Ajuns pe Aeroportul Otopeni, cunoscutul regizor s-a văzut nevoit să constate condițiile din incinta celei mai mari aerogări din țară. E vorba despre aeroportul în care ajung nu doar români, ci și turiști străini. Iar impresiile pe care și le-ar putea face nu sunt deloc dintre cele mai bune.

Regizorul Tudor Giurgiu a postat pe Facebook un mesaj în care descrie condițiile lamentabile din toaletele Aeroportului Otopeni.

„Știi că ai ajuns pe aeroportul Otopeni când…. mirosul dinspre WC-uri transcende transpirația, căldura. E ceva de neimaginat. Cîh. Te apropii rapid cu un copil pe care îl “trece” rău de tot, dar mirosul îți blochează nările și îți vine să dai cale întoarsă. Fugi spre alt WC, îți imaginezi că o fi mai bine. Da, nu pute a dracului ca la primul, dar e mizerie, îngălare. Oribil.” – a scris din capul locului cunoscutul regizor în mesajul pe care a ales să-l transmită, pe pagina sa de pe rețeaua de socializare, joi, 10 iulie.

Pasagerii străini, surprinși și indignați

Deși aeroportul generează profituri substanțiale – peste 540 de milioane de lei – igiena pare să fie total neglijată, iar măsurile de întreținere se limitează la o mătură uzată și un făraș vechi – spune Giurgiu. „Niște străini înjură și se miră. Își imaginează probabil că au ajuns într-o țară din lumea a patra. Ironic, fișa de control a grupurilor sanitare stă să cadă dintr-o folie transparentă atârnată cu chiu cu vai de perete. Mă uit pe net, profitul Companiei

Aeroporturi București a fost de 540 milioane lei. O mătură roasă la cap și un făraș vai mama lui, e tot ce s-a putut. Preocupare zero pentru managementul closetelor, probabil o problemă de igienă insurmontabilă la un așa nivel. Mai bine să moară proștii, vorba lu’ nenea Iancu. Adică noi”, mai scrie Tudor Giurgiu.

Și, de parcă lipsa la capitolul igienă n-ar fi destul de supărătoare pentru turiștii care ajung să „dea piept” cu situația de la Aeroportul Otopeni, o altă experiență pare a le testa serios răbdarea pasagerilor. Regizorul a povestit și ce experiență a avut cu livrarea bagajelor. A ajuns la banda de bagaje, unde a fost nevoit să aștepte zeci de minute. Fără vreun semn că bagajele zborului aterizat de la Salonic ar urma să apară. Situația a ajuns și mai confuză când zborul a dispărut pur și simplu de pe ecranul informativ, lăsând pasagerii fără indicații clare.

„Bagajele îți ajung la peste 45 de minute. Și habar nu ai unde îți ajung. După ce ai rezolvat cu chiu cu vai problema urinatului într-una din haznale, te grăbești să-ți ridici bagajul de la banda 6, cum mi s-a întâmplat aseară, cursa de Salonic. Fugi de-aici… trec 15, 25 minute si nimic.. iti zici ca o fi trafic, multe curse, presiune. Ești empatic cu munca celor mulți și nevăzuți. După o juma de oră de așteptare, banda 6 era împresurată de zeci de pasageri, a venit Madridu’ plus altă cursă. Bip-bip, încep să apară primele bagaje, Salonic ioc. Și, dramă totală, pe ecranul cu livrările în curs, zborul de Salonic dispare. Nu mai e pur și simplu. Urcăm toți, cu cărucioare, copii, la Banda 2, spre duty free zone. Salonicul, nicăieri.

Nici bagaje, nici pe ecrane. Oare chiar om fi zburat mă întreb? Is it for real? Întrebăm pe cei care lucrează la biroul de obiecte pierdute. “Aaa, stați liniștiți, bagajele sunt în curs de livrare. Zborul dispare automat din soft sau sistem după 30 min. Coborâți înapoi la banda 6”. Ne executăm, hop hop, ajungem” – a relatat Tudor Giurgiu.

„Știi că ai ajuns în România atunci când customer service-ul, relația instituțiilor cu clienții de rând e la pământ”

Regizorul aduce în discuție faptul că astfel de situații sunt o realitate tristă, iar modul în care instituțiile aeroportuare gestionează relația cu clienții este aproape inexistent, cu o „bătaie de joc suverană”, de care sunt responsabili oameni plătiți „cu bani mulți și grei”.

„Dăm drumul la bancuri fataliste și înjurături, ce ne mai rămâne de făcut? Pe bandă, doar bagaje de Madrid. Conspirația anti-Salonic e evidentă. După încă 10 min, un coleg de suferință află un pont și ne avertizează: “Urcați înapoi, bagajele se livrează la banda 2”. Hai cu toții! Ajungem la 2, nu apare nicăieri nimic scris de Salonic, noroc cu Vocea Patriotului Naționale că ne-a îndrumat. Preluăm bagajele și ieșim fericiți din Iad.

Știi că ai ajuns în România atunci când customer service-ul, relația instituțiilor cu clienții de rând e la pământ. Când bătaia de joc e suverană. Din partea unora plătiți cu bani mulți și grei. Domnule Bolojan, mult succes!”, a conchis Tudor Giurgiu.

El este cunoscut drept regizor al unor pelicule precum „Libertate”, „De ce eu?” sau „Despre oameni și melci”

Ce pregătește, mai nou, BNR? Un recensământ din care să reiasă avuția și veniturile românilor.

Banca Națională a României (BNR) comandă un recensământ care să prezinte exact avuția, veniturile și consumul populației din România – dezvăluie economedia.ro. Procedura ar urma să includă interviuri de până la 90 de minute la domiciliul persoanelor selectate. Totul, ca parte a unei cercetări statistice cerute de UE. Și estimată a se desfășura pe o perioadă de trei ani.

Banca Națională a României a lansat în SICAP un contract de 6 milioane lei pentru servicii de cercetare statistică în teren pentru determinarea avuției, finanțării și consumului gospodăriilor populației și de consultanță pentru elaborarea indicatorilor de distribuție a avuției pe baza rezultatelor cercetării – precizează sursa citată.

„Elaborarea statisticilor privind distribuția avuției gospodăriilor populației de către BNR a fost recomandată de Comitetul de Statistică și Guvernanță în Statistică al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în cadrul procesului de evaluare a României pentru admiterea în această organizației.

Principala sursă de date pentru elaborarea acestor statistici o reprezintă Cercetarea statistică privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor Populației (Household Finance and Consumption Survey – HFCS), care se derulează pe un ciclu de producție de trei ani, sub coordonarea Băncii Centrale Europene”, se menționează în caietul de sarcini al licitației.

Ce vrea să afle exact BNR:

Informații despre arealul în care este amplasată locuința:

în centrul orașului;
între centru și periferia orașului;
la periferia orașului;
în mediul rural;
într-o zonă izolată.

Informații despre ratingul gospodăriei, după aprecierea operatorului de interviu, în funcție de:

finisajele exterioare;
suprafața la sol și numărul de etaje ale locuinței;
suprafața terenului în proprietate (curții);
facilitatea accesului;
racordarea la utilități.

Ratingul acordat se va încadra în următoarele categorii:

lux;
de mijloc;
modest;
venituri foarte scăzute.

Conform informațiilor făcute publice de sursa menționată, durata medie a interviului este de 45 minute. Însă pentru gospodăriile considerate a fi din clasa de mijloc sau lux, durata interviului poate ajunge la 90 de minute.

Cercetarea statistică va avea mai multe etape. Mai exact, trei la număr. E vorba despre:

1. Etapa de pregătire a cercetării statistice (anchetei) – (durata maximă 5 luni, perioada octombrie 2025 – februarie 2026). În cadrul acesteia se vor elabora chestionarul și platforma informatică unde se vor procesa datele. De asemenea, se vor selecta operatorii de interviu și se va face training-ul lor.

2. Etapa de colectare a datelor – (maxim 10 luni, în intervalul martie 2026 – decembrie 2026, dar nu mai târziu de luna octombrie 2026 pentru colectare date de la gospodării și maxim luna decembrie 2026.

Conform sursei citate, procedura de colectare arată astfel:

a) Identificarea în teren a adresei gospodăriei din eșantion, predarea scrisorii și a broșurii de informare privind realizarea interviului, asigurarea de acceptare a interviului din partea gospodăriei, stabilind totodată modalitatea, data și ora la care urmează a se desfășura interviul, respectiv persoana cea mai avizată din gospodărie care va răspunde la cercetare;

b) Selectarea de către operatorul de interviu a persoanei din cadrul gospodăriei care poate furniza datele „financially knowledgeable person (FKP)”;

c) Determinarea de către operatorul de interviu a listei membrilor gospodăriei și a relației cu persoana de referință din cadrul gospodăriei (acesta poate să coincidă cu FKP);

d) Colectarea de către operatorul de interviu de paradate referitoare la aspecte cum ar fi: • acuratețea calculelor efectuate de respondent; • persoanele prezente în timpul interviului; • gradul de încredere al respondentului înainte și după interviu.

3. Etapa post colectare a datelor (maxim 17 luni, începând cu finalizarea etapei de colectare a datelor)

În această etapă prestatorul va realiza următoarele activități:
• Validarea datelor utilizând un program informatic (Python), stabilit de comun acord cu BNR;
• Imputarea de chestionare electronice pe baza unor date obținute de BNR din surse administrative;
• Analiza și validarea datelor agregate utilizând datele agregate din conturile naționale;
• Consultanță în vederea obținerii fișierelor de transmis către BCE.

Nu în ultimul rând, s-a mai aflat încă un aspect semnificativ. Și anume faptul că cercetarea statistică pentru determinarea avuției, finanțării și consumului gospodăriilor populației se realizează pe un eșantion de 12.000 de gospodării reprezentative la nivelul întregii țări, cu o rezervă de 6.200 de gospodării – precizează aceeași sursă.

Eșantionul, inclusiv rezerva de gospodării, va fi pus la dispoziție de BNR și va fi extras de Institutul Național de Statistică (INS) la începutul anului 2026.

Ce scria „Național” încă de anul trecut

De altfel, în iulie 2024, „Național” a scris că ministrul Finanțelor de la acea vreme vrea să știe sursele de venit și ce proprietăți au românii.

„Proprietățile imobiliare deținute de străini din statele membre UE vor fi inventariate și trecute în baza de date electronică a Ministerului de Finanțe, urmând ca pentru fiecare cetățean nerezident să fie atribuit un cod de identificare fiscală. Măsura nu a fost luată pentru a controla evaziunea în România, ci pentru a transmite datele la Uniunea Europeană, în eventualitatea unor executări de bunuri. În ce privește datele despre cetățenii români, ministerul va colecta surse de venit, clădiri, terenuri, vehicule și conturi bancare, astfel ca nimeni să nu scape netaxat.

Ministerul Finanțelor a decis să reglementeze, prin ordin, operaționalizarea sistemului informatic PatrimVen, astfel că organele fiscale și centrale vor fi obligate să încarce toate datele referitoare la veniturile și proprietățile românilor. Pentru că așa s-a cerut de la UE, prioritară va fi, de la 1 ianuarie 2025, transmiterea prin PatrimVen a informațiilor prevăzute în formularul 401- Declarație informativă privind proprietățile imobiliare deținute de rezidenți ai altor state membre ale Uniunii Europene pe teritoriul României.

PatrimVen este un depozit de date în care sunt colectate şi agregate date obţinute de Ministerul Finanţelor /ANAF de la autorităţile/instituţiile publice şi de interes public, din administraţia publică centrală şi locală ori de la contribuabili/plătitori şi care sunt puse la dispoziţia autorităţilor publice, instituţiilor publice şi de interes public din administraţia publică centrală şi locală”.

Citiți mai multe AICI, în articolul semnat de Claudia Marcu în paginile „Național”: Nu mai scapă nimeni. Boloș vrea să știe sursele de venit și ce proprietăți au românii

Citiți și: Peștele de la cap se-mpute. Inspectorii ANAF, trimiși de șefi doar la micile afaceri românești

Guvernul pune bazele dispariției cash-ului. Se închid trezoreriile

Pe de altă parte, luna trecută, „Național” a scris: „Celebra Direcție Generală a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF nu reușește să-și țină în frâu cele 1.423 de companii arondate. Supracontroalele făcute de inspectorii Curții de Conturi au identificat rapid tranzacții ilegale cu firme străine, precum și diminuări și neîncasări ale impozitului pe profit. Totodată, în cazurile contribuabililor care au declarat livrări de bunuri și prestări de servicii intracomunitare către contribuabili din alte state membre ale căror coduri de TVA au fost inactive sau nealocate nu s-a efectuat nicio verificare.

Direcția Generală a Marilor Contribuabili (DGAMC) din cadrul ANAF nu a efectuat analize de risc și programare pentru inspecții fiscale la contribuabilii persoane juridice care au raportat prin situațiile financiare sume semnificative în soldul contului 542 „Avansuri de trezorerie”, a semnalat Curtea de Conturi.

Riscurile sunt ca sumele respective să reprezinte de fapt dividende acordate sau alte venituri de natură salarială care să nu fie impozitate, sumele depistate de Curtea de Conturi fiind de peste 62,5 milioane de lei. Nici în cazurile unor companii care au înregistrat solduri negative de TVA la data de 31.12.2023, în sumă totală de 564.647.332 lei, fără ca acestea să fie solicitate la rambursare trei perioade fiscale consecutive, DGAMC nu a considerat că este necesar să deruleze inspecții fiscale.”

Citiți mai multe AICI: Direcția Generală a Marilor Contribuabili dă rateuri. Tranzacțiile ilegale și diminuările impozitului pe profit au trecut pe sub radar

În plină vară, perioadă în care mulți români își planifică vacanțele către destinații din afara țării, unii dintre ei spre insule exotice, în căutarea distracției sau a relaxării, apar informații de ultimă oră de la autorități. Sub forma unei atenționări de călătorie emise ca urmare a erupției unui vulcan.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a emis joi, 10 iulie, o atenționare de călătorie pentru Indonezia, unde o nouă erupție vulcanică afectează insulele Flores și Bali.

Turiștii români care se află în zonă sau intenționează să călătorească în insulele respective au fost avertizați că autoritățile locale au ridicat starea de alertă la cel mai înalt nivel și au anulat o serie de zboruri.

„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în insulele Flores sau Bali că, la data de 7 iulie 2025, a avut loc o nouă erupție a vulcanului Lewotobi Laki-laki din provincia Nusa Tenggara de Est.

Autoritățile au interzis accesul terestru pe o arie cu o rază de 7 km de la vârful vulcanului”, se precizează în atenţionarea de călătorie.

S-a mai anunțat că autoritățile indoneziene au ridicat starea de alertă la cel mai înalt nivel și au fost anulate zboruri spre și dinspre insulele Flores și Bali. „În acest context, MAE recomandă evitarea temporară a călătoriilor în insulele Bali și Flores”, menționează sursa citată.

Unde pot solicita românii, la nevoie, asistență consulară

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Jakarta: +62 21 315 43 62, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

Totodată, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al ambasadei: +62 (0) 811 1216 283.