Acasă Blog Pagina 121

ALERTĂ! BEC a respins candidatura lui Călin Georgescu

Biroul Electoral Central a respins, duminică seară, candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 4 și 18 mai 2025.

Susținătorii lui Georgescu, aflați în fața Biroului Electoral Central, au rupt gardurile și încearcă să intre peste judecători.

Biroul Electoral Central s-a întrunit duminică, de la ora 18.00, pentru a decide asupra validării sau invalidării candidaturilor depuse pentru alegerile prezidenţiale din luna mai. Potrivit legii, în cazul lui Călin Georgescu şi al lui Nicuşor Dan, membrii BEC trebuie să ia o hotărâre până la miezul nopţii de duminică.

În cazul candidaturii lui Crin Antonescu, decizia poate fi luată până marţi, la ora 24.00. În faţa sediului BEC se află zeci de simpatizanţi ai lui Călin Georgescu. Surse neoficiale transmit că BEC a validat candidatura lui Nicuşor Dan.

BEC a suspendat pentru scurt timp şedinţa după ce ar fi constatat lipsa unei semnături pe o anexă din dosarul lui Georgescu.

Într-o primă reacție, liderul AUR, George Simion, susține că este un nou abuz și o continuare a loviturii de stat.

Elon Musk a reacționat pe X, după ce la urechile lui a ajuns vestea că BEC i-a interzis lui Călin Georgescu să candideze la alegerile prezidențiale: „This is crazy!” (E o nebunie!).

OFICIAL: Rayo a stabilit prețul lui Andrei Rațiu – 25 de milioane de euro!

0

Rayo Vallecano nu este dispus să cedeze ușor fundașul român Andrei Rațiu, iar clubul a transmis clar că orice echipă interesată trebuie să achite clauza de reziliere de 25 de milioane de euro.

David Cobeño, directorul sportiv al clubului, a precizat că Rayo nu va face concesii financiare și că jucătorul va pleca doar în condițiile stabilite de club.

Rațiu, disponibil doar pentru suma din clauza de reziliere

Oficialii lui Rayo Vallecano încearcă să obțină maximum dintr-un eventual transfer al lui Rațiu, însă doar jumătate din suma încasată ar rămâne în conturile clubului. Villarreal deține în continuare 50% din drepturile asupra fundașului român, ceea ce face ca Rayo să fie și mai precaută în privința unui posibil transfer.

„Andrei este doar pe jumătate al nostru. Dacă un club este interesat, suntem deschiși la discuții, dar prețul este clar: clauza de reziliere. Este la primul sezon în La Liga și ne dorim să continue aici. Este un jucător-cheie pentru noi și o piesă importantă în planurile echipei pentru sezonul viitor”, a declarat David Cobeño pentru Sport.es.

FC Barcelona, printre cluburile interesate de fundașul român

Evoluțiile solide ale lui Rațiu în tricoul lui Rayo au atras atenția mai multor cluburi importante, iar numele său a fost menționat în diverse speculații de mercato. Cel mai sonor nume care s-ar afla pe urmele sale este FC Barcelona, unde oficialii caută o soluție pentru postul de fundaș dreapta.

În prezent, catalanii îl folosesc pe Jules Koundé, un fundaș central reprofilat pe acest post, iar Rațiu ar putea reprezenta o alternativă viabilă. Totuși, având în vedere cerințele financiare ale lui Rayo, Barcelona trebuie să decidă dacă este dispusă să facă o ofertă concretă în această vară.

Soția doctorului de la Barcelona, primul mesaj după moartea subită a soțului

0

Moartea subită a doctorului echipei FC Barcelona, Carles Minarro, a șocat întreaga lume a fotbalului. Medicul, în vârstă de 40 de ani, a fost găsit fără suflare în camera sa de hotel, cu doar câteva ore înaintea meciului dintre Barcelona și Osasuna, care a fost ulterior amânat în semn de respect. La scurt timp după tragedie, soția sa, Mar Ballester, a transmis un mesaj emoționant.

Soția lui Carles Minarro, mesaj sfâșietor după moartea acestuia

Vestea dispariției subite a lui Carles Minarro a îndurerat atât familia, cât și întreg clubul FC Barcelona. La o zi după tragedie, soția sa, Mar Ballester, a rupt tăcerea și a transmis un mesaj tulburător pe rețelele sociale.

„Cu o durere imensă, trebuie să anunț moartea neașteptată a soțului meu, Carles Minarro, pe 8 martie. Soț, tată, frate, nepot, cumnat… Odihnește-te în pace”, a scris Mar Ballester pe Twitter, în limba catalană, potrivit Mundo Deportivo.

Cum s-a petrecut tragedia

Carles Minarro se afla alături de echipa Barcelonei în cantonament, pregătind partida cu Osasuna. Înainte de tragedie, a luat masa cu staff-ul tehnic, apoi a mers în camera sa pentru a se odihni. Din păcate, nu s-a mai trezit. Conform publicației Marca, citată de Telegrafi, medicul ar fi suferit un atac de cord fatal.

Atmosferă copleșitoare la stadion

Vestea decesului a căzut ca un trăsnet peste întreaga echipă și a creat un val de emoție în lumea fotbalului. Pe stadion, înainte de startul meciului, jucătorii și staff-ul Barcelonei au fost surprinși în ipostaze sfâșietoare, vizibil afectați de pierderea unui om respectat și apreciat de toți cei din club.

Binomul Coldea-Kovesi, reactivat împotriva Statelor Unite!

Am scris, deja, că în războiul UE vs. SUA, România și-a ales tabăra și nu mai este nicio surpriză pentru părțile implicate jocul pe care îl face. În numărul de azi, Național vă dezvăluie nu numai cum s-a ajuns aici, dar și care sunt riscurile acestei noi trădări ce se anunță istorice: la fel cum în ’44 Bucureștiul a întors armele împotriva aliatului de atunci, același lucru se întâmplă acum – trădează Washingtonul pentru Bruxelles!

La 23 august 1944, România a trecut de partea URSS în războiul cu Germania, un eveniment pentru care încă mai tragem și azi, fiindcă stigmatul trădării nu s-a șters în totalitate.  La 19 februarie 2025, vizita lui Ilie Bolojan la Paris a confirmat ieșirea Bucureștiului de pe axa Washington și alinierea în formula Paris – Bruxelles – Berlin, cu Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen săgețile armatei globalismului progresist.

Rețineți această dată, poate că acum nu vă spune mare lucru, dar în viitor va avea însemnătatea și greutatea momentului „23 august ‘44”!

Franța ridică Europa împotriva Americii și a Rusiei!

Este un război total declanșat de Franța împotriva Americii și a Rusie, ceva inimaginabil până mai „ieri”. Replica lui Macron la manevrele făcute de Donal Trump a venit sub forma unei ridicări a întregii Europe la luptă. Sună goarnele și bat tobele care anunță că urmează Marele Război al Supraviețuirii în Europa.

România este la mijloc și a ales, deja, o tabără. În acest sens, tragem un semnal de alarmă și arătăm riscurile pe care și le asumă țara noastră prin aceste jocuri în care se lasă implicată. Parteneriatul strategic cu SUA este în pericol, iar asta înseamnă că în orice moment Washingtonul își poate lua mâna de pe noi. Securitatea și viitorul nostru sunt în joc, dar se pare că politicienii nu înțeleg lucrul acesta. A întoarce spatele Statelor Unite reprezintă un risc pe care România nu trebuia să și-l asume.

Ca să înțelegeți mai bine cum se poziționează echipele, vă spunem doar că Donald Trump analizează scenariul retragerii trupelor americane din Germania și amplasarea lor în Ungaria. Așadar, în timp ce Budapesta merge 100% pe mâna celei mai puternice armate de pe glob, Bucureștiul pare dispus să rupă parteneriatul strategic pe care îl are cu Washingtonul.

Ce s-a stabilit la Paris

Numele lui Florian Coldea revine puternic în actualitate. Cu sprijinul DGSE (Direcția de Informații Externe a Franței), serviciu care l-a decorat, cu ani în urmă (!), ex-șeful SRI este impus conducător asupra „intelligence-ului” românesc. Dar, nu la modul oficial, având în vedere dosarele (încă) aflate pe rol, ci printr-o găselniță „mioritică”: se fac presiuni pentru ca Florian Coldea să fie numit director civil la SRI de către viitorul președinte al României! Iar mai jos veți afla și cine urmează să dea cu pixul pe documentul oficial.

În același timp, Laura Codruța Kovesi este „instruită” de Ursula von der Leyen. Cele două interacționează aproape zilnic, la Bruxelles, iar șefa Parchetului European a primit o nouă misiune: se întoarce la București pentru a reface binomul SRI-DNA, care a subjugat România în mandatul de tristă amintire al turnătorului la Securitate Traian Petrov Băsescu.

Iată cum lucrează rețeaua soroșistă din Europa când își simte amenințate interesele: scoate artileria grea – Coldea&Kovesi back in business!

Prezența lui Ilie Bolojan la Paris și întrevederea cu Emmanuel Macron în afara cadrului reuniunii liderilor europeni pentru chestiunea „Ucraina” a însemnat, de fapt, trasarea direcției pe care Franța a ales-o pentru România.

Bolojan, cu misiune la Cotroceni

UE a mutat repede în România, pe măsură ce situația se precipita sub tăvălugul schimbării cerute de populație.

Klaus Iohannis a demisionat miercuri, iar Ilie Bolojan era, deja, așezat pe scaunul de președinte interimar joi, 13 februarie. Până a fost validat, oficial, de autoritățile statului s-au petrecut o serie de evenimente care arată că nu toată lumea a fost de acord cu planul ce se derula cu repeziciune.

Înainte ca Ilie Bolojan să ajungă la Cotroceni, s-a încercat demiterea sa din funcția de președinte al Camerei Senatului și înlocuirea cu omul PSD-ului, Ciprian-Constantin Șerban, aflat la conducerea Camerei Deputaților. Bolojan a aflat de acest plan și a anulat, în ultimul moment, întrunirea plenului Senatului, care pregătea o adevărată lovitură de palat: moțiunea demiterii șefului Camerei Senatului, inițiată de POT, ar fi fost votată de PNL și PSD, iar Ilie Bolojan demis și, astfel, scos din cărți pentru Cotroceni.

Cu toate că, din punct de vedere juridic, nu avea voie să facă acest lucru (n-a mai așteptat aprobarea Comisiei Juridice), Bolojan a anulat toate ședințele din Senat, de luni, 10 februarie, dar și pe cele de marți și miercuri. Astfel, a rămas președinte al Senatului, iar demisia lui Klaus Iohannis l-a găsi pe baricade, pregătit să fie uns președinte interimar al României.

Imediat ce a ajuns la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan nu a pierdut deloc vremea. Dovedind că este un bun executant, primul ordin pe care l-a dat a fost să convoace CSM și să-l numească pe procurorul Marius Iacob la conducerea echipei care investighează candidatura lui Călin Georgescu. O decizie șocantă, mai ales că Iacob ajunsese să fie tras pe linie moartă; cândva mâna dreaptă a Laurei Kovesi și număriul 2 în DNA, Iacob a fost zburat din prima linie și s-a ascuns într-un birou la Parchetul General, fără dosare grele anchetate și/sau vreun caz important rezolvat.

Iată-l reactivat pe Marius Iacob și uns șef la Anchete Speciale. Luni, a primit dosarul, marți l-a studiat, iar miercuri l-a „înhățat” pe Călin Georgescu, spre stupoarea întregii comunități internaționale și mai ales a Americii.

Iohannis, demisie prin impunere

Ce dovadă mai bună vreți că totul a fost un plan dinainte discutat și stabilit în cel mai mic detaliu? De ce s-a lucrat astfel? Pentru că trebuia eliminat Klaus Iohanis din joc, care numise mulți procurori la CSMa și avea oamenii săi plasați in posturi-cheie. Vreme de 10 ani, Iohannis a fost un neînțeles, un ghimpe în coasta „Sistemului”: s-a folosit de el, dar nici nu a mai colaborat, după ce i s-a transmis cât se poate de clar și de la cel mai înalt nivel de la UE că nu pupă niciun post la Bruxelles.

Prin îndepărtarea obstacolului Iohanis s-a eliberat calea pentru ca binomul Coldea-Kovesi să lucreze liniștit la îndeplinirea misiunii ce i s-a dat.

Klaus Iohannis a fost împins să demisioneze, iar în spate nu există niciun alt motiv ascuns.

Odată ce a scăpat de KWI, „Sistemul” l-a putut reactiva pe Iacob, ciocanul lui Laura Codruța Kovesi din vremea în care conducea DNA.

Nicușor Dan, președintele lui Macron!

„Național” a aflat care este planul „Sistemului”. Crin Antonescu și Victor Ponta sunt „iepuri” în alegerile prezidențiale care urmează. Cei doi trebuie să-i facă pârtie lui Nicușor Dan, primarul Capitalei și omul întregii rețele soroșiste, cel mai obedient și progresisto-globalist-neomarxist primar pe care l-a avut „Sistemul” în România.

Așadar, Nicușor Dan are binecuvântarea Parisului și a Bruxellesului pentru șefia României, în timp ce Bolojan, doar un bun executant, ca orice mecanic și șofer de TIR, preia riscurile și execută ordinele întocmai, fără a crâcni. Rămâne de văzut dacă i se va permite să continue în politică, probabil ca premier, așa cum își dorește el. Sau, ținând cont de trecutul pe care-l are, cu multe semne de întrebare privind activitatea prin Germania, o să i se mulțumească pentru ajutorul dat …și cam atât!

Instalat la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan va fi doar o marionetă în mâinile binomului Coldea-Kovesi. Printre primele sale ordine ca președinte va fi să-l readucă la conducerea SRI pe Florian Coldea, așa cum am dezvăluit.

Miza e una singură: „lichidarea” lui Călin Georgescu!

Alegerile prezidențiale care urmează sunt, de fapt, o bătălie între Europa lui Emmanuel Macrom și America conservatorului Donal Trump. Iar România, prinsă la mijloc în acest război care are o miză uriașă, a ales, iată, pe mâna cui să joace.

Să nu uităm că SUA încă nu și-au exprimat în clar opțiunea pentru alegerile prezidențiale din 4 mai, deși toate informațiile pe care noi le avem sunt că americanii vor arunca pe masă „cartea” Călin Georgescu. Uniunea Europeană știe acest lucru și tocmai asta caută să facă: să blocheze cu orice preț candidatura câștigătorului turului 1. Mai mult, se vorbește că planul este ca Georgescu să fie scos din joc pentru totdeauna, astfel încât să nu mai aibă șanse vreodată să candideze!

Să nu credem, însă, că la Casa Albă nu sunt rapoarte cu toate planurile care se fac la București! Dimpotrivă, Ambasada SUA de la București și ofițerii CIA de aici l-au informat pe Trump în detaliu, doar că Washingtonul nu a mutat încă. Dar asta nu înseamnă că nu o va face. Altfel, de ce atât de multe interviuri acordate de Călin Georgescu trusturilor importantă de presă din Statele Unite, din care amintim doar Fox News, puternica rețea de televiziune plasată de partea Administrației Trump?!

Nu este exclus ca în săptămânile următoare Ambasada SUA de la București să ia atitudine Și, pe canale diplomatice, să transmită punctul de vedere al președintelui Trump cu privire la alegerile prezidențiale din România. Abia atunci va scoate sabia din teacă America!

Se înhamă bancherii la efortul european de apărare?

Executivi din industria europeană de apărare, politicieni și bancheri de rang înalt solicită o revizuire urgentă a reglementărilor și a proceselor interne pentru a facilita băncilor canalizarea rapidă a fondurilor către producătorii de armament și contractorii militari.

„Multe companii de apărare au avut probleme cu lucruri simple, cum ar fi obținerea unui cont bancar”, a declarat Florian Seibel, cofondator al Quantum Systems, un producător de drone de supraveghere care operează în Ucraina. Potrivit Bloomberg,  experiența acestor companii arată că modul în care băncile fac afaceri în unele dintre cele mai mari piețe europene nu corespunde momentului politic.

Nevoia de a consolida apărarea Europei a fost evidențiată în timpul unei întâlniri infame din Biroul Oval, în care Volodimir Zelenski a fost certat public de Donald Trump. De atunci, SUA au suspendat ajutorul militar acordat Ucrainei.

Liderii europeni se reunesc acum în jurul lui Zelenski, promițând sprijin de sute de miliarde de euro. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vorbește de  un „moment decisiv”.

Succesiunea evenimentelor a luat prin surprindere băncile europene. Au fost obișnuite să trateze producătorii de armament ca pe o responsabilitate reputațională, datorită normelor menite să elimine clienții cu risc ridicat sau să descurajeze acordarea de împrumuturi sectoarelor care intră în conflict cu parametrii ESG (mediu, social și guvernanță).

„Dacă nu se acționează o serie de pârghii tangibile”, Europa va avea dificultăți în a finanța un nou val de creștere în domeniul apărării, a avertizat Fabrizio Campelli, unul dintre directorii de top ai celui mai mare creditor din Germania, Deutsche Bank,  în cadrul unei conferințe recente din Frankfurt.

UE ar trebui să „simplifice și să armonizeze” unele dintre definițiile finanțării durabile pentru a face din apărare un sector „mai ușor de finanțat”.

Producătorii de armament,  tratați ca „acțiuni păguboase”

Societățile din domeniul apărării continuă să se confrunte cu o „barieră semnificativă” atunci când caută finanțare din sectorul privat, atât managerii de active, cât și băncile invocând restricții ESG care înseamnă că producătorii de armament sunt tratați ca „acțiuni păguboase”, potrivit unui raport NATO Innovation Fund.

Situația este foarte diferită în SUA. De la invazia Rusiei în Ucraina, cei mai mari furnizori de obligațiuni și împrumuturi pentru industria de apărare sunt băncile americane : JPMorgan Chase, Bank of America, Citigroup, Wells Fargo, Goldman Sachs și Morgan Stanley. Cea mai bine clasată bancă europeană este BNP Paribas.

Banca Europeană de Investiții analizează acum posibilitatea de a-și extinde mandatul pentru a avea mai multă libertate de a finanța proiecte militare. Iar banca de stat pentru dezvoltare a Germaniei, KfW, este pregătită să joace un rol major în creșterea cheltuielilor pentru apărare.

No pain, no gain: mesajul economic al administrației Trump

Donald Trump a promis să vindece o ”economie americană bolnavă”, însă tratamentul nu pare eficient.  

Administrația continuă să le ofere americanilor viziuni despre o epocă de aur, relatează Bloomberg. Cu toate acestea, în cursul unei săptămâni nebunești – care a văzut o avalanșă de tarife și reveniri, declanșând un război comercial global și o scădere accentuată a pieței bursiere – tonul s-a schimbat.

O ”mică perturbare”

„Va exista o mică perturbare, dar suntem de acord cu asta”, a declarat Trump marți în fața Congresului, apărându-și planurile de a ridica o barieră protecționistă în jurul SUA prin cele mai mari creșteri tarifare din aproape un secol. Până vineri, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, anunța că cea mai mare economie a lumii are nevoie de o „detoxifiere” pentru a scăpa de dependența de cheltuielile publice.

Consumatorii și investitorii devin anxioși

Pe măsură ce Trump își avansează agenda, se confruntă cu unele realități. Inflația nu va fi ușor de înăbușit, mai ales că președintele este hotărât să impună noi tarife, chiar dacă renunță la unele dintre cele inițiale. Consumatorii și investitorii devin anxioși, iar economia pare vulnerabilă la o încetinire.

Un președinte care și-a măsurat cândva performanțele în funcție de piața bursieră face acum abstracție de astfel de îngrijorări. Cu câteva ore înainte de discursul său în fața Congresului, indicele bursier S&P 500 a atins un minim post-electoral, amenințările privind tarifele cu Mexic și Canada devenind realitate. Vineri, indicele a închis și mai jos.

Obligațiunile de trezorerie au scăzut și ele pe parcursul săptămânii, deși scăderea prețului petrolului – care menține speranța pentru o benzină mai ieftină – a fost un punct pozitiv.

Trump susține că orice problemă pe termen scurt va merita pentru a readuce producția în țară. Dar există o mulțime de semne că industria americană – de la firme mici la giganți precum Ford Motor – este îngrijorată de un război comercial pe cale să escaladeze dacă partenerii SUA vor riposta cu propriile taxe. Incertitudinea crescândă ar putea să nu încurajeze angajările sau investițiile.

Taxe și ”tarife reciproce”

Pentru companiile auto și alte sectoare, urmează taxa de 25% pe oțel și aluminiu, programată să înceapă la 12 martie și care va zdruncina din nou lanțurile de aprovizionare. În aprilie ar trebui să intre în vigoare așa-numitele „tarife reciproce”, pe care SUA le vor impune tuturor țărilor, la o rată considerată echivalentă cu propriile bariere comerciale.

Un sondaj Harris realizat pentru Bloomberg News luna trecută a arătat că aproape 60% dintre adulții din SUA se așteaptă ca tarifele impuse de Trump să ducă la creșterea prețurilor și că 44% cred că taxele vor avea efecte negative asupra economiei SUA.

De asemenea, tarifele au fost menționate de un număr record de 700 de ori în timpul apelurilor trimestriale privind rezultatele companiilor legate de S&P 500.

De ce ”curajosul” Occident nu se atinge de activele rusești înghețate

Planul de a utiliza activele rusești înghețate a reapărut după cearta dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump, care a dus la oprirea ajutorului militar american pentru Ucraina.

Acest plan  fost vehiculat încă de la începutul războiului, susținut de SUA și Marea Britanie. Totuși, a pălit anul trecut datorită reticenței unor țări europene, precum Germania, Franța și Belgia – unde se află cea mai mare parte a acestor active – și a Băncii Centrale Europene de a merge până la capăt.

Rusia,  proprietarul legal al activelor sale

Curajos doar cu vorbele, Occidentul s-a mulțumit cu jumătăți de măsură: fondurile rămân înghețate, iar Rusia este în continuare proprietarul legal al activelor sale.

Sumele înghețate însumează active financiare rusești în valoare de aproximativ 350 de miliarde de dolari, deținute în principal de Banca Centrală a Rusiei, potrivit The Spectator. În mod tradițional, aceste așa-numite active suverane sunt protejate de dreptul internațional împotriva confiscării în timpul disputelor politice și al războaielor.

Au existat unele excepții de la regulă, în special confiscarea de către SUA a participațiilor irakiene în 2003, dar dimensiunea activelor rusești eclipsează toate exemplele anterioare combinate.

Mai mult de jumătate din fondurile rusești înghețate sunt deținute de depozitarul și casa de compensare Euroclear din Belgia. Neavând niciun precedent de urmat, guvernele europene au fost reticente în a confisca activele unei țări cu care nu sunt oficial în război. Îngrijorările lor, susținute de BCE, se bazează pe mai multe ipoteze.

În primul rând, sechestrarea activelor Rusiei ar putea descuraja fondurile suverane, băncile centrale, corporațiile și investitorii privați din Sudul global să investească în active europene.

O potențială scurgere a investițiilor în euro ar avea consecințe grave: creșterea costurilor de împrumut, inflație și scăderea veniturilor fiscale.

În al doilea rând, Rusia ar contesta în mod inevitabil confiscarea activelor sale în instanță și, atât timp cât un astfel de caz este în curs de desfășurare, fondurile vor rămâne înghețate și inaccesibile Kievului.

În al treilea rând, utilizarea activelor pentru a stimula apărarea Ucrainei ar crește comenzile pentru producătorii americani de arme, subminând efortul condus de Franța de a construi o industrie europeană de apărare independentă de SUA.

Activele rusești, înghețate în Europa, au o valoare din ce în ce mai mică: cu cât rămân înghețate mai mult timp, cu atât Rusia are mai puțină nevoie de ele

În cele din urmă, perspectiva de a pierde câteva sute de miliarde de dolari nu a împiedicat Rusia să-și lanseze invazia și nici nu a forțat-o să se oprească.

Dacă americanii pot vorbi cu rușii, de ce nu pot și europenii?

2

Summitul de la Londra a fost organizat înainte de ciocnirile dintre Donald Trump, JD Vance și Volodimir Zelenski, în Biroul Oval, dar a căpătat o semnificație sporită datorită acestora.

De ani de zile, statele europene discută despre un posibil moment în care vor depinde mult mai puțin, sau chiar deloc, de Statele Unite pentru securitatea lor. Unii au privit această perspectivă cu entuziasm, alții cu teamă.

Schimbările vor apărea ca urmare a presiunii evenimentelor și, în special, a modului de a face față agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei atunci când președintele american acționează nu numai în funcție de dispoziția sa, ci și cu o înțelegere limitată a naturii conflictului.

Care vor fi consecințele unui „backstop” american privind garanțiile de securitate? Greu de răspuns. Dacă americanii pot vorbi cu rușii, de ce nu pot și europenii? De frică, probabil.

„Autonomia strategică europeană”, pentru a folosi un termen inventat de președintele francez Emmanuel Macron, a fost considerată un proiect măreț pentru Uniunea Europeană, notează Responsible Statecraft. Dar,  pentru moment, nu există nicio structură disponibilă care să înlocuiască NATO și nici nu se caută una.

Este posibil ca SUA să renunțe complet la Ucraina și chiar la obligațiile sale de alianță mai largă. Unii membri ai administrației Trump ar fi mulțumiți dacă ar face acest lucru.

După disputa din Biroul Oval(28 februarie), Regatul Unit, Franța și Germania au depus eforturi pentru a limita daunele. Însă formarea unei „coaliții a celor dispuși”, atunci când și dacă se va constitui o forță care să ofere Ucrainei o garanție de securitate, va fi și mai dificilă, deoarece ar putea fi aproape de linia frontului în orice viitor război european.

Un pericol care trebuie evitat este o cale dublă prin care americanii vin cu un plan care favorizează rușii, iar europenii vin cu un plan care favorizează Ucraina. Prioritatea actuală trebuie să fie, dacă este posibil, ca Ucraina să joace un rol activ în procesul condus de SUA.

Un alt risc: propunerile rezultate din dialogul ruso-american să nu fie testate de Ucraina și să câștige o influență nejustificată. În cele din urmă, dacă Trump dorește cu adevărat un acord, atunci are nevoie de acordul Ucrainei.

În orice caz, un proces condus de Europa este puțin probabil pentru moment și nu ar merita luat în considerare fără unele semnale puternice că Moscova este pregătită să facă concesii serioase.

Logica situației actuale, în care se așteaptă ca europenii să își asume mai multă responsabilitate pentru propria lor securitate, înseamnă, de asemenea, că vor trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru propria lor diplomație.

Pericol maxim. România ar putea fi obligată să dea înapoi banii europeni

Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă în ceea ce privește întârzierile semnificative în implementarea PNRR, care se va încheia în august 2026, arătând că există un risc major ca România să piardă fonduri importante și chiar să returneze fondurile europene. Totodată, în condițiile angajării unor sume mari prin apelurile lansate și proiectele contractate în cadrul PNRR, se profilează riscul ca o parte din cheltuielile angajate să nu mai poată fi finanțate din fonduri europene, ci din surse naționale, ceea ce ar avea implicații majore asupra procesului de consolidare fiscal-bugetară.

La finele lunii decembrie 2024, potrivit datelor Ministerului Finanțelor (MF), rata de absorbție efectivă a Fondurilor Structurale și de Coeziune (FSC) din Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 (exclusiv avansuri din FSC) era de numai 2,00%, atrage atenția Consiliul Fiscal. Astfel, din cele 31 miliarde de euro alocate, România a primit până acum doar 2,4 milioane de euro, din care 1,8 milioane euro avansuri.

”Această situație trebuie să pună în stare de maximă alertă autoritățile din România. Trebuie să fie identificate cauzele care au generat-o, în principal legate de capacitatea administrativă slabă și insuficienta mobilizare instituțională, astfel încât să fie întreprinse acțiuni la nivel central și local pentru demararea rapidă a utilizării fondurilor structurale și de coeziune și realizarea unui grad cât mai înalt de absorbție a acestora. În caz contrar, așa cum atrag atenția oficiali ai guvernului, se poate materializa riscul dezangajării din FSC a unei sume de 5,2 mld. euro”, arată Consiliul Fiscal.

Pe de altă parte, deși României i-au fost alocate 28,5 mld. euro prin PNRR, implementarea măsurilor de reforme și investiții se confruntă cu dificultăți majore și întârzieri semnificative, în contextul în care toate jaloanele și țintele, inclusiv cererile de plată aferente, trebuie finalizate până în august 2026, orice nerealizare transpunându-se în pierderi sau chiar returnări de fonduri.

Cererea de plată numărul 3, blocată și acum

Potrivit Consiliului Fiscal, până în luna decembrie 2024, în cadrul PNRR, România primise prefinanțări de 4,1 mld. euro (2,14 mld. euro componenta granturi și 1,94 mld. euro componenta împrumuturi), reușind să obțină aprobarea CE doar pentru două cereri de plată, însumând 5,3 mld. euro (3,6 mld. euro componenta granturi și 1,7 mld. euro componenta împrumuturi). Cererea de plată nr. 3, în valoare de 2 mld. euro (exclusiv prefinanțări) transmisă abia în decembrie 2023, fusese aprobată doar preliminar de CE în octombrie 2024, însă până în luna ianuarie 2025 nu se primise avizul Comitetului Economic și Financiar.

Până la finele lunii decembrie 2024, cu excepția unei prefinanțări de 288 mil. euro aferentă REPowerEU, nu s-a înregistrat nici o plată din PNRR, comparativ cu cele 3,6 mld. euro programate de Ministerul Finanțelor pentru 2024, semnalează Consiliul Fiscal. Pe ansamblul perioadei 2021-2024, rata de absorbție a fondurilor PNRR a fost de numai 29%. ”Acest nivel scăzut al realizărilor pe o perioadă de patru ani în raport cu termenul de finalizare a tuturor jaloanelor și țintelor aferente PNRR (până la finele lunii decembrie 2024 doar 14% din jaloane și ținte fuseseră îndeplinite) face improbabilă recuperarea întârzierilor în doar un an și jumătate. Această posibilitate implică pierderea unor sume semnificative de bani europeni și nerealizarea unor importante reforme și programe de investiții”, se precizează într-o analiză a Consiliului Fiscal.

Bani tot de la buget

Datele MIPE privind lista celor mai mari 100 de proiecte contractate în PNRR, până la 25 septembrie 2024, relevă o valoare cumulată de circa 15,1 mld. euro. Aceste valori, dar și alte date duc, în ciuda absorbției efective scăzute, către o valoare a contractelor semnate în cadrul PNRR de peste 40 de mld. euro, valoare ce include și contribuția din fondurile naționale. În condițiile întârzierilor semnificative în implementarea PNRR, există o incertitudine ridicată cu privire la finanțarea proiectelor deja contractate.

Finalizarea acestora cu fonduri naționale reprezintă un risc semnificativ de deviere de la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar asumată de România. ”În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, din 12 februarie 2025, la care au participat reprezentanții CE, Guvernul României a fost supus unor critici severe din partea CE pentru restanțele în implementarea PNRR, cu precizarea că România riscă să piardă 10 mld. euro din fondurile europene alocate prin PNRR”, mai avertizează Consiliul Fiscal.

Ascensiunea armatei UE, fără SUA

Uniunea Europeană a prezentat un plan major de reînarmare în valoare totală de 800 de miliarde de euro. Acest plan va permite blocului să construiască apărarea antirachetă, tancurile și dronele de care are nevoie, cu prioritate pentru industriile europene.

Comunittaea  Europeană pentru Apărare (CEA) a fost soluția propusă în 1950 de Franța ca răspuns la cererea SUA de reînarmare a Germaniei de Vest în fața puterii crescânde a blocului estic și a desfășurării armatei sovietice.

Dar ideea unui Wehrmacht reconstruit abia la cinci ani de la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial a provocat un șoc în Europa și mai ales în Franța.

Deși constituția Germaniei Federale era democratică și antinazistă, a fost necesar să se asigure un cadru pentru această putere prin plasarea armatei în cadrul unor contingente europene mai mari, toate coordonate de armata americană în cadrul NATO, notează France Info.

În acest scop, francezii Pinay, Schuman și Monnet au negociat cu europenii. Ei au obținut semnarea Acordurilor de la Bonn și a Tratatului de la Paris în 1950 și 1952. Tratatul mai trebuia ratificat și instituțiile definite. Modelul a fost CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului). Armatele vor fi gestionate în același mod în care oțelul este gestionat pentru binele comun.

De fapt, a existat o opoziție crescândă față de acest acord. Comuniștii francezi l-au văzut ca pe o renaștere a militarismului german.Gaulliștii s-au opus de asemenea, considerând inacceptabil un tratat care ar înstrăina suveranitatea Franței. 1954 a marcat sfârșitul CEA.

În 1992, Tratatul de la Maastricht a instituit politica de securitate comună, un embrion diplomatic. A fost consolidată în 1999 prin Politica europeană de securitate și apărare. A fost înființat un stat major militar comun, iar începând cu 2007, cooperarea permanentă în materie de securitate a asigurat acțiunile necesare între statele membre.

Brexit-ul nu a oprit acest impuls, deoarece acordurile bilaterale au fost păstrate. Iar în 2018, Inițiativa europeană de intervenție a fost chiar menită să permită luarea de decizii rapide privind operațiunile externe, pe baza unui grup central european.

Însă coordonarea financiară și industrială necesită un acord asupra opțiunilor strategice și, prin urmare, a fost făcut un nou pas în direcția armonizării acțiunii armatelor europene.

Logica unui stat major comun este în vigoare. Europa se  îndreptă spre o apărare europeană. În trecut, americanii erau în spatele proiectului. Astăzi,  sunt marii absenți.

Trump declanșează proliferarea nucleară?

Donald Trump distruge rapid elemente cruciale ale ordinii internaționale postbelice, dar pare să nu fi luat în seamă unele consecințe ale acțiunilor sale – cum ar fi o proliferare nucleară de către țările aliniate în trecut cu SUA.

Cea mai periculoasă fază a procesului de proliferare este întotdeauna perioada în care statele sunt pe punctul de a trece pragul nuclear, relatează Foreign Affairs. Dacă Trump nu schimbă cursul, anii următori vor fi definiți de crize nucleare.

De ce Franța – deja acoperită de umbrela nucleară americană – a testat cu succes propria bombă în 1960? Pentru că președintele Charles de Gaulle pur și simplu nu avea încredere că Washingtonul se va ridica la nivelul garanțiilor sale de securitate. Realitatea de astăzi dovedește că generalul a gândit pe termen lung și a avut dreptate.

Poate că Trump vrea să forțeze Ucraina să accepte cererile Rusiei: cedarea de teritorii, slăbiciune militară, schimbarea guvernului și reorientarea spre est.

În ultimele săptămâni, s-au produs schimbări suficiente pentru a clarifica faptul că promisiunile americane anterioare de sprijin, atât pentru Ucraina, cât și pentru alții, nu mai pot fi pe deplin acceptate.

Viitorul cancelar german Friedrich Merz a declarat că va „discuta cu britanicii și francezii dacă protecția lor nucleară ar putea fi extinsă și la noi”; alți membri ai NATO ar putea face același lucru. Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron sunt deschiși ideii. În curând va apărea o adevărată forță de descurajare europeană.

Noi puteri nucleare?

Câteva țări ar putea să  adune expertiză nucleară serioasă și cantități mari de material fisionabil. Candidații cei mai evidenți ar fi Ucraina și Taiwan, națiuni clar amenințate de vecini puternici și înarmați nuclear.

Coreea de Sud ar deveni probabil prima nouă putere nucleară din acest val de proliferare. Apoi Japonia și Australia.

În Europa, unii generali polonezi au analizat în mod deschis planul de a nu se mai baza pe Franța și Regatul Unit și de a-și achiziționa propria forță nucleară.

Polonia „trebuie să ajungă la cele mai moderne posibilități, legate de armele nucleare și de armele neconvenționale moderne”, a spus premierul Donald Tusk într-un discurs rostit pe 7 martie în fața parlamentului.

Între timp, oficialii din țările nordice și baltice au purtat cu siguranță discuții despre nuclearizare în privat. (Suedia a avut un program nuclear independent până în anii 1970).

Nimeni nu știe dacă Trump va merge atât de departe încât să abandoneze alianțele pe care predecesorii săi le-au construit de-a lungul generațiilor. Dacă o va face, nimeni nu ar trebui să fie surprins dacă foștii aliați vor reconsidera unele dintre alegerile pe care le-au făcut presupunând că vor beneficia de protecție americană susținută.

Este mult prea devreme pentru a prezice cum se va desfășura această lume nouă și ciudată. Dar barierele psihologice care au ținut mult timp proliferarea nucleară la distanță s-ar putea să fi căzut deja.

Scumpirea energiei, generată de dezechilibrele imense create de fotovoltaice și eoliene

Majorarea prețurilor la energie în România a fost provocată de dezechilibrele  imense create de fotovoltaice și eoliene, atrage atenția ing. Laurențiu Ciurel, fost director general al Complexului Energetic Oltenia. Acesta a criticat dur planurile Guvernului de generalizare a panourilor fotovoltaice într-o țară care are doar 120 de zile soare pe an. ANRE a anunțat că, în acest moment, există avize tehnice de racordare pentru capacități regenerabile de aproape 57.000 MW, marea lor majoritate fiind panouri solare.

Fostul director general al Complexului Energetic Oltenia, ing. Laurențiu Ciurel, semnalează faptul că Guvernul încearcă generalizarea panourilor fotovoltaice în România, o țară cu 120 de zile cu soare pe an și că avem mai multă energie fotovoltaică instalată decât Portugalia, unde sunt 300 de zile de soare pe an.

”Este prostia asta cu energia regenerabilă care intră cu prioritate în sistem. Scumpirea energiei pe piața românească este cauzată de dezechilibrele imense create de fotovoltaice și eoliene. A ajuns pe piața de echilibrare, timp de o oră, la un preț de 10.000 de lei MWh și chiar mai mult. Dezechilibrele acestea nu ar trebui să existe, pentru că fiecare producător de regenerabile ar trebui să aibă o parte responsabilă cu echilibrarea. Adică, în momentul în care nu mai e vânt, de exemplu, trebuie ca cineva să intre în locul tău și să-ți preia sarcinile, dar pentru asta trebuie să plătești. Se știe că regenerabilele au trăit și încă mai trăiesc din subvenții, nu din vânzare. Când luai 300 euro/ MWh din subvenții nici nu te mai interesa prețul la care vindeai”, ne-a declarat ing. Laurențiu Ciurel.

Acesta arată că piața zilei următoare a ajuns să fie principala piață, deși ar fi trebuit să fie o piață reziduală, în care să se scoată doar cantitățile de energie care rămân nevândute, iar baza să fie contractele bilaterale.

”Dar nu, acum toată lumea se duce în PZU, pentru că acolo mai poate vâna câte un preț bun, dar este un haos total în piață, care a devenit dereglementată. Este de neînțeles, totuși, pentru că, la prețurile enorme din piața de dezechilibrare, ies prețuri mult mai mari decât la contractele bilaterale. O explicație ar putea fi plafonarea prețurilor, prin care își iau banii de la stat, dar lucrul acesta exista și înainte de plafonare, când toată lumea se mutase pe PZU, pentru că exista impresia că poți da niște lovituri acolo”, ne-a precizat ing. Laurențiu Ciurel.

Afacerea certificatelor CO2

La început, prin 2008, legea a fost făcută cu un certificat CO2 pentru 1 MWh, iar până în 2012 s-a ajuns la 8 certificate pentru 1 MWh și era cam 30 de euro un certificat, ne spune ing. Laurențiu Ciurel.

”Dacă fotovoltaicele și eoliene nu ar mai avea subvenții nu ar supraviețui. Și nicăieri în lume nu este în alt fel. Am lucrat la o firmă care producea energie eoliană, cu o capacitate de 20 MW, și îmi spuneau muncitorii de acolo că este cea mai bună afacere, că iese profit mai mult decât la droguri, cu certificatele alea. Acestea trebuie integrate cumva cu energie sigură. Spuneți-mi și mie ce bursă mai aduce un randament mai bun decât bursa de CO2? În 2017 ai avut 6 luni de zile între 10 și 12 euro certificatul și la sfârșitul anului era 100 euro. Când variază prețul de la lună la lună de la 60 de euro la 80 de euro, păi ăla care are informații și știe… Câte averi s-au făcut? Au ajuns ca cei mai mari posesori de certificate să fie băncile. Este o afacere CO2”, ne-a mai declarat ing. Laurențiu Ciurel, fost director general al Complexului Energetic Oltenia.

ANRE lucrează pentru companii

În opinia fostului director general al Complexului Energetic Oltenia, ing. Laurențiu Ciurel, reglementatorul ANRE ar trebui să fie desființat, pentru că ani de zile nu a făcut legislație decât în favoarea anumitor companii. Specialistul consideră că divizarea companiilor energetice de stat a fost o măsură aberantă, pentru că nu poate concura cărbunele cu hidro, este absolut imposibil.

”În 2012, am încercat să facem mixul de energie și se făcuseră 3 companii, una era bazată pe CEO cu hidrocentralele de pe Lotru și Argeș, cealaltă companie era Complexul Hunedoara cu Porțile de Fier 1 și 2, iar cea de-a treia era Nuclearelectrica și cu ce mai rămânea din hidro. Apăruseră deja hotărârile de guvern cu deciziile AGA. Atunci era și o presiune mare de tot din partea Ambasadei SUA să se privatizeze Hidroelectrica. Când au văzut că nu mai este cale de întors și trebuie să se facă împărțirea companiei Hidroelectrica, într-o săptămână au băgat-o în insolvență și nu s-a mai făcut nicio companie. Motivul insolvenței a fost că nu a avut apă vrei 2 ani, dar acum situația este mult mai proastă decât atunci”, a afirmat ing. Laurențiu Ciurel.

Iranul a intrat pe agenda lui Trump!

Trump îl invită pe liderul Iranului la discuții nucleare sau altfel pot avea loc… scenarii militare Intervenția președintelui american Donald Trump marchează o abatere, cel puțin ca ton, de la poziția dura care a marcat primul său mandat și l-ar putea pune în contradicție cu aliatul apropiat Israel, care anul trecut a efectuat bombardamente în interiorul Iranului. Președintele american Donald Trump a declarat vineri, 7 martie, că i-a scris liderului suprem al Iranului făcând presiuni pentru noi discuții asupra programului său nuclear, avertizând asupra unei posibile acțiuni militare, dacă nu au loc aceste discuții.

Trump a dezvăluit scrisoarea mai devreme într-un interviu pentru Fox Business în care a precizat că i-a spus lui Khamenei: „Sper că veți negocia pentru că trebuie dacă nu o să intrăm militar, va fi un lucru groaznic pentru ei”. Nu era clar cum a trimis Trump scrisoarea, pe care misiunea Iranului la ONU a declarat că nu a primit-o. Fostul președinte Barack Obama a negociat un acord de referință din 2015 care promitea scutirea sancțiunilor în schimbul reducerii programului nuclear de către Iran. Trump a denunțat acordul și s-a retras în 2018, în timpul primului său mandat, din cauza obiecțiilor aliaților europeni. În schimb, el a impus sancțiuni unilaterale ample ale SUA oricărei alte țări care cumpără petrolul Iranului. Teheranul, care neagă că ar fi produs arme nucleare, a aderat inițial la acord, dar apoi și-a anulat angajamentele.

Oficialii americani estimează că Iranul ar avea nevoie acum de doar câteva săptămâni pentru a construi o bombă nucleară dacă va alege. Khamenei, în vârstă de 85 de ani, este factorul de decizie în sistemul clerical al Iranului și a subliniat că retragerea lui Trump în 2018 a fost o dovadă că nu se poate avea încredere în Statele Unite. Dar Iranul se confruntă cu provocări nemaivăzute de după revoluția islamică din 1979, care l-a răsturnat pe șahul pro-occidental. Israelul a devastat apărarea antiaeriană iraniană și a lovit și două mișcări militante aliate cu clericii din Teheran: Hamas, care a efectuat atacul fără precedent asupra Israelului la 7 octombrie 2023, și Hezbollah din Liban. Principalul aliat regional al Iranului, Bashar al-Assad din Siria, a căzut în decembrie în fața luptătorilor conduși de islamiști sunniți.

Separat, și fără să atingă direct scrisoarea lui Trump, ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat pentru AFP, la sosirea în orașul saudit Jeddah pentru un summit al Organizației pentru Cooperare Islamică, că Iranul nu va negocia cu Statele Unite atâta timp cât politica de „presiune maximă” este în vigoare.

Chestiunea cu scrisorile este mai veche. Liderului iranian i s-a adresat de două ori fostul președinte Barack Obama, în 2009 și apoi în 2012. Oficialii iranieni au confirmat primirea scrisorilor în 2014, când Teheranul și Washingtonul începuseră deja discuții preliminare care au culminat cu acordul nuclear multilateral. Ca răspuns la retragerea lui Trump din acord, Republica Islamică și-a intensificat programul de îmbogățire într-un proces treptat – și încălcând angajamentele sale din acordul nuclear. De atunci, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a avertizat în mod repetat că Iranul este pe punctul de a produce prima sa bombă atomică. Directorul general al agenției AIEA, Rafael Grossi, consideră că sancțiunile nu au reușit să descurajeze Iranul. La ora actuală sunt întrebări cu privire la posibila mediere a Rusiei între Iran și SUA pentru a rezolva impasul. Kremlinul și-a confirmat și rolul de mediere, declarând că programul nuclear al Iranului va fi inclus în discuțiile cu Statele Unite și că problema a fost discutată inițial la întâlnirea de la Riad dintre negociatorii americani și ruși din februarie.

Presa rusă a raportat joi, 6 martie, o întâlnire între ambasadorul Iranului la Moscova, Kazem Jalali, și ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, cu privire la „eforturile internaționale” de a rezolva problema nucleară a Iranului. Rusia este un aliat cheie al Iranului și și-a adâncit în ultimii ani legăturile cu Teheranul, în special în sectoarele comerciale, de securitate și militare. Președinții celor două țări, Vladimir Putin și Masoud Pezeshkian, au semnat un acord de parteneriat strategic pe termen lung la Moscova în ianuarie. Pezeshkian a avut în platforma sa de la alegerile prezidențiale  un punct care preciza o apropiere de un angajament cu Occidentul. În numeroase ocazii după învestirea sa, el și-a exprimat o discuție directă cu Washingtonul. Cu toate acestea, liderul suprem, care deține ultimul cuvânt în chestiunile de politică externă a Iranului, a anunțat, într-un discurs luna trecută, că negocierile cu actualul guvern american „nu vor fi înțelepte și onorabile”.

Un avertisment pentru Pezeshkian? Da, în mod sigur. Cu toate acestea, temerile legate de campania de „presiune maximă” a lui Trump au fost reaprinse după ce secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a confirmat că Statele Unite vor urma cu fermitate o politică care va reduce semnificativ cantitatea de petrol pe care Iranul o exportă în prezent – ​​1,5 milioane de barili pe zi.  Nu se știe dacă Iranul va accepta în cele din urmă intervenția guvernului SUA, având în vedere istoricul lui Khamenei de a ignora scrisoarea lui Trump din 2019 și cea mai recentă respingere totală a ofertei președintelui american. În timp ce mulți speră că apropierea lui Khamenei de Putin ar putea însemna că va fi acum dispus să negocieze dacă acesta din urmă dorește să medieze. Multe vor depinde în continuare de cât de departe ar putea Trump să impună cerințe maximaliste în orice înțelegere. Programul de rachete al Teheranului și politicile sale regionale au fost de mult timp pe lista liniilor roșii ale Pentagonului.

În ultimele zile, scepticismul cu privire la rolul Moscovei a dominat comentariile din mass-media reformistă din Iran, care susțin că Rusia nu poate fi de încredere ca un intermediar imparțial de acorduri, deoarece își va acorda prioritate propriile interese. Pentru ei, dovada este istoria Rusiei de a trăda aliații și, mai ales, modul în care s-a uitat în altă parte când liderul sirian Bashar al-Assad a fost înlăturat de rebelii opoziției în decembrie. Presa de la Teheran încă cere pedepsirea lui Trump pentru ordinul său de a-l ucide pe generalul de vârf al Iranului, Qasem Soleimani, în 2020. Alegerea lui Trump pentru a fi principalul consilier civil al Pentagonului, Elbridge Colby, a promis, în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, că va oferi administrației „opțiuni militare credibile și realiste” pentru a împiedica Iranul să obțină arme nucleare, renunțând la argumentele anterioare conform cărora amenințarea unui Iran nuclear ar putea fi gestionat de Statele Unite în favoarea apărării Taiwanului.

Colby, un fost oficial politic al Pentagonului în timpul primei administrații Trump și nepotul fostului directorului CIA William Colby, și-a petrecut ultimii ani în circuitul talkshow-urilor, susținând că Pentagonul ar trebui să acorde prioritate prezenței forțelor sale în Asia de Est pentru a descuraja China să invadeze Taiwan. În cartea sa din 2021, „The Strategy of Denial”, Colby a susținut că SUA ar trebui să acorde prioritate apărării Taiwanului chiar și cu prețul potențial al obținerii de arme nucleare de către Iran. El a renunțat în mare măsură la aceste argumente. În schimb, el s-a conformat direct cu campania de „presiune maximă” a lui Trump, despre care oficialii americani spun că este menită să-i constrângă pe oficialii iranieni să se întoarcă la masa de negocieri pentru a impune limite programului de îmbogățire nucleară al țării. În cazul în care diplomația eșuează, a afirmat Colby, el va colabora cu administrația pentru a oferi opțiuni militare, inclusiv un potențial tandem cu Israelul. „Iranul reprezintă o amenințare foarte gravă pentru Statele Unite și aliații noștri, în special aliatul nostru cheie, Israelul”, a recunoscut el în declarațiile sale de deschidere în fața panelului de la Comitet. În timpul administrației Biden, oficialii au promovat capacitatea Pentagonului de a sprijini și furniza ajutor militar Ucraina și Israelul în timp de război, descurajând în același timp Iranul, Rusia și China. A fost  o abordare pe care Colby a criticat-o, subliniind scăderea proviziilor de muniții cheie despre care el a susținut că vor fi necesare pentru un potențial conflict viitor cu China. Se crede că Iranul nu deține nici o armă nucleară, nici rachete balistice capabile să ajungă în Statele Unite, dar planificatorii americani s-au îngrijorat că, dacă Iranul ar obține una, ar putea schimba radical dinamica puterii din Orientul Mijlociu în favoarea Teheranului. O izbucnire a unui conflict militar major între Iran și vecinii săi ar putea devia forțele militare americane de la „teatre prioritare” precum Pacificul de Vest, au avertizat comandanții de vârf.

Guvernul iranian și-a intensificat îmbogățirea uraniului ca răspuns la renunțarea unilaterală a președintelui Donald Trump la acordului nuclear din 2015 cu Iranul, renunțarea produsă în 2018, acumulând mai mult de 274 de kilograme de material îmbogățit în proporție de 60%, doar sub nivelul de puritate de 90% pentru arme, potrivit ultimelor documente raportate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (Reuters EA). Cu privire la problema nucleară din Iran, Colby a fost fără echivoc. „Cred că Douglas MacArthur a spus că cele mai infame cuvinte din istoria militară sunt „prea târziu””, a subliniat el. „Acea parte a ecuației este cea spre care mă îndrept.” Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit marți,25 februarie 2025, la telefon cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, după ce a accelerat transferurile de arme restante în Israel în valoare de 4 miliarde de dolari, inclusiv bombe de 2.000 kg, ocolind procesul de aprobare al Congresului. Rubio „a transmis că anticipează o coordonare strânsă în abordarea amenințărilor reprezentate de Iran și în urmărirea oportunităților pentru o regiune stabilă”, potrivit briefingului Departamentul de Stat.

Dezastru în Primăria lui Nicușor Dan. Curtea de Conturi cere recuperarea a zeci de milioane de lei

Curtea de Conturi a găsit un adevărat dezastru financiar în curtea lui Nicușor Dan, cu prejudicii imense care trebuie recuperate chiar de la funcționarii publici ai Primăriei Capitale. Este vorba de zeci de milioane de lei, în această sumă intrând și salarii majorate nelegal și cadouri în bani acordate angajaților de zilele de naștere, 8 Martie – Ziua femeii, Paște, Crăciun, 1 Mai și 1 Iunie, Sărbătoarea Rusaliilor și Sfânta Maria, care trebuie recuperate.

Auditul financiar realizat de Curtea de Conturi la Primăria Capitalei a depistat, printre multe alte nereguli și ilegalități, înregistrarea eronată direct pe cheltuielile Municipiului București și a două instituții subordonate a sumei totale de 23.658.149 lei, reprezentând contravaloarea costurilor suplimentare, indirecte și conexe, penalităților de întârziere, cheltuielilor arbitrale achitate (taxe arbitrale, onorariu de avocat și onorariu de expert), cheltuielilor de executare, dobânzii legale penalizatoare, penalitățile facturilor, cheltuielilor de executare silită, cheltuielile de judecată, taxelor judiciare de timbru ca urmare a nerespectării unei obligații contractuale sau nepunerii deîndată în aplicare a unei sentințe judecătorești definitive.

Suma trebuia evidențiată temporar în contul contabil 473 – ”Decontări din operații în curs de clarificare”, pentru efectuarea cercetării cauzelor care au generat plata și stabilirea eventualelor răspunderi. Potrivit Curții de Conturi, cauzele producerii abaterii au fost nepunerea în executare la timp a unor hotărâri definitive ale instanțelor de judecată, care să elimine cheltuielile de executare și lipsa de comunicare între structurile organizatorice ale entităților. În urma controalelor, Curtea de Conturi a dispus către Primăria Municipiului București și Centrul de Protecție a Plantelor și Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane să efectueze cercetarea cauzelor care au condus la plata sumei totale de 23.658.149 lei și să stabilească eventualele persoane responsabile pentru plata acestei sume și să dispună măsurile de evidențiere în contabilitate, urmărire și recuperare a eventualelor debite. În această sumă este inclusă și 558.698 lei executată în baza Sentinței nr.5130/2022, sentință modificată la recurs, din care rezultă că Municipiul București nu avea nicio calitate procesuală, sumă care trebuie recuperată.

Dezmăț pe bani publici

Verificările la Primăria Capitalei au mai descoperit angajarea și plata nejustificată a sumei totale de 2.491.381 lei, cu consecința majorării nejustificate a cheltuielilor raportate. Este vorba despre angajarea și plata nejustificată de către Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București a sumei de 252.367 lei prin decontarea TVA aferentă facturilor emise ca urmare a achiziției unor echipamente medicale pentru unitățile spitalicești aflate în administrare, în perioada în care acestea erau scutite de plata TVA.

Cea mai mare sumă achitată ilegal a fost de 1.777.800 lei, folosită pentru cadouri în bani acordate salariaților și copiilor minori ai acestora, cu ocazia unor sărbători religioase și cu ocazia aniversării zilelor de naștere ale angajaților. Banii se acordau în baza unor contracte și acorduri colective de muncă, însă acestea conțineau clauze care exced și contravin prevederilor legale. Totodată, în perioada noiembrie 2022-martie 2023, au fost majorate nelegal salariile unor angajați la nivelul indemnizației majorate a viceprimarului, în valoare totală de 295.130 lei.

Banii înapoi!

Curtea de Conturi a ordonat Primăriei Capitalei și ordonatorilor terțiari de credite să înregistreze în evidențele contabile debitele reprezentând cadourile acordate ilegal angajaților și să recupereze integral sumele. Mai exact, este vorba despre cadourile în bani acordate cu ocazia zilelor de 8 Martie – Ziua femeii, Paște, Crăciun, 1 Mai și 1 Iunie, aniversarea zilelor de naștere ale angajaților, Sărbătoarea Rusaliilor și Sfânta Maria. ”Sumele vor fi restituite în contul –Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent în secțiunea de funcționare a bugetului local până la data de 30 iunie 2025”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Zamolxe, medicina băbească și filmele cu Rambo n-au ce căuta la Cotroceni

1. În decembrie 2024, Georgescu putea să fie președinte. Decebal în blugi roșii ar fi fost bun. Vreo două ore. Maximum trei zile. Ca să li se mai taie tupeul trotinetarilor. Candidatura din martie 2025 a Profetului de la Maglavais a fost contestată de Remus Pricopie. Rector SNSPA. Mai mult decât atât. Ministru al Învățământului în Guvernul Ponta. Domnul Ponta e și dânsul suveranist azi, Doamne, ferește! Întrebat, în 2014, care-i treaba cu Romulus și REMUS, ministrul-rector REMUS Pricopie a spus că pe fondatorii mitologici ai Romei i-a adus vulpea pe gârlă. Vă rog să căutați pe net, că poate mint! Dacă pe rectorul SNSPA l-ar fi chemat Vasile sau Gigel n-aveam nicio problemă. M-am obișnuit cu progresiștii ignoranți. Dar pe domnul rector îl cheamă chiar REMUS și nu știe de unde i se trage prenumele pe care cu onoare îl dezonorează. Impunerea lui REMUS ca ministru al Învățământului și rector al SNSPA reprezintă o dovadă că incultura a fost dusă la rang de politică de Stat. Toți, absolut toți absolvenții de SNSPA ar trebui să-și rupă diplomele și să se apuce de facultăți serioase.

    2. SNSPA i-a dat și pe profesorii Pieleanu și Bulai. Și pe profesoara Emilia Șercan, care s-a revoltat că au apărut poze cu dumneaei în baie, în loc să se jeneze și să plece din corpul didactic. S-au mai văzut fotografii cu profesoare hlizindu-se între faianță, cadă și oglindă? Sigur că da. Profesoare la emisiunea lui Capatos. Dragi părinți, nu vă mai dați copiii la școala de propagandă SNSPA! Academia Ștefan Gheorghiu era o fabrică serioasă de politruci în comparație cu SNSPA. La SNSPA predau intelectualii REMUS, Emilia Șercan, Pieleanu și Bulai.

     3. Prin 2015 sau 2016, i-am cerut public Emiliei Șercan, într-o emisiune de la Realitatea TV a lui Dorin Chioțea, să ancheteze și doctoratul lui Răzvan Burleanu. Normal că anchetatoarea emerită n-a făcut nimic. De ce? Eeeeee, de ce?

      4. Am auzit că ar fi  suveranist și Gabriel Oprea. Mi-au zis niște prieteni. Am rămas mască. Nu credeam că zevzecul important mai e pe piață. Trebuie amintită o faptă de vitejie a suveranistului ațos, constipat la minte și la limbă. Pe vremea când stătea la bloc, și-a umplut ușa apartamentului cu plăcuțe pe care erau inscripționate demnitățile sale de intelectual și de ostaș devotat. Mărețului Oprea îi ridică probleme până și cel mai simplu acord în limba română, dar titlurile universitare și gradele militare curgeau de la vizor până la preș.

5. Oamenii s-au săturat de hoția din PSD și de aberațiile useriste. Și au dreptate. Dar nu securistul minor Georgescu e soluția. Zamolxe, medicina băbească și filmele cu Rambo sunt repere pentru un fochist în șomaj, nu pentru Cotroceni.

Previziuni vesele despre România din anul 5987

Previziuni vesele despre România din anul 5987? De ce nu?! Hai să mai și râdem. După cum v-am mai spus, în anul 2025, Planeta Pământ a fost măturată de un Val Cosmic venit dinspre Constelația Leului.

Cine știe cum a început totul, pardon, cum va fi politica dâmbovițeană după Noul Potop? Jumătate din America de Nord s-a scufundat cât ai clipi, Brazilia s-a trezit aruncată în spațiul cosmic, Rusia a dispărut subit, China, nici ea nu o duce prea bine, Africa s-a izbit de Europa, Alpii s-au prăbușit, mă rog, tot felul de catastrofe din astea care te fac să te doară dinții și nu altceva. Fiecare s-a descurcat în felul lui. Noi, ce să zic, am scăpat cu viață. Noi, ăștia din Piața Matache. Ne-am trezit pe un vârf de munte înconjurați de ape. Acum, ce să zic, România nu mai e, voi mai sunteți oare?

Nu mai avem Facebook, nu mai suntem interconectați. NATO nu ne mai scanează, Armata Roșie nu mai e. Acum, ce să zic, suntem un pic mai liniștiți. Pescuim, ne bălăcim în apele oceanului planetar care se întinde cât vezi cu ochii. Nu mai avem DNA. PSD nici atât. PNL, ioc. UNPR, reactivat cum e, degeaba e. E bine? Nu e bine? USR? Cine-i mai știe? Alianța Civică, UNPR, AUR, POT, PUNR, PNȚCD? Hai să fim serioși, au fost cândva. Acum circulă un zvon că vor fi un fel de alegeri anticipate, pentru că avem nevoie de un consiliu de conducere. Tache a venit să mă vrăjească să candidez că doar nu om fi mai prejos decât mia de franțuji sau mia de ruși sau mia de poloni sau mia de americani care viețuiesc pe muntele nostru. Dar nu e mai bine să trăim așa, neconduși? Adică vreți s-o luăm de la capăt? Sigur că se lasă tăcerea, toți înțeleg cuvintele mele pentru că, am uitat să vă spun, nu se știe cum, limba româna a ajuns limbă universală, o vorbesc toți sau aproape toți pe muntele nostru drag.

E așa, o tăcere pur și simplu stânjenitoare. Ei, în sfârșit, lumea răsuflă ușurată și pleacă in corpore la pescuit. Și lucrurile rămân chiar așa cum sunt, vreme de o mie de ani, când apele se retrag. Am uitat să vă spun, din cauza bulversărilor magnetice suntem aproape nemuritori. Într-o bună zi, dacă o să ni se facă iarăși chef de capitalism și de socialism, putem să jucăm ȚĂRILE așa cum jucam în copilărie, prin anii ‚60. Ne jucăm pur și simplu și ne gândim că poate într-o bună zi o să ne ușchim și noi pe Marte pentru că am auzit că germanii, japonezii și italienii au făcut o Axă și s-au cărat pe Venus. Păi, da, zice Pompiliu de la Arsenal, o luăm de la capăt frate, o luăm.

Ca mâine poimâine se retrag apele și-o să hălăduim pe întinderile ieșite din valuri și o să găsim te miri ce: bastonul de general al lui Napoleon, hotelurile lui Donald Trump, binoclul lui Băse, fesul lui Eminem, zâmbetul Mona Lisei, basca lui Noica, pachetul de cărți de poker al lui Căcărău, dragul de el, un gramofon, ceva, o mașinuțo electrică de-a lu’ domnișoru Elon Musk, Statuia Libertății, mă rog, tot felul de lucruri surprinzătoare, ciudate și amuzante…

VIDEO. Crin Antonescu, deranjat de discuțiile privind o eventuală candidatură a lui Ilie Bolojan: „Fac parte, limpede, dintr-o strategie de…”

Aflat, vineri, la Craiova, candidatul Alianței Electorale „România Înainte”, Crin Antonescu, a recunoscut, răspunzând unei întrebări de la presă, că îl deranjează discuțiile legate de Ilie Bolojan. În ce context a făcut această declarație?

Crin Antonescu a mărturisit că îl deranjează afirmaţiile conform cărora ar fi mai oportună o candidatură a lui Ilie Bolojan, candidatul coaliţiei de guvernare la alegerile prezidenţiale spunând că ele vin din partea unor „persoane care au apărut cam brusc şi cam organizat”, care nu fac parte din partidele care formează coaliţia.

Antonescu spune că prin vehicularea acestor idei se urmăreşte „şubrezirea” candidaturii sale.

Crin Antonescu: De ce să vă mint? Mă deranjează

Crin Antonescu a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Craiova, dacă îl deranjează discuțiile legate de Bolojan. Cu alte cuvinte, afirmaţiile care susţin că ar fi mai oportună o candidatură a lui Ilie Bolojan la scrutinul pentru Cotroceni.

Da, de ce să vă mint? Mă deranjează, mă deranjează în măsura în care discuţiile acestea sunt făcute de nişte persoane care au apărut cam brusc şi cam organizat”, a răspuns Crin Antonescu.

El a amintit că încă din vara anului trecut a vorbit despre Ilie Bolojan ca despre un posibil lider al PNL, subliniind că a discutat cu Bolojan despre o candidatură şi a înţeles motivele pentru care acesta nu a candidat.

„Să recapitulăm: în vara anului trecut, pe la Sfânta Maria, am ieşit public şi am spus: îmi pare rău, nu cred că PNL aveţi candidatul bun, uite, Bolojan ar fi un candidat bun. Am vorbit cu dânsul, i-am spus: de ce nu candidezi? Mi-a spus de ce nu candidează, nu am să redau aici”, a adăugat acesta.

„Domnul Bolojan s-a pronunţat foarte limpede asupra acestei chestiuni”

El a afirmat că şi după anularea alegerilor a discutat din nou cu Ilie Bolojan despre o candidatură a acestuia, din partea PNL.

„Domnul Bolojan este cel care, finalmente, m-a sunat şi mi-a spus: sunt aici, cu ceilalţi lideri, în biroul premierului, la concluzia asta am ajuns. (…) Acum… De ce mă deranjează? Pentru că persoane care, de fapt, nu au de-a face cu viaţa acestor partide, cu opţiunile lor, cu programul meu, cu ce a făcut sau nu a făcut Ilie Bolojan până acum, de felul doamnei Lasconi, de felul altora, apar şi prescriu din nou românilor, cum au făcut-o şi în cazul lui Băsescu, cum au făcut-o şi cu Iohannis, că sunt aceiaşi, sunt cam aceiaşi, are dreptate şi JD Vance, dacă te gândeşti, şi vin acum şi salvează a nu ştiu câta oară naţiunea. (…) Apelurile respective mă deranjează pentru că ele fac parte, limpede, dintr-o strategie de a şubrezi candidatura mea. E foarte clar: toată această campanie, dincolo de insulte, aberaţii, calomnii, a constat în ideea că nu o să susţină PSD-ul, că PSD-ul nu poate să accepte să nu aibă candidatul lui, că PNL-ul, mă rog, şamd. Domnul Bolojan s-a pronunţat foarte limpede asupra acestei chestiuni”, a ținut să menționeze Crin Antonescu.

Dezvăluirile „National”

Declarațiile candidatului coaliției vin după ce, în ultima vreme, în spațiul public au apărut mai multe voci care au sugerat că ar fi mai oportună varianta ca Bolojan să intre în cursa pentru tot mai apropiatele alegeri programate să aibă loc în luna mai, în locul lui Antonescu.

„Vestea că Florian Coldea l-a încălecat pe Ilie Bolojan, iar „interimarul” va candida pentru a fi confirmat și de popor a lovit cu forța unui baros în planurile lui Crin Antonescu.

Național a dezvăluit filiera pe care se forțează instalarea lui Bolojan la Cotroceni, iar dinspre tabăra PNL-istă au și început să apară „sfătuitorii” care îi sugerează lui Antonescu să se retragă; scenariul Băsescu – Stolojan, am mai văzut mizeria asta. Și Crin o cunoaște, în varianta Iohannis, care l-a scos din cărți, în 2014, luându-i tot de sub nas – și partid, și candidatură la prezidențiale.

Bolojan are cărțile cele mai puternice, parafrazându-l pe Donald Trump: Coldea și întreaga rețea soroșistă din România îi stau în spate, iar pe această filieră a început să penetreze și cercurile occidentale. Vizita sa în Franța confirmă că DGSE-ul care l-a decorat pe fostul șef al SRI lucrează acum la propulsarea liderului liberal în fruntea statului, cu binecuvântarea Palatului Elysee.

Nu este o întâmplare că între aparatul de propagandă al PNL a ieșit la atac. De la Valeriu Stoica și până la UMDigi24, televiziune patronată de apropiatul lui Ilie Bolojan, Teszari, se trage din greu la vâsle la barca șefului Senatului, cu destinație finală alegerile prezidențiale din 4 mai.”

Citiți mai multe AICI: Crin Antonescu mută în disperare de cauză/România, traficată de politicieni

Citiți și: Coldea l-a încălecat și pe Bolojan

Alo, Casa Albă? Alo, ne auziți?!

Europa, pregătiri de război! / Bolojan, chemat la ordine la Londra

U.E. a dat un exemplu cu România. „Alte țări vor urma!”

PSD, adus în lanțuri! „Bine ai venit, Crin!”

UPDATE. Călin Georgescu și-a depus, vineri, candidatura la prezidențiale/Răspuns la o întrebare-cheie: „Este imposibil!” – VIDEO

Candidatul independent care a câștigat primul tur al scrutinului prezidențial, în noiembrie anul trecut, înainte de anularea alegerilor, intenționează să intre din nou în cursa pentru Cotroceni.

UPDATE 16.20. „Am depus dosarul de candidatură (…) cu peste 324.000 de semnături, din respect față de poporul român care a înțeles că trebuie să-și apere democrația și libera exprimare”, a declarat Călin Georgescu, la ieșirea din sediul BEC.

Întrebat ce va face dacă nu se va regăsi pe buletinul de vot, Georgescu a răspuns scurt: „Este imposibil!”

Alături de Georgescu se află atât liderul AUR, George Simion, cât şi preşedinta POT, Anamaria Gavrilă.

UPDATE. Călin Georgescu a ajuns, cu puține minute înainte de ora 16, la sediul BEC, alături de soția sa. Georgescu urmează să-și depună candidatura le prezidențiale.

A fost așteptat de mulți susținători, care i-au scandat numele. Georgescu a anunțat că va face declarații la ieșirea de la BEC.

UPDATE. Până să ajungă Georgescu la sediul BEC, acolo a venit liderul AUR, George Simion.

Călin Georgescu urmează să-și depună vineri, 7 martie, candidatura la alegerile prezidențiale, programate să aibă loc în luna mai a acestui an.

Călin Georgescu va ajunge, așadar, la Biroul Electoral Central, pentru a-și depune dosarul de candidatură. Acesta își va depune oficial candidatura vineri, la ora 16, din câte a anunțat chiar Georgescu.

Cel mai probabil, acesta va fi însoțit de lideri ai partidelor AUR și POT, dar și de susținători.

Georgescu: „Au fost anulate din două motive”

Joi seară, Georgescu a vorbit, într-o emisiune la Realitatea Plus, despre anularea alegerilor, urmare a deciziei CCR din 6 decembrie. Candidatul independent susține că alegerile au fost anulate din două motive.

Aceste alegeri au fost anulate sau, în sfârșit, neconstituțional, ilegal, cum vreți să o luați. Au fost anulate din două motive: unul, pentru că eu nu făceam parte din sistem și dacă, mai ales pe fondul creșterii și situației care a avut loc în noiembrie- decembrie au realizat că aș fi câștigat, atunci ei nu mai aveau acces – mă refer la securiști și la clasa politică – la putere și la bani.

Asta este în două cuvinte ce s-a întâmplat și din ce motive se întâmplă și astăzi. Repet. Și securiștii, și clasa politică nu mai aveau acces nici la putere, nici la bani. Și aici sunt două subpuncte: unul – nu este nicio dovadă la ceea ce au declarat ei pentru oprire. Nici acum, nu a fost nici atunci. Deci nu este nicio probă și a doua este că întotdeauna am luptat pentru turul 2. Permanent. Chiar și după decizia CEDO”, a afirmat Călin Georgescu, citat de realitatea.net.

După anularea alegerilor prezidențiale, urmare a deciziei CCR din 6 decembrie, Călin Georgescu a făcut mai multe demersuri legale pentru reluarea turului al doilea, în care se calificase alături de Elena Lasconi, candidata USR, dar acestea nu au avut rezultat. Acesta s-a adresat inclusiv CEDO, dar fără succes.

Pe de altă parte, Georgescu rămâne sub control judiciar. Joi, magistrații Judecătoriei Sectorului 1 i-au respins contestația privind controlul judiciar pentru 60 de zile impus de către procurorii Parchetului General. Acesta contestase măsura dispusă de procurori pe 26 februarie, zi în care a fost oprit în trafic și dus la Parchetul General, pentru audieri.

Citiți și: Experimentul Călin Georgescu, răspunsul României la criticile Americii

U.E. a dat un exemplu cu România. „Alte țări vor urma!”

COD ROȘU de SUVERANISM în Europa. PSD și PNL își dau ultima suflare?!

VIDEO. Nicușor Dan și-a depus candidatura la prezidențiale: „Vocea oamenilor se va auzi mult mai mult decât vocea politicienilor”

Actualul primar general al Capitalei, Nicușor Dan, a făcut un pas oficial către intrarea în cursa pentru Cotroceni, în postura de candidat independent.

Nicușor Dan și-a depus vineri, 7 martie, dosarul de candidatură la alegerile prezidențiale și lista de semnături, la sediul Biroului Electoral Central (BEC).

„Este vorba, în campania electorală care urmează, despre o largă categorie de români care sunt onești, care muncesc, care își plătesc taxele, care au bun simț și care cer foarte, foarte puține lucruri.

Cer ca vocea lor să fie auzită și cer ca autoritățile statului pe care le plătesc să lucreze pentru ei, nu pentru niște găști. Despre asta va fi campania electorală. În campania aceasta electorală, vocea oamenilor se va auzi mult mai mult decât vocea politicienilor”, a afirmat primarul general al Capitalei, la sediul BEC.

A exclus o retragere din cursa electorală

Nicușor Dan a exclus o retragere din cursa electorală, în contextul în care lidera USR, Elena Lasconi, și-a anunțat susținerea pentru o eventuală candidatură a liderului PNL Ilie Bolojan.

„Faptul că sunt aici dovedește contrariul. Am făcut un anunț în 16 decembrie, în care am spus că voi candida. Toți oamenii pe care îi vedeți aici și mii de alții au lucrat pentru candidatura asta. Evident că mergem înainte”, a transmis edilul, răspunzând unei întrebări de la presă.

Potrivit acestuia, România are „un mare potențial”, iar țara noastră poate să fie „puternică” în Europa.

„România are un mediu privat care, în ciuda opreliștilor care au venit de la administrația publică din România, performează, România are specialiști în țară. România are specialiști în diaspora, în asociații profesionale, inclusiv în sistemul de stat. Este rolul președintelui să adune toate energiile pe care România le are, pentru a face din România acea țară puternică care să conteze în Europa și în lume și care să îi facă pe conaționalii noștri din diaspora să vrea să se întoarcă în România” a susținut Nicușor Dan.

A murit Minerva. Astrologia românească, în doliu!

0

Astrologul Gabriela Dima, cunoscută sub numele de Minerva, a murit vineri dimineață, 7 martie. Avea 66 de ani.

Astrologul Sanda Ionescu, o prietenă apropiată a Minervei, a fost cea care a făcut tristul anunț, prin intermediul unei postări pe rețelele sociale.

„Drum lin și în Lumină, iubita mea! Astrologia românească azi e în doliu! Mulțumim pentru tot ce ne-ai lăsat!”, a scris astrologul Sanda Ionescu, pe Facebook, în dreptul unei fotografii în care apare alături de Minerva.

Dezvăluirile astrologului Valeriu Pănoiu: „Se știa că e pe ultima sută de metri de vreo săptămână”

Din câte s-a aflat ulterior acestui mesaj care anunța plecarea din lumea celor vii a uneia dintre cele mai cunoscute voci din sfera astrologiei din România, Minerva s-a stins din viață după ce luptase cu o boală grea. Gabriela Dima fusese internată la Spitalul Sfântul Ioan din Capitală.

Astrologul Valeriu Pănoiu a dezvăluit, pentru FANATIK, că fratele acesteia se va ocupa de înmormântare, care va avea loc la Arad.

„A fost internată la Spitalul Sfântul Ioan. Avea metastaze, a avut cancer. Înmormântarea va fi la Arad, nu se știe când, se fac deocamdată toate formalitățile.

Mama ei trăiește, fratele se ocupă de toată birocrația, de toate procedurile. Nu o s-o avem aici, în București. Oricum, ea locuia în Popești-Leordeni. Gabi, în ultimii doi-trei ani, și-a protezat un șold, iar anul trecut, în toamnă, și-a pus proteză și la al doilea șold. Mama ei, care era medic, e cea care a avut grijă de ea. Fratele ei, care am impresia că locuiește parcă în Satu Mare, a fost aici. Ei au fost avertizați, se știa că e pe ultima sută de metri de vreo săptămână”, a declarat astrologul Pănoiu, pentru sursa citată.

Minerva, cunoscută pentru cărțile dedicate astrologiei și aparițiile sale televizate, era absolventă a trei facultăți: Drept, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, dar și Psihologie şi apreciată ca un specialist în domeniul astrologiei.

Prognoza pentru următoarele săptămâni/Cum vor fi temperaturile în România, până la început de aprilie

0

După un început de martie cu vreme caldă și temperaturi cu mult mai mari decât cele specifice lunii lui „Mărțisor”, înregistrate în multe zone ale țării, inclusiv în Capitală, prima lună de primăvară din calendar pare să continue în aceeași „notă”, sub aspect termic.

Aflăm noutăți de la meteorologi cu privire la prognoza pentru următoarele patru săptămâni, până la început de aprilie. Administrația Națională de Meteorologie a anunțat, vineri, 7 martie, estimări pentru intervalul 10.03.2025 – 07.04.2025.

Astfel, din câte indică prognoza, următoarele patru săptămâni aduc temperaturi peste valorile specifice perioadei, în toată țara.

Regimul pluviometric va fi variabil, cu cantități excedentare de precipitații în vest și nord-vest în prima săptămână și apropiate de normal în restul intervalului.

Cum arată estimările anunțate de ANM:

Săptămâna 10.03.2025 – 17.03.2025

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile vestice și nord-vestice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

Săptămâna 17.03.2025 – 24.03.2025

Temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile.

Cantitățile de precipitații se vor situa în general în jurul celor normale pentru acest interval la nivelul întregii țări.

Săptămâna 24.03.2025 – 31.03.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile.

Regimul pluviometric va fi ușor deficitar în regiunile sud-vestice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

Săptămâna 31.03.2025 – 07.04.2025

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii țări.

Orașele în care facturile la apă au explodat. „Prea mare preţul”/Tarifele vor mai crește, din luna aprilie

5

Mari bătăi de cap cu prețul la apă, pentru locuitorii a două orașe aflate în apropierea Dunării. Facturile sunt deja mari, iar de luna viitoare ar urma să crească și mai mult tarifele la apă, cel puțin în Galați.

Locuitorii din Galați și Brăila s-au confruntat cu o problemă majoră, la începutul acestui an. Și asta pentru că, Dunărea, principala sursă de apă, a fost contaminată cu o bacterie periculoasă, potrivit observatornews.ro. Iar acum, la startul primăverii, facturile au explodat pur și simplu. Așa că oamenii se străduiesc să facă față cum pot acestei situații care-i afectează serios la buzunare.

Chiar dacă primăvara aduce, în general, vești bune, odată cu încălzirea vremii, nu la fel se poate spune în cazul facturilor la apa de la robinetele din locuințele oamenilor – folosită nu doar pentru băut, ci și pentru spălat.

„Prea mare preţul”

Brăilenii, de exemplu, au ajuns să plătească unul dintre cele mai mari tarife din țară pentru apa potabilă: 17,55 lei pe metru cub.

„Noi am consumat luna trecută şase metri cubi de apă. Am dat 150 de lei. E un preţ imens şi Dunărea e lângă noi. Prea mare preţul”, a declarat un localnic, pentru postul TV.

În tot acest context, apare și o reacție oficială. „Au fost ajustate preţurile şi tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare, pentru apă potabilă 10,39 lei, iar pentru canalizare-epurare 5,71. Acestea sunt preţurile fără TVA”, a precizat Dana Stanciu, purtător de cuvânt Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila.

Cât costă apa în Galați

Nici în Galați lucrurile nu stau mai simplu din acest punct de vedere, dat fiind faptul că aici un metru cub costă deja 17,66 lei, iar tarifele vor crește și mai mult de luna viitoare.

„Urmează într-adevăr, conform strategiei de tarifare, o majorare de la 1 aprilie, dar e destul de scăzută, adică 3% pe apă şi 2% pe canalizare”, a anunţat Cornelia Arnăutu, purtător de cuvânt Apă Canal.

Ambele judeţe – Galaţi şi Brăila – se alimentează cu apă din Dunăre, care este tratată şi apoi furnizată către populaţie. Tocmai de aceea, locuitorii consideră că preţul apei de la robinet este nejustificat de mare.

Apa s-a scumpit și în alte orașe

Nu e prima dată când, de la începutul acestui an se vorbește despre scumpirea apei de la robinet. „Apa s-a scumpit și în alte orașe. La Râmnicu Vâlcea, un metru cub costă 12,15 lei, în Petroșani – 10,58 lei, în Cluj Napoca – 12,33 lei iar în Sibiu – 11,39 lei.

La data de 1 ianuarie 2025 au intrat în vigoare noile tarife aprobate pentru serviciile de distribuţie a apei potabile şi preţurile pentru serviciile de canalizare-epurare. Pentru al doilea an consecutiv, Compania de Apă Buzău practică, în luna ianuarie, cel mai mare tarif pentru apa potabilă.

Pe următoarele poziţii se află companiile de profil din Bacău, Brăila, Prahova şi Vaslui.

De asemenea, în luna ianuarie 2024, Compania de Apă Buzău practica cel mai scump tarif pentru apa potabilă, 9,30 lei/mc, exclusiv TVA” – Citiți mai multe AICI: Apa de la chiuvetă s-a scumpit cumplit. Oamenii de la bloc abia își mai permit să-şi potolească setea sau să spele vasele

VIDEO/Descoperirea unei bombe din al Doilea Război Mondial perturbă circulația trenurilor din Paris

Descoperirea unei bombe din cel de-al Doilea Război Mondial a perturbat, vineri dimineață, traficul spre și dinspre aglomerata Gare du Nord (Gara de Nord) din Paris.

Primele informații au venit de la compania naţională franceză de căi ferate TER.

„O bombă neexplodată din al Doilea Război Mondial a fost descoperită în apropierea şinelor”, a anunțat TER pe platforma de socializare X.

Incidentul a provocat perturbări semnificative în programul de circulație a trenurilor.
Întreruperea afectează atât metrourile locale, cât şi trenurile naţionale şi internaţionale, potrivit Reuters.


„Din cauza unui obiect găsit pe șine în apropiere de Paris Gare du Nord, ne așteptăm la perturbări ale serviciilor noastre în această dimineață. Vă rugăm să vă modificați călătoria pentru o altă dată”, scrie compania Eurostar pe site, preluat de BBC.

Până acum, patru trenuri din stația St. Pancras din Londra au fost anulate, iar primele șase trenuri care plecau din Paris spre Londra au fost, de asemenea, anulate, potrivit site-ului citat.


Gare du Nord (Gara de Nord) este cea mai aglomerată gară din Europa și deservește 214 milioane de pasageri pe an, potrivit Eurostar.