Odată cu creșterea „amenințării ruse” și cu o schimbare geostrategică majoră a Statelor Unite, Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai mare provocare în materie de securitate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un pachet de finanțare a apărării în valoare de 800 de miliarde de euro.
Țările europene și-au majorat semnificativ cheltuielile militare de la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, însă revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a rearanjat jocul și a accentuat sentimentul de urgență.
Noul ocupant al Casei Albe amenință în mod regulat țările europene din NATO că nu le va mai apăra dacă nu își dublează cheltuielile militare, relatează AFP. Dacă această retragere ar fi confirmată, investițiile europene ar trebui să fie masive.
Factură în plus: 250 de miliarde de euro anual
Institutul Bruegel, un grup de reflecție de la Bruxelles, estimează că, dacă Europa dorește cu adevărat să împiedice Rusia să o atace, va trebui să cheltuiască anual 250 de miliarde de euro în plus și să mobilizeze încă 300 000 de militari.
Planul Comisiei se bazează pe două elemente centrale. Primul este de a oferi statelor membre o mai mare flexibilitate bugetară, astfel încât să poată cheltui mai mult pentru apărare: 650 de miliarde de euro ar putea fi mobilizate în acest fel în următorii patru ani.
Totuși, atingerea obiectivului depinde în primul rând de bunăvoința guvernelor naționale și de capacitatea lor de a cheltui mai mult. Deși această inițiativă oferă flexibilitate, nu înseamnă în sine bani suplimentari pe masă.
A doua parte constă în împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru a finanța în comun investițiile în industria de apărare în sectoarele considerate strategice, cum ar fi dronele, artileria și apărarea aeriană.
Principala variabilă aici este decizia pe care o vor lua statele membre, deoarece cea mai mare parte a efortului financiar recomandat de Bruxelles este responsabilitatea guvernelor, explică Ian Lesser de la German Marshall Fund.
Insistența anumitor țări, printre care Franța, de a limita ajutorul pentru industriile europene, ar continua dependența de echipamentele americane, mai ales avioane de luptă.
Ursula von der Leyen urmează să prezinte propuneri concrete săptămâna viitoare, ca parte a planului său de „reînarmare a Europei”. „Pentru moment, avem schițele unei idei”, spune un diplomat european. „Așteptăm detaliile”.
Una dintre ideile susținute de mai multe state membre – dar respinsă, printre altele, de Olanda – este cea a unui împrumut european major, după modelul celor făcute în timpul pandemiei Covid.
În opinia lui Guntram Wolff, senior felow la Institutul Bruegel, „un împrumut comun pentru a reduce decalajul față de Statele Unite ar schimba fundamental situația”.
Kievul a lansat anterior ideea unei încetări limitate a focului, care să se extindă doar la atacurile cu drone asupra infrastructurii și operațiunilor critice din Marea Neagră, relatează UnHerd. Dar a fost o capcană prea transparentă pentru Vladimir Putin, în speranța de a-l face să pară partea intransigentă dacă o refuză.
Blocul Național Sindical (BNS) semnalează faptul că doar 2 din 10 salariați din România au salarii peste salariul mediu brut pe țară și că rata de sărăcie în muncă este una din cele mai ridicate din Europa, la fel ca și inegalitatea veniturilor obținute din muncă. În 20 de județe care cumulează peste 24% din salariații din România, câștigul salarial mediu brut se situează sub 60% din câștigul salarial mediu brut din București, în condițiile în care 26% din salariații din România își au locul de muncă în Capitală.
Remarcabil, aceste negocieri au loc în statele din Golf, care devin rapid noii mediatori globali, potrivit Washington Examiner. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află în Arabia Saudită pentru a se întâlni cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman înaintea reluării negocierilor Ucrainei cu Statele Unite.
Și în mai puțin de 10 luni, marca chineză a susținut că a vândut 135.000 de unități, potrivit Automobile Magazine. Se estimează că Apple cheltuit un miliard de dolari pe an în ultimul deceniu pentru Titan, care a fost abandonat în cele din urmă din cauza concurenței tot mai mari din sector.
Amenințările lui 
La București, au pocnit din degete și toate problemele rețelei soroșiste s-au rezolvat – 
Nu știm dacă este vorba de incompetență, paranoia sau altceva, însă ceea ce au descoperit inspectorii Curții de Conturi la Primăria Capitalei întrece orice imaginație. Primarul 
România a fost împinsă al înaintare și forțată să devină experimentul UE în utilizarea pe scară largă a hidrogenului. Ministerul Energiei a publicat forma finală modificată a Strategiei Naționale a Hidrogenului (SNH) și Planul de acțiune pentru România, în care se pun bazele avansării rapide în această direcție. La capitolul oportunități, Strategia enumeră faptul că adoptarea și utilizarea tot mai accentuată a hidrogenului va permite extinderea utilizării spre noi industrii, procese tehnologice și aplicații și că utilizarea hidrogenului regenerabil și a hidrogenului cu amprentă redusă de carbon ar reprezenta o oportunitate ridicată de a menține competitivitatea României în domeniul industrial.
Statele UE găzduiesc și întrețin 4,4 milioane de ucraineni, aceștia aflându-se sub protecție temporară. La 4 martie 2022, Consiliul European a adoptat în unanimitate o decizie de punere în aplicare de introducere a protecției temporare pentru persoanele care fug din Ucraina ca urmare a războiului cu Federația Rusă, iar ulterior, la data de 25 iunie 2024, Consiliul a prelungit protecția temporară până la 4 martie 2026.