Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, a blamat aspru proiectul de modificare a legislației privind pensiile magistraților, adoptat recent de Guvern. Declarațiile sale vin pe baza protestelor declanșate de instanțe și parchete din întreaga țară.
Proiectul stabilește ca pensia să fie plafonată la 75% din ultimul salariu net, față de 70% cât era prevăzut inițial, și prelungește perioada de tranziție până la vârsta de 65 de ani, de la 10 la 15 ani. „Pentru 5% merită atâtea lupte și scandaluri? Magistrații nu vor accepta lucruri de genul acesta. Nu mai merge să le dai 100 de lei și să-i trimiți la lucru”, a spus Zegrean.
Pensiile magistraților și principiul separației puterilor
Augustin Zegrean a subliniat că adevărata problemă nu este doar cea financiară, ci încălcarea principiului separației puterilor în stat. „Constituția României spune clar: Parlamentul legiferează, Guvernul administrează, iar justiția își exercită independența. Toate cele trei puteri sunt egale și trebuie să colaboreze loial, nu în batjocură”, a punctat acesta.
Fostul președinte CCR a atras atenția că modificările privind pensiile magistraților ar fi trebuit discutate deschis între Parlament, Guvern și sistemul judiciar, nu impuse prin ordonanțe de urgență: „Țara trebuie condusă prin legi, nu prin ordonanțe. Statutul magistraților a fost modificat de trei ori în ultimii cinci ani, ceea ce arată lipsa de stabilitate legislativă.”
Pensiile magistraților și criticile la adresa politicienilor
Cu toate că este de acord cu ideea pensionării magistraților la 65 de ani, Augustin Zegrean contestă modul în care Guvernul a ales să abordeze această reformă: „Nu sunt niște oameni oarecare, sunt magistrați care au trecut prin zeci de examene. Politicienii nu pot să își bată joc de ei. Dacă problema sunt pensiile mici ale altor categorii, atunci soluția este creșterea acestor pensii, nu reducerea celor din justiție.”
El a mai explicat că reducerea pensiilor magistraților nu aduce economii la bugetul de pensii, ci la bugetul de stat, ceea ce distorsionează și mai mult realitatea fiscală.
Cum percepe opinia publică problema pensiilor magistraților
Potrivit lui Zegrean, percepția cetățenilor este influențată de un mesaj distorsionat: „Judecătorii sunt prezentați ca cei răi, cu pensii mari, salarii mari și soluții controversate. Dar trebuie spus că trăim într-o țară cu peste 40.000 de acte normative, cu legi care se schimbă de pe o zi pe alta. Această instabilitate legislativă creează probleme reale în justiție.”
Pensiile rămân un subiect sensibil pentru statul de drept
Discuțiile privind pensiile magistraților au generat un val de tensiuni între Guvern, Parlament și sistemul judiciar. Criticile lui Augustin Zegrean scot în evidență nu doar nemulțumirea privind reducerea veniturilor, ci mai ales riscul de subminare a principiului separației puterilor.
În lipsa unui dialog loial între instituțiile statului, problema pensiilor magistraților riscă să devină un nou punct de conflict între politicieni și justiție.
La doar câteva zile după ce oficialii blocului s-au lăudat că au menținut regulile lor istorice privind moderarea conținutului și concurența digitală în afara acordului comercial UE-SUA, Donald Trump le-a readus în joc printr-o postare pe rețeaua Truth Social. „Voi lua atitudine împotriva țărilor care atacă incredibilele noastre companii americane de tehnologie”, a scris el.
Campioana Kazahstanului și-a început aventura încă din primul tur, trecând de Olimpija Ljubljana (3-1). A urmat revenirea spectaculoasă contra lui KuPS (0-2, 3-0), apoi eliminarea lui Slovan Bratislava la penalty-uri. În play-off, Celtic, cu un lot de 130 de milioane €, a fost ultima victimă.
Politica conducerii României, care prevede totul pentru 
Planul Defense Innovation Unit(DIU) include trimiterea unui reprezentant în Taiwan în acest an pentru a accelera colaborarea în domeniul dronelor și pentru a exploata sectorul tehnologic al țării, precum și detașarea unui expert în Japonia.
A fost primul dintre ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „tratate inegale”, în care puterea militară și tehnologică dominantă a impus condiții unilaterale pentru a încerca să reducă deficitul comercial masiv. Sună familiar? Aproape două secole mai târziu, UE începe să înțeleagă exact cum se simte asta.
Când incidentul a avut loc acum trei ani, mass-media mainstream, împreună cu liderii mondiali și experții de pretutindeni, s-au grăbit să dea vina pe Rusia, notează Responsible Statecraft. Nu conta că Rusia era coproprietară a conductelor și că ar fi sabotat propriile exporturi de energie.
”Nu îngropați liceele agricole și rădăcinile mediului rural”, a fost mesajul disperat al Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCV), într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului Bolojan. Uniunea a semnalat că agricultura nu a fost lăsată să acceseze nici un leu din PNRR, nici măcar pentru reabilitarea sistemului de irigații, propunere conformă cu toate criteriile de eligibilitate în noul context verde și digital impus de Uniunea Europeană, care ar fi oferit șansa sectorului agricol din România să devină rezilient, viabil și competitiv, reducând, astfel, și presiunea asupra bugetului național.
Putin se comportă ca și cum nu-i pasă de pace, având în vedere refuzul Moscovei de a accepta un armistițiu cu Kievul până în acest moment și bombardamentele continue asupra Ucrainei.
Această controversă ridică întrebarea dacă americanilor li se permite să aibă interacțiuni pozitive cu poporul sau cultura rusă — iar răspunsul pare să fie cu siguranță nu, relatează UnHerd.
