitalei.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a descoperit contaminarea gheții utilizate de operatorul economic Premier Restaurants SRL (McDonald’s) cu bacterii periculoase pentru sănătatea publică, conform unui raport de laborator emis de Institutul de Cercetări Alimentare (ICA), notează marți stiripesurse.ro.

În urma procesului verbal de prelevare seria ANPC nr. 0022380/18.02.2025, inspectorii ANPC au prelevat probe de cuburi de gheață de la McDonald’s Băneasa, în vederea efectuării analizelor microbiologice. Iar rezultatele au venit recent. Mai precis, pe 24 februarie 2025, raportul de încercare nr. 11719502, emis de Laboratorul ICA, a confirmat prezența enterococilor intestinali (2,3 x 102 ufc/100ml) și a bacteriilor coliforme (2,7 x 102 ufc/100ml), valori care depășesc limitele admise de Ordonanța 7/2023, care impune un prag de 0 ufc/100ml pentru aceste microorganisme, conform sursei citate.

Cât a fost amenda

Contaminarea gheții cu aceste bacterii prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea consumatorilor, în special prin utilizarea sa în băuturile răcoritoare. Ca urmare a acestei situații constatate, Premier Restaurants SRL a fost sancționată cu o amendă de 30.000 de lei. De asemenea, ANPC a dispus oprirea temporară a utilizării aparatului de gheață până la remedierea deficiențelor.

Mai mult, având în vedere raportul de încercare, care sugerează că această contaminare ar putea fi prezentă și în alte unități ale operatorului economic, ANPC a propus emiterea unui Ordin al Președintelui ANPC pentru oprirea temporară a utilizării tuturor aparatelor de gheață din rețeaua Premier Restaurants SRL la nivel național, până la obținerea unor analize suplimentare care să confirme siguranța gheții utilizate.

Verificările, extinse de ANPC

Totodată, în acest context, ANPC a extins verificările, prelevând noi eșantioane de gheață din unități de alimentație publică operate de:

Amrest Food SRL – Burger King;

Art Burger SRL – Hesburger;
Amrest Coffee SRL – Starbucks.

Potrivit sursei citate, scopul acestei acțiuni este de a evalua prezența microorganismelor periculoase, inclusiv bacterii coliforme, enterococi și Escherichia coli.
Prelevarea eșantioanelor a fost realizată de către un reprezentant ICA (Institutul de Cercetări Alimentare).

ANPC-ul a anunțat, marțea trecută, 18 februarie, că din dispoziția președintelui ANPC, Cristian Popescu – Piedone, în ziua respectivă a fost inițiat „un control operativ cu privire la operatorii economici din sectorul 1, în incinta Băneasa Shopping City, Careffour Băneasa, Metro Băneasa, Selgros Băneasa, dar și la nivel național, pentru a verifica respectarea legislației în vigoare de către operatorii economici tip supermarket control care va continua în toată această săptămână”.

Controlul în centrul comercial Băneasa a vizat 45 de operatori economici care desfășoară activități de alimentație publică.

„Au fost prelevate probe pentru analize microbiologice și fizico-chimice la diverse produse alimentare în cantitate de peste 400kg, inclusiv la cuburi de gheață și sosuri comercializate în cadrul McDonald’s și la ulei uzat din unitatea Chopstix, pentru a verifica siguranța acestora în laboratoarele de siguranță alimentară autorizate și acreditate iar rezultatele le vom comunica ulterior”, se menționa, între altele, în comunicatul ANPC datând din 18 februarie.

Ulterior, s-au făcut controale și în alte mall-uri din București – la AFI Cotroceni și la SUN PLAZA.

Citiți și: Piedone își face imagine pe banii antreprenorilor români

Pokeriști și șarlatani

1. Listele alea cu georgiști și anti-georgiști descriu perfect societatea noastră de bârfă, în condițiile în care românul spune ”despre ăla se știa că e un ticălos, dar ce caută jegosul ăsta pe aceeași listă cu mine? Io fiind o lumină.” Mai e și varianta ”mă onorează prezența pe listă alături de cutare.” În rest, ne certăm pentru o țară prietenă. Vreau să văd si eu o dovadă de prietenie din partea prietenei noastre. Vreuna concretă n-am văzut. Măcar una la nivel declarativ. O singură certitudine există. Că România va mai da dovezi concrete de prietenie și după ce se va încheia războiul.

2. Ce mi-e Trump, ce mi-e Truman! În 1945, după Yalta a fost conferința de la Potsdam. Truman era proaspăt președinte. Fără studii universitare. Vânzător de cămăși. A venit în Europa, traversând Atlanticul până la Anvers, cu vaporul. A ajuns în opt zile și seara juca poker cu marinarii. Dar pokerist bun! Când l-a văzut pe Stalin, i-a șoptit că a testat o armă nouă. Călăul mustăcios a înghețat și după câteva secunde a întors capul. N-a fost în stare nici să bâlbâie o replică. Cu altă ocazie, când l-a primit pe Ralea, reprezentantul legației noastre la Washington, Truman l-a întrebat ”ce mai e pe la voi? Se mai bat dacii cu romanii?” Truman – negustor bun și excelent cacealmist. Normal că nu i-a păsat de România. Dar cu dacii a anticipat-o. La 80 de ani după conferința de la Potsdam, în țara noastră s-au reafirmat dacii. Sau au fost mereu aici, după cum am învățat din  filmele ”Columna”, ”Dacii” și ”Burebista”. Cu excepția secvențelor amuzante cu Gerula (Ilarion Ciobanu) și Bastus (Gh. Dinică) din ”Columna”, filmele alea sunt fundamental mai slabe și decât șopârlelile propagandistice făcute de oengiștii de la Recorder.

  3. ”Acum, în timp ce vorbim noi, sunt oameni care mor de foame pentru că Trump și Elon Musk au oprit activitățile USAID. Cine este criminal, vă întreb cine este criminal? Nu cumva Trump este criminal, nu cumva Elon Musk este criminal? Cum pot să facă așa ceva, lăsând oameni baltă?” Autorul tiradei este Teodor Paleologu. Era mai bun la sofisme, fiindcă te întrebai dacă e subtil sau pueril. Despre ăștia ca el se zice că sunt copii de balcon. Când era mic, purta sandale (cred că le ține și acum în garderoba de vară), nu teniși. Dacă-i dădeai mingea, voia să pupe supapa, credea că-i o păpușă cheală. Dar uite așa cum îl vedeți, e primul sinecurist sincer.

 4. Citez din Băsescu. ”Șarlatanul. Se pare că Georgescu a reușit cea mai incredibilă performanță. Este susținut în același timp și de români și de ruși și de americani.” Analiză fără fisuri. Primul cuvânt e ales brici. Dar România a mai avut meseriași. Era unul care își punea femeile frumoase să fure și pe alea urâte să prindă hoții.

Înregistrări incendiare cu caracatița infracțională din Portul Constanța! Cum se luau șpăgile! Imaginile, surprinse cu camera ascunsă- VIDEO

2

Apar imagini incredibile cu ceea ce pare a fi o adevărată „caracatiță” infracțională în Portul Constanța. O rețea care ar fi luat șpăgi uriașe, pentru a favoriza unele companii.

Mai nou, au apărut înregistrări video în dosarul șpăgilor date în Portul Constanța. Sunt imagini surprinse cu camera ascunsă de către investigatorii sub acoperire.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a reușit să demonteze una dintre cele mai mari filiere ale șpăgilor de milioane de euro, iar „scena” a fost Portul Constanța, scrie gandul.ro.

Atât oameni de afaceri, vameși, cât și politicieni au fost „prinși” în acest scenariu, iar investigatorii sub acoperire au furnizat informații în urma cărora au ieșit la iveală detalii de-a dreptul incredibile.

E vorba despre o operațiune spectaculoasă menită să destructureze această „caracatiță infracțională”.

Documentele intrate în posesia Gândul arată că anchetatorii au reuşit să documenteze faptele de corupție după ce au reușit să se infiltreze în mijlocul rețelei infracționale care a pus stăpânire pe Portul Constanţa.

În vara anului trecut, și anume în data de 19 august 2024, unul dintre investigatorii sub acoperire ai DNA a fost abordat de Vasile Costea, patronul firmei ABC VAL.

„A rupt bilețelul și mi-a spus că are banii acasă”

Acesta i-a spus că are acasă la el suma de 30.000 lei primită de la „un prieten care nu voia să rămână dator”, potrivit sursei citate.

„În jurul orei 08:30 mă aflam în birou cu Viorel Cristea, iar acesta mi-a arătat o bucată de hârtie pe care scria «30 mii”» și mi-a spus că s-a întâlnit cu un prieten care nu voia să rămână dator.

Mi-a sugerat că suma respectivă de bani i-a fost deja remisă și se află în posesia lui, după care a rupt bilețelul și mi-a spus că are banii acasă și m-a invitat să ne vedem după-amiaza. (…)

În după-amiaza aceleiași zile, i-am trimis mesaj spunându-i că sunt disponibil și Viorel Cristea mi-a trimis locația unde să mă deplasez.

„Mi-a spus că putem discuta liber, deoarece în acel loc nu suntem înregistrați”

M-am deplasat la adresă și am ajuns în jurul orei 18:40. Am intrat și Viorel Cristea m-a condus într-o încăpere tip verandă, care era o anexă a unei case. Acesta mi-a spus că putem discuta liber, deoarece în acel loc nu suntem înregistrați.

În continuare, a spus că Vasilică, adică Vasile Costea, ar vrea să ne întâlnim din nou pentru a discuta despre contractul nou de 200 milioane lei pe care ar vrea să îl încheie cu administrația portului.

Viorel Cristea mi-a mai spus că trebuie discutate detaliile legate de organizare și de participanții la licitație cu Mihai Teodorescu (n.red. – director general al CN APM Constanța), pentru a ne asigura că urmează a fi desemnat câștigător Costea Vasile”, a dezvăluit anchetatorul sub acoperire, potrivit informațiilor obținute de publicația citată.

Zeci de percheziții făcute luni

După perchezițiile făcute luni, 24 februarie, în Portul Constanța, dar și în alte locații, au urmat audieri, iar 16 persoane au fost reținute – DETALII AICI.

Procurorii DNA au făcut, luni, 41 de percheziții în Portul Constanța, dar și în locații din Dâmbovița, Brașov și București, într-un dosar de corupție, în care ar fi implicați funcționari și oameni de afaceri.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2024 – 2025, de către funcționari publici și oameni de afaceri a unor infracțiuni de luare și dare de mită în legătură cu activitatea economică desfășurată în Portul Constanța.

În cursul zilei de 24 februarie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 41 de locații situate pe raza județelor Constanța, Dâmbovița, Brașov și municipiului București, din care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, a informat luni DNA, într-un comunicat.

Potrivit unor surse judiciare, în dosar sunt vizați, printre alții, șefi și funcționari din cadrul Portului Constanța, iar valoarea mitei s-ar ridica la peste 6 milioane de euro.

Sursa imagini: Youtube/Realitatea PLUS

Andrei Caramitru, audiat la poliție după ce ar fi fost reclamat de Călin Georgescu – VIDEO

3

Andrei Caramitru a dat, marți, ochii cu polițiștii ilfoveni. Acesta a ajuns la audieri, la sediul Inspectoratului de Poliție (IPJ) Ilfov.

Potrivit unor surse Antena 3, Andrei Caramitru a fost chemat într-un dosar de instigare publică, în urma unor postări de pe Facebook pentru care Călin Georgescu a depus plângere împotriva lui.

Ce a spus înainte de a intra la poliție

Din câte a declarat acesta, pentru postul TV amintit, ar fi fost chemat în calitate de martor „într-o lucrare”. Așadar într-un dosar.

„Mi s-a spus că sunt martor într-o lucrare. Mi s-a spus să vin să ajut la o lucrare, nu știu despre ce lucrare este vorba. (…) Nu am nicio hârtie (citație-n.r.), nimic”, a declarat Caramitru, la intrarea în sediul IPJ Ilfov.

Surse Antena 3 spun însă că venirea lui la Poliție ar avea legătură cu un comentariu la o postare pe Facebook.

Conform sursei citate, aceasta ar fi postarea respectivă:

Putin spune că Rusia este deschisă la implicarea Europei în negocierile de pace privind Ucraina: „Participarea lor este necesară”

Liderul de la Kremlin afirmă că Rusia este deschisă la implicarea Europei în negocierile de pace privind Ucraina.

Vladimir Putin a declarat luni că Rusia nu se opune implicării Europei în negocierile de pace ruso-americane care vizează soluționarea conflictului din Ucraina, dar a remarcat că Bruxellesul a respins mult timp orice dialog cu Moscova, relatează Reuters.

Putin a mai spus, într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse, că președintele american Donald Trump abordează conflictul dintre Rusia și Ucraina rațional, și nu emoțional, potrivit Agerpres.

După cum se știe deja, Rusia și Statele Unite au purtat o primă rundă de discuții privind Ucraina săptămâna trecută în Arabia Saudită. Ucraina și aliații europeni ai Kievului nu au fost invitați, stârnind obiecții din partea ambelor părți.

Președintele rus: Noi nu am respins niciodată acest lucru

Putin a declarat că este logic ca Europa să ia parte la discuțiile privind soluționarea conflictului vechi de trei ani.

„Participarea lor la procesul de negociere este necesară. Noi nu am respins niciodată acest lucru, am purtat discuții constante cu ei”, a spus președintele rus.

Nu sunt singurele declarații pe care le-a făcut Putin pe acest subiect. „Uneori, sub pretextul de a provoca Rusiei o înfrângere pe câmpul de luptă, ei au fost cei care au refuzat contactul cu noi. Dacă vor să revină, este în regulă”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Putin: Asta este ceea ce am făcut la Riad

Pe de altă parte, acesta a declarat că reacțiile negative la discuțiile de la Riad au fost „emoționale și lipsite de orice fel de logică”.

„Și de ce? Pentru că pentru a rezolva chestiuni complexe și dificile, inclusiv problema ucraineană, Rusia și Statele Unite trebuie să facă primul pas. Iar acest prim pas trebuie să fie dedicat creșterii nivelului de încredere între țările noastre. Și asta este ceea ce am făcut la Riad”, a explicat Putin.

Conflictul din Ucraina a fost discutat, „dar nu în esența sa”, a spus el. „Pur și simplu am căzut de acord că îl vom aborda. Și nu respingem implicarea țărilor europene”.

Putin: Am putea ajunge la un acord cu Statele Unite

Totodată, Putin a declarat că susține sugestia conform căreia Rusia și Statele Unite ar putea discuta despre reduceri profunde ale cheltuielilor militare, de până la 50 %.

„Am putea ajunge la un acord cu Statele Unite. Nu suntem împotriva acestui lucru”, a afirmat Vladimir Putin. „Ideea mi se pare una bună. Statele Unite le reduc pe ale lor cu 50%, iar noi le reducem pe ale noastre cu 50%. Iar China ar putea să ni se alăture mai târziu, dacă dorește”.

Liderul rus a respins orice sugestie că schimbarea radicală a politicii Washingtonului față de Ucraina de către Trump, inclusiv criticile la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și sugestiile că Ucraina ar putea să nu recupereze tot teritoriul pierdut, a fost bazată pe emoții, notează sursa citată.

Trump, a spus el, a acționat logic și liber de constrângerile promisiunilor făcute de liderii europeni față de Ucraina. „El se mișcă într-o manieră directă și fără constrângeri speciale.

El se află într-o poziție unică: nu spune doar ceea ce gândește, ci și ceea ce vrea. Acesta este privilegiul liderului uneia dintre marile puteri”, a punctat Vladimir Putin.

Trump l-a numit pe Zelenski „dictator fără alegeri”

Recent, Radu Jacotă scria în „Național” că după trei ani de la invazia Ucrainei, liderul de la Kremlin se trezește cu un aliat neașteptat la Washington. „Donald Trump pare hotărât nu numai să pună capăt războiului în termenii lui Putin, ci și să dărâme guvernul lui Zelenski.

La 19 februarie, Trump și-a intensificat atacurile la adresa lui Zelenski, numindu-l „dictator fără alegeri” și „comediant cu succes modest”, avertizându-l că „ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară”.

Fie că știe sau nu – sau, mai probabil, pur și simplu nu-i pasă – Trump legitimează argumentul deformat al lui Putin pentru declanșarea războiului, potrivit căruia Rusia nu este agresorul, hotărât să distrugă Ucraina ca stat suveran, ci doar își apără propriile interese legitime. În această realitate paralelă, administrația Zelenski este descrisă ca un regim marionetă, care urmează ordinele Occidentului decadent pentru a slăbi Rusia.

În Ucraina nu au avut loc alegeri de la începutul războiului, deoarece țara se află în prezent sub legea marțială, cu aproximativ 20 % din teritoriul său sub ocupație rusă și cu orașele sub bombardamente continue.”

Citiți mai multe AICI: Cele mai nebunești vise ale lui Putin devin realitate

Citiți și: America îi face jocul lui Putin?

Ce vor de la Trump liderii celor două puteri nucleare ale Europei

UE și NATO, cu ochii țintiți pe Trump și Putin

Trei cutremure s-au produs marți dimineață în România

0

Trei cutremure slabe ca magnitudine au fost înregistrate marţi dimineaţă, 25 februarie, în România, în zona seismică Vrancea. Cutremurele s-au produs în judeţele Vrancea şi Buzău, potrivit informaţiilor făcute publice de seismologi.

Cel mai recent dintre ele s-a produs marți dimineață, la ora 4 și 33 de minute, și a avut 3,2 grade pe Richter, conform datelor anunțate pe site-ul Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

„În ziua de 25 Februarie 2025 la ora 04:33:00 (ora locală a României) s-a produs în ZONA SEISMICĂ VRANCEA, BUZĂU un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.2, la adâncimea de 118.1km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 47km NV de Buzău, 51km V de Focșani, 71km SE de Sfântu-Gheorghe, 76km E de Brașov, 77km NE de Ploiești”, conform infp.ro.

Primul cutremur a avut loc la ora 03:21

sursa foto: printscreen infp.ro

Anterior, mai precis în 25 februarie, la ora 03:27:28, avusese loc în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, un cutremur slab, cu magnitudinea 2.9, la adâncimea de 74.9 kilometri. Acest cutremur s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 42km V de Focșani, 67km E de Sfântu-Gheorghe, 68km N de Buzău, 81km E de Brașov, 93km S de Bacău, 96km SV de Bârlad.

Cu doar câteva minute înainte se produsese tot în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, un alt cutremur slab, de această dată cu magnitudinea 2.8. Cutremurul a avut loc la ora 03:21:37, la adâncimea de 77.7 kilometri și s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 44km V de Focșani, 65km N de Buzău, 66km E de Sfântu-Gheorghe, 78km E de Brașov, 97km S de Bacău, 97km NE de Ploiești, 99km SV de Bârlad.

De la începutul lunii februarie, în România au avut loc mai multe seisme. Unul dintre acestea s-a produs în dimineața zilei de 22 februarie, la ora 05:45, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, și a avut 3,1 grade pe Richter. În seara zilei de 17 februarie, la ora 21:35:59, a avut loc în Crișana, județul Arad, un cutremur slab, cu magnitudinea 3.2.

Cutremur de peste 4 grade, în seara zilei de 13 februarie

De asemenea, în dimineața zilei de 16 februarie, la ora 06:59:36, avusese loc în zona seismică Vrancea, județul Buzău, un cutremur cu magnitudinea 3.6.

Și tot în această a doua lună a anului, mai precis pe 13 februarie, la ora 22:44:57, s-a produs în zona seismică Vrancea, județul Buzău, un cutremur mediu, cu magnitudinea 4.4, la adâncimea de 119.4 km, conform infp.ro.

Anchetă de amploare a DNA. 16 reținuți în urma perchezițiilor din Portul Constanța, în dosarul de corupție

1

După perchezițiile de amploare derulate luni de DNA, în Portul Constanța, s-au făcut audieri și au fost dispuse rețineri în cazul mai multor persoane suspectate în ancheta de proporții.

16 suspecţi au fost reţinuţi după mai multe ore de audieri în dosarul şpăgilor din Portul Constanţa în care sunt vizaţi vameşi, funcţionari din port, oameni de afaceri de pe litoral, dar şi politicieni, conform Antena3. Ar fi vorba de mită de peste 6 milioane de euro care ar fi fost date pentru contracte în Portul Constanța.

Între timp, Ion Dumitrache, liderul PSD Constanţa care este suspectat că şi-ar fi folosit influenţa pentru a obţine o parte dintre aceste contracte, a anunţat că se suspendă din toate funcţiile politice.

Potrivit postului TV citat, faptele ar fi fost săvârşite începând de anul trecut, din 2024. Conform unor surse din anchetă, ar fi vorba despre contracte de dragare sau lucrari de construcţie în Portul Constanţa sau în şantierul Midia.

Zeci de percheziții făcute luni

Procurorii DNA au făcut, luni, 24 februarie, nu mai puțin de 41 de percheziții în Portul Constanța, dar și în locații din Dâmbovița, Brașov și București, într-un dosar de corupție, în care ar fi implicați funcționari și oameni de afaceri.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2024 – 2025, de către funcționari publici și oameni de afaceri a unor infracțiuni de luare și dare de mită în legătură cu activitatea economică desfășurată în Portul Constanța.

În cursul zilei de 24 februarie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 41 de locații situate pe raza județelor Constanța, Dâmbovița, Brașov și municipiului București, din care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, a informat luni DNA, într-un comunicat.

Potrivit unor surse judiciare, în dosar sunt vizați, printre alții, șefi și funcționari din cadrul Portului Constanța, iar valoarea mitei s-ar ridica la peste 6 milioane de euro.

Șeful PSD Constanța s-a suspendat din funcțiile politice

Biroul de presă al PSD Constanța a anunțat, luni, că Ion Dumitrache se suspendă din toate funcțiile politice.

„În urma demarării unei anchete de către Direcția Națională Anticorupție, domnul Ion Dumitrache, președintele PSD Municipiul Constanța, a decis să se suspende din toate funcțiile politice pe care le deține în cadrul partidului, până la clarificarea situației juridice.

În conformitate cu Statutul PSD, conducerea organizației municipale va fi preluată interimar de prim-vicepreședintele Costin Rǎsǎuțeanu, care va asigura continuitatea activităților politice și administrative ale filialei PSD Constanța.

PSD Municipiul Constanța își reafirmă angajamentul față de principiile transparenței, integrității și respectării legii și va colabora cu toate instituțiile statului pentru clarificarea acestei situații”, a transmis Biroul de presă al PSD Constanța, într-o informare făcută publică.

Citiți și: PSD, îngropat! Ciolacu aruncă prima lopată de pământ