Într-o criză care se repetă în întreaga Europă, un oraș din zona rurală a Franței, care și-ar putea pierde centrul medical, deoarece nu poate recruta personal nou pentru a-i înlocui pe medici atunci când aceștia se vor pensiona, este un exemplu grăitor.
Medicii din micul oraș francez Le Vigan sunt din ce în ce mai bătrân i.În încercarea de a atrage noi medici generaliști pentru a-i înlocui pe cei trei care se vor pensiona în curând, au construit – de la zero – un centru medical interdisciplinar, modelul fiind prezentat ca o modalitate de a face practica generală mai atractivă pentru tinerii medici.
Un „deșert medical”
Problema este că nu funcționează. În cinci ani de căutări de medici înlocuitori, nu s-a prezentat nicio persoană. „Nu am crezut că va exista o asemenea negare a medicinei rurale”, a declarat Antoine Brun d’Arre, 59 de ani, unul dintre medicii generaliști locali care au înființat centrul.
Orașul din sudul Franței va deveni probabil un alt așa-numit „deșert medical” al țării. Le Vigan, care are o populație de aproximativ 4.000 de locuitori, nu este singurul oraș francez care se luptă să atragă medici. Dar amploarea provocărilor cu care se confruntă este emblematică pentru o criză la nivel european în care medicii sunt prea departe, prea puțini sau prea bătrâni, scrie Politico.
Aproape 7 milioane de persoane din Franța nu au un medic de familie care să îi trateze. Din punct de vedere geografic, 30% din populația țării locuiește într-o regiune cu acces deficitar la medicii de familie, a declarat Guillaume Chevillard, cercetător la Institutul de Cercetare și Informare în Economia Sănătății.
„Numerus clausus”
În prezent, în Franța sunt mai mulți medici generaliști care se pensionează decât cei care își deschid un nou cabinet. Numărul medicilor de familie a scăzut deja cu 5,6% între 2012 și 2021. Iar următorul deceniu va fi deosebit de dificil: deși numărul de medici formați a crescut în ultimii ani, iar guvernul a eliminat recent plafoanele privind locurile la școlile de medicină, aceste cifre nu vor reconstrui forța de muncă suficient de repede.
Această realitate derivă dintr-o politică veche de zeci de ani numită „numerus clausus”, care a limitat numărul de studenți mediciniști. Politica „numerus clausus” – număr închis în latină – a început în 1971. Aceasta stabilea numărul de studenți care vor reuși să treacă de primul an de studii medicale. Limitarea numărului de medici a fost considerată la acea vreme ca fiind un câștig general, a explicat Chevillard.
Pentru stat și pentru asigurarea națională de sănătate, acest lucru ar fi controlat cheltuielile de sănătate; pentru medici, ar fi însemnat mai puțină concurență și venituri mai mari.
Impactul a fost dramatic. În timp ce în 1972 existau aproape 8.600 de locuri, cifra a scăzut 20 de ani mai târziu, până la un minim de 3.500 în 1993. Deceniile care au urmat au fost o urcare lentă a curbei până când plafonul a fost eliminat în 2020. Cu toate acestea, Franța a avut mai puțini medici pe cap de locuitor în 2021 decât în 2012, scăzând la 318 de la 325 de medici la 100.000 de locuitori.
Scăderea este cu atât mai dificilă cu cât se confruntă cu o realitate evidentă: Franța, ca și restul Europei, îmbătrânește, iar nevoile de asistență medicală cresc ca urmare. Și nici medicii nu sunt imuni la trecerea timpului. Peste 44% dintre toți medicii din Franța au vârsta de 55 de ani sau mai mult. La nivelul întregului bloc comunitar, peste o treime dintre toți medicii se află în această categorie de vârstă, potrivit datelor din 2020.
Penuria este de așa natură încât președintele Emmanuel Macron a propus luna trecută un program pentru a-i încuraja pe medicii care se pensionează să rămână în activitate. Aproximativ 10 la sută dintre medicii din Franța lucrează la pensie.
Un continent în criză
Deficitul de personal din domeniul sănătății nu se limitează la medici – și nu se limitează la Franța. După mai bine de doi ani de la începutul pandemiei Covid-19 care a afectat personalul, managerii din domeniul sănătății și guvernele se străduiesc să adune laolaltă o aparență de forță de muncă.
Deficitul de lucrători din domeniul sănătății din Europa – aproximativ 2 milioane – este resimțit acut pe întreg continentul. În Grecia, personalul de prim ajutor trage un semnal de alarmă cu privire la timpii mai lenți de răspuns la urgențe din cauza lipsei de personal.
Marea Britanie duce lipsă de zeci de mii de asistente medicale, raportând un număr record de posturi vacante. În Finlanda, asistentele medicale se află în fruntea listei tuturor ocupațiilor care se confruntă cu lipsuri. Maternitățile din Portugalia se luptă să rămână deschise din cauza lipsei de medici.
„Lipsa medicilor este într-adevăr o problemă care îi afectează pe toți membrii noștri”, a declarat Sarada Das, secretar general al Comitetului Permanent al Medicilor Europeni (CPME), o organizație care îi reprezintă pe medicii din întreaga Europă.
„În esență, este vorba într-adevăr de faptul că există percepția că, potențial, medicina nu mai este o alegere de carieră atractivă, o alegere pentru ca oamenii să rămână pentru o întreagă carieră. Iar acest lucru va pune cu adevărat în pericol sustenabilitatea sistemelor de sănătate în viitor”, a spus ea.
Epuizarea și violența la locul de muncă
Das indică numeroase probleme, inclusiv violența la locul de muncă și epuizarea, ca fiind factori care fac dificilă atât recrutarea, cât și păstrarea personalului. Această realitate amenință deja longevitatea carierei celor mai tineri medici din Europa.
Mulți medici debutanți au părăsit sau se gândesc să părăsească piața de muncă din cauza ratelor ridicate de epuizare și a altor probleme de sănătate mintală.
„Dacă nu este abordată în mod corespunzător, se va crea un deficit și mai mare de medici”, a declarat Álvaro Cerame, psihiatru și președinte al comitetului pentru forța de muncă medicală din cadrul Asociației Europene a Medicilor Juniori (EJD). Situația este critică, EJD avertizând asupra iminentului colaps al sistemului de sănătate.
După Covid-19, acum criza economică și Ucraina
Tragedia Europei este că această criză ar fi putut fi prevenită. Această penurie a fost anticipată și a fost exacerbată de pandemie, a declarat Martin McKee, profesor de sănătate publică europeană la London School of Hygiene & Tropical Medicine.
Europa se bazează de mult timp pe lucrători străini din domeniul sănătății, din țările cu venituri mai mici ca soluție de rezervă, a spus el. „În mod clar, există o problemă uriașă. Și trebuie să creștem forța de muncă în domeniul sănătății, dar cred că dificultatea este că alte lucruri au depășit-o, cum ar fi prețul gazelor, războiul din Ucraina”, a spus McKee.
