Acasă Blog Pagina 1017

S-a anunțat decizia în privința pensiilor: cu cât vor crește de la 1 ianuarie. Ciolacu a dat detalii/Vești despre alocațiile pentru copii

6

După o lungă așteptare și săptămâni întregi de discuții și diverse procente avansate de politicieni, seniorii României au aflat anunțul oficial. Și procentul cu care urmează să fie majorate pensiile, de la începutul anului viitor.

După ședința de luni seară a Coaliției, atât al treilea om în stat și, totodată, liderul PSD, Marcel Ciolacu, cât și premierul Nicolae Ciucă, președintele PNL-ului, au anunțat deciziile luate atât în privința pensiilor, cât și a alocațiilor pentru copii. Ambii lideri ai formațiunilor ce fac parte din coaliția de guvernare au anunțat pe Facebook hotărârile luate pe aceste două subiecte.

Anunță un pachet social de 26,65 miliarde de lei

„În ultimele săptămâni s-a discutat foarte mult despre procente și cifre, dar mai puțin despre viața oamenilor.

Pentru PSD nu a fost niciodată vorba de cifre sau procente, ci despre oameni și despre ceea ce au ei nevoie acum. Despre echitate, despre a-i ajuta pe cei care au cel mai mult nevoie de ajutor.

În total, vom veni cu un pachet social de 26,65 miliarde de lei de #SprijinpentruRomânia.
Am considerat că fiecare categorie trebuie ajutată diferit, iar susținerea din partea statului trebuie să meargă în proporție mai mare la cei care resimt din plin efectele crizei economice. Și aici mă refer atât la persoanele active – salariații cu salariu minim – prin creșterea salariului minim la 3.000 lei (din care 200 de lei scutiți de taxe), cât și la cei care au muncit o viață și cu toate acestea au acum pensii mici. În plus, vrem să continuăm să încurajăm sectorul construcțiilor să se dezvolte și de aceea vom crește salariul minim în acest domeniu la 4.000 de lei, cu scutirile de taxe existente și în prezent”, a transmis Ciolacu, în seara zilei de luni, 21 noiembrie, pe rețeaua de socializare.

Ciolacu: Pensiile cresc cu 12,5%, de la 1 ianuarie

Acesta a anunțat că, de la 1 ianuarie anul viitor, toate pensiile vor crește cu 12,5%, iar punctul de pensie va fi de 1.784 de lei. Și nu au fost singurele vești pe care le-au primit pensionarii de la politicianul aflat în fruntea PSD-ului.

„Am spus încă din septembrie că majorarea pensiilor trebuie făcută diferențiat, sprijinindu-i mai mult pe cei care au pensii mai mici. Am fost consecvenți și am reușit să-i convingem și pe partenerii de Coaliție de justețea propunerii PSD.

Astfel, de la 1 ianuarie toate pensiile vor crește cu un procent de 12,5%, respectiv punctul de pensie va fi de 1.784 de lei. Totodată, vom continua acordarea unui sprijin țintit pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 lei astfel: 1000 de lei până în 1.500 de lei, 800 de lei până în 2.000 de lei și 600 de lei până în 3.000 de lei. Acest sprijin va fi împărțit în două tranșe pe parcursul anului 2023.

De asemenea, se va acorda un sprijin de 1.400 de lei împărțit în două tranșe semestriale ca sprijin pentru plata facturilor la energie pentru pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani și care au pensii mai mici de 2.000 de lei.

În plus, persoanele cu venituri de până la 1.700 de lei vor primi carduri pentru alimente în valoare de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului 2023”, a mai transmis Ciolacu.

Vești despre alocațiile pentru copii

Șeful PSD a precizat și faptul că s-a convenit ca persoanele cu handicap să primească o a treisprezecea indemnizație. „În ceea ce privește protejarea persoanelor cu handicap, se va acorda cea de-a 13-a indemnizație.

Totodată, se va actualiza cu rata inflației indemnizația pentru veteranii și văduvele de război – aceste indemnizații fiind înghețate din anul 2018, creșterea fiind de aproximativ 30%”, a anunțat Ciolacu.

Totodată, Marcel Ciolacu a precizat că, tot de la 1 ianuarie anul viitor, alocațiile de stat pentru copii „vor fi indexate cu rata inflației”.

Ciucă: Trebuie să asigurăm o amortizare a efectelor generate de inflația crescută

Premierul Ciucă a anunțat, la rândul său, deciziile luate în cadrul ședinței de Coaliție de luni seară, prezentând hotărârile luate în privința pensiilor pe bază de contributivitate și a sprijinului pentru pensionarii cu pensii mici, dar și a alocațiilor pentru copii.

„Pentru pensiile pe contributivitate, am decis creșterea punctului de pensie cu 12,5% începând cu data de 1 ianuarie 2023. Noua valoare a acestuia va fi, astfel, de 1.784 de lei.
Totodată, anul viitor vom continua acordarea unui sprijin țintit pentru pensionarii cu pensii mici, astfel:

1.000 de lei pentru pensiile sub 1.500 de lei, 800 de lei pentru pensiile între 1.501 și 2.000 lei, respectiv 600 de lei pentru pensiile între 2.001 și 3.000 de lei. Sumele vor fi împărțite în două tranșe care se vor acorda semestrial pe parcursul anului 2023.

Persoanele care au pensii mai mici de 1.700 de lei vor primi și anul viitor voucherele sociale de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului.

Vom acorda un sprijin de 1.400 de lei pentru plata facturilor la energie, pentru pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani şi care au pensii mai mici de 2.000 de lei. Această sumă va fi împărțită în două tranșe pentru a acoperi cheltuielile din iarna aceasta și din iarna viitoare.

Am convenit, de asemenea, ca alocațiile de stat pentru copii să fie actualizate cu rata inflației, persoanele cu handicap să primească o a treisprezecea indemnizație, iar indemnizațiile pentru veteranii și văduvele de război să fie actualizate cu rata inflației, începând din 2018, însemnând o creștere totală de aproximativ 30 de procente”, a anunțat Ciucă, pe Facebook.

Totodată, premierul și liderul Partidului Național Liberal, a ales să mai puncteze următoarele: „Perioada pe care o traversăm este una marcată de multiple crize la nivel mondial și trebuie să asigurăm o amortizare a efectelor generate de inflația crescută. De aceea, PNL s-a opus ferm unor creșteri mai mici de 15% și a obținut în negocieri creșteri totale care depășesc 15,8%”.

Infern într-o fabrică din China. 38 de morți într-un incendiu devastator – VIDEO

Un incendiu izbucnit la o fabrică din centrul Chinei a provocat moartea a 38 de persoane și rănirea altor două, a anunțat marți agenția oficială de presă Xinhua, citând autoritățile locale.

Incendiul a avut loc „luni după-amiază într-o fabrică din orașul Anyang, în provincia centrală Henan”, a precizat agenția oficială chineză, fără a oferi mai multe detalii.

Infernul din fabrică

 

Potrivit presei de stat, serviciile de urgență au fost alertate de un incendiu la ora 16.22 la compania Kaixinda Trading. „După ce a primit alerta, serviciul municipal de pompieri a trimis imediat echipe la fața locului”, a declarat televiziunea de stat CCTV.

„Securitatea publică, serviciile de intervenție în caz de urgență, administrația municipală și unitățile de alimentare cu energie electrică s-au grăbit la fața locului în același timp pentru a efectua operațiuni de salvare și ajutor”, a adăugat acesta, precizând că incendiul a fost stins până la ora 23:00.

Imaginile difuzate de mass-media de stat arată nori groși de fum negru provenind din incendiu, cu cel puțin două mașini de pompieri la fața locului care se luptă cu flăcările.

O altă înregistrare video arată carcasa carbonizată a clădirii după ce incendiul a fost stins. Un prim bilanț de 36 de morți a fost raportat, iar două persoane sunt date dispărute. În plus, două persoane au fost rănite și duse la spital, dar viața lor nu este în pericol, a relatat CCTV. Potrivit autorităților, au fost reținuți „suspecți” în legătură cu incendiul.

Accidente industriale frecvente

Tot luni, o explozie a avut loc la o uzină chimică din nordul Chinei, potrivit unui raport oficial al presei, care nu a oferit un bilanț uman, dar a raportat pagube la clădirile din apropiere. Incidentul a avut loc în Taiyuan, capitala provinciei Shanxi, potrivit Dahebao, un ziar provincial oficial, care citează autoritățile, informează TVA Nouvelles.

Potrivit unor înregistrări video postate pe rețelele de socializare, un incendiu a izbucnit la situl industrial, degajând un fum dens de culoare gri care a format un nor ciupercă imens pe cer. Alte imagini arată case avariate, cioburi de sticlă pe jos, oameni speriați ieșind din clădiri și montanți de ferestre căzuți în partea de jos a clădirilor în urma exploziei.

„Personalul a fost trimis la fața locului, incendiul a fost stins, iar bilanțul uman nu este încă cunoscut”, a precizat ziarul Dahebao pe rețeaua de socializare Weibo, citând autoritățile. Potrivit locuitorilor intervievați de presa locală, explozia s-a produs în jurul orei 17.25, iar unele persoane au fost rănite de cioburile de sticlă.

Fabrica, numită Jiangyang, a fost lovită anterior de o explozie în septembrie 2021, potrivit Dahebao. Accidentele industriale sunt frecvente în China, adesea cauzate de o slabă respectare a normelor de siguranță.

În martie 2019, o explozie la o uzină chimică din Yancheng, un oraș situat la 260 de kilometri nord de Shanghai, a ucis 78 de persoane și a devastat casele pe mai mulți kilometri în jur.

Dar unul dintre cele mai grave accidente industriale a fost cel care a avut loc în 2015 în Tianjin (nord). O explozie uriașă într-un depozit de produse chimice a ucis cel puțin 165 de persoane în acest mare oraș portuar situat la 120 de kilometri sud-est de Beijing

Poza Zilei

Elena Gheorghe. Mai verde de atât nu se poate.

Lovitură pentru polițiști. Salariile nu se măresc nici în 2023

Sindicaliștii de la Europol susțin că, la acest moment, în Guvern se discută doar despre majorarea cu 10% a salariilor tuturor bugetarilor, dar nici acest lucru nu este sigur că se va întâmpla. Din discuțiile avute la Ministerul Muncii, sindicaliștii nu cred că salariilor polițiștilor vor crește în 2023, deși, conform Legii 153/2017, majorările ar fi trebuit finalizate în 2022. Mai mult, aproape sigură e majorarea vârstei minime de pensionare, care va ajunge la 52 de ani.

Discuţiile Sindicatului Poliţiştilor Europol cu cei aflaţi în conducerea Ministerului Muncii nu au adus veşti bune pentru această categorie profesională. La acest moment se discută în coaliție opțiuni de a acorda ceva creșteri pentru toți bugetarii (maximum 10%), dar încă nu este nimic concret și se fac calcule în corelație cu deciziile privind prețurile la energie și de creștere a pensiilor, susțin sindicaliștii din MAI.

”Cele două acte normative noi, pentru pensii și salarizare, impuse de PNRR, vor ieși la lumină spre primăvară cel mai posibil, pentru că PNRR are, ca termen limită, jumătatea anului, însă este de văzut dacă incompatibilitatea noilor acte cu bugetul pe 2023 nu va împinge intrarea acestora în vigoare spre 2024. Se poartă corespondențe în triunghi cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială, aceasta din urmă oferind consultanță și României, dar și Comisiei Europene. Referitor la noua lege a pensiilor, se apreciază că pensiile militare ies din categoria celor speciale, iar contextul războiului din Ucraina le securizează în mare măsură”, se arată într-un comunicat al Sindicatului Polițiștilor Europol. Potrivit sindicaliștilor, riscurile ipotetice care vizează pensiile militare sunt de creștere a vârstei (de la un minim de 47 de ani la un minim de 52 de ani / aplicând algoritmul din lege) și de calculare nu prin raportare la 6 luni (la alegere) din ultimii 5 ani, ci prin media generală a ultimilor 5 ani. Referitor la tendința de părăsire a sistemului, mesajul este de temporizare a plecărilor, pentru că se are în vedere și un efect pe pensiile în plată (impozitare progresivă etc).

Se limitează sporurile

În ce privește noua lege de salarizare, la acest moment se lucrează la cele 12 niveluri de funcții pe domenii, pe baza recomandărilor date de Banca Mondială, urmând apoi să se aloce coeficienții de ierarhizare.

”Banca Mondială nu înțelege sistemul de salarizare din familia noastră ocupațională, cu multe sporuri calculate la o bază mică, dar s-au oferit explicații din sistem și se încearcă o menținere a ierarhiei funcțiilor și în noua lege. Se vizează de asemenea o limitare a sporurilor la 20% în loc de 30%, cu riscul unor diferențe mai mici între operativ și non-operativ. Însă principiul de bază se menține ca fiind acela de a nu pierde nimeni la salariu și de a-i prioritiza pe cei cu salariile mai mici, comprimând diferențele”, susțin sindicaliștii de la Europol. La întâlnirea de la Ministerul Muncii sindicaliștii au atras atenția că profesiile din apărare și ordine publică au rămas în coada listei ca relevanță, chiar și Legea-cadru actuală prevăzând un coeficient de doar 1,40 pentru un agent (1 fiind salariul minim pe economie).

”Dacă se vor diminua și drepturile existente, inclusiv pensiile, mulți vor alege să plece, blocând sistemul. Ca și la pensii, nu există încă o formă de proiect care să fie supusă dialogului cu sindicatele. A apărut în discuție subiectul creșterii salariului minim, la acest moment existând o divergență între Guvern și confederațiile sindicale, care cer creștere cu 500 lei (guvernul nu ar da mai mult de 100 la prima strigare), iar preocuparea MAI și MApN ar fi că, la o creștere a salariului minim cu 500 de lei, unele funcții de agent/subofițer vor urca peste cele mai mici funcții de ofițer, bulversând ierarhia”, mai precizează Sindicatul Polițiștilor Europol.

Actualizarea unui drept salarial, posibilă

Sindicaliștii spun că vor insista, anul viitor, pe actualizarea unui drept salarial, care ar putea compensa înghețările salariilor din 2023. ”Subiectul, care a fost discutat pe 17 august 2022 cu ministrul Muncii, dar și cu consilierul de stat  din Cancelaria prim-ministrului României, Iulian Chifu, a fost reluat în întâlnirea de la Ministerul Muncii și s-a concretizat printr-o solicitare scrisă, urmând atragerea în acest demers a MAI și a Guvernului”, se arată într-un comunicat al Sindicatului Polițiștilor Europol.

Studiu amplu efectuat pe medici. Autoritățile vor să vadă ce efect a avut vaccinul

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a lansat un al doilea protocol generic pentru studiile privind eficacitatea vaccinului Covid-19 în rândul personalului medical. Practic, ECDC recomandă spitalelor să îndeplinească obligațiile producătorilor de vaccinuri și să monitorizeze, la sânge, ce fel de imunitate au, în fața virusului, persoanele vaccinate cu două sau mai multe doze. 

Pentru că producătorii de vaccinuri Covid -19 și-au încheiat minimele obligații prevăzute în contractele semnate cu Comisia Europeană, ECDC a decis să continue studiile de eficacitate, asigurându-se că au și costuri reduse. Astfel, aceste studii vor fi efectuate în spitale, pe personalul medical, care ar trebui să se înroleze voluntar și, timp de 3 luni, să fie monitorizat, pentru a se vedea ce efect au avut dozele de vaccin. Autoritatea europeană recunoaște faptul că este dificil de realizat în spitale studii aprofundate, dat fiind că peste 90% din personalul medical a fost vaccinat.

”Cu cunoștințele actuale, este dificil de determinat imunitatea conferită de infecția naturală. Persoanele infectate anterior pot fi mai puțin probabil să accepte vaccinarea și unele pot avea imunitate, fapt care va duce la o subestimare a eficacității vaccinului”, arată ECDC. Instituția a admis faptul că protocolul este necesar, dat fiind lansarea rapidă a vaccinului Covid-19, și că trebuie făcute studii ulterioare implementării programelor de vaccinare.

”Tot personalul medical eligibil pentru a fi vaccinat cu un vaccin Covid-19 poate fi înscris în studiu, inclusiv cei care au fost deja vaccinați cu schema vaccinare primară, cei care au primit doze de rapel, cei care intenționează sau nu intenționează să fie vaccinați și cei care nu sunt siguri dacă să fie vaccinați. La înscriere, participanții la studiu completează un sondaj inițial de înscriere despre demografii, comorbidități clinice și comportamente legate de muncă și comunitate legate de riscul de infecție”, se arată în protocolul ECDC.

Nevaccinații, excluși din studiu

Cu toate că, inițial, protocolul prevede și înscrierea în studiu a celor care încă nu s-au vaccinat, acest lucru urmărește, de fapt, vaccinarea personalului medical. Și asta pentru că protocolul ECDC stipulează că personalul medical din spitale care nu este eligibil pentru vaccinarea Covid-19 sau pentru care vaccinarea este contraindicată sau care nu a semnat un formular de consimțământ informat va fi exclus de la participarea la studiu.

”Pe parcursul studiului, participanții ar trebui să fie urmăriți activ pentru suspiciunea de infecție cu Covid-19 prin monitorizare regulată, aceștia fiind obligați să raporteze săptămânal apariția oricăror simptome legate de acest virus și orice modificări ale expunerilor cu risc ridicat la infecție (atât profesionale, cât și personale), iar probele probele de ser trebuie colectate periodic (la înscriere și ulterior, la fiecare 6-8 săptămâni) de la participanți. Acest protocol generic este destinat în primul rând să ghideze implementarea studiilor finanțate de ECDC. Cu toate acestea, ECDC încurajează aprobarea și implementarea activă a acestui protocol și dincolo de studiile finanțate de ECDC, pentru a consolida baza de dovezi pentru viitoarele decizii de politică. Utilizarea protocoalelor consistente va facilita comparabilitatea rezultatelor studiilor între studii, țări și locuri de studiu”, se mai precizează în protocolul ECDC.

Ce se va urmări?

Obiectivele studiului sunt măsurarea eficacității vaccinurilor Covid-19 împotriva infecției asimptomatice confirmată de laborator, împotriva infecției simptomatice, împotriva infecției severe cu Covid-19 și împotriva variantelor de interes ale SARS-CoV-2. Totodată, studiul va urmări eficacitatea unui anumit produs vaccinal și a combinației de produse diferite, eficacitatea după timpul de la vaccinare și între dozele de vaccin, pe diferite grupe de vârstă, după sex, la diferite comorbidități cu risc ridicat, la cei cu infecție anterioară cu SARS-CoV-2, precum și la reinfectare în perioada de studiu.

Miza mașinilor electrice. Europa, dezarmată în fața protecționismului american / Biden începe un nou război comercial

Producție mai mică și perspective de vânzări slabe pe piața americană. Aceasta este provocarea cu care se confruntă industria europeană în fața protecționismului american.

 

La jumătatea lunii august, președintele american Joe Biden a semnat Legea privind reducerea inflației (IRA), în care secțiunile referitoare la sectorul industrial au fost considerate discriminatorii și problematice.

BMW joacă cum cântă Casa Albă

Aceste secțiuni dau prioritate industriei locale și pun presiune asupra industriei europene deja în dificultate, comenta ulterior Le Figaro. Odată intrată în vigoare, IRA a provocat reacții puternice în marile economii ale lumii, inclusiv cele din Europa.

Numai în sectorul mașinilor electrice (EV), se pot prevedea următoarele efecte: în domeniul producției, această măsură extrem de restrictivă obligă întreprinderile să își mărească cota de producție în SUA.

Potrivit unei estimări a Automotive News Research & Data Center, creditul fiscal propus în IRA avantajează mai multe bunuri produse pe plan intern în detrimentul celor importate, accelerând afluxul de investiții ale companiilor străine în SUA, contribuind astfel la creșterea numărului de vehicule electrice fabricate în SUA, inclusiv a celor de mărci europene.

În acest context, constructorul auto german BMW s-a declarat pregătit să investească 1,7 miliarde de dolari în producția de vehicule electrice și baterii în SUA, după ce în aprilie a anunțat că va înființa a doua sa fabrică în această țară, informează Xinhua.

În ceea ce privește vânzările, producătorii europeni sunt mai puțin competitivi decât concurenții lor locali pe piața americană, din cauza presiunii protecționiste.

Poziție dominantă a companiei Tesla pe piața SUA

Potrivit Automotive News Research & Data Center, compania Tesla a lui Elon Musk deține o poziție dominantă în ceea ce privește vânzările de vehicule electrice în SUA, cu o creștere stabilă în al treilea trimestru.

Deși mărcile auto europene înregistrează o creștere destul de slabă, acestea nu reușesc să recâștige dominația care le-a aparținut cândva și se pare că sunt depășite, în special sub IRA, de mărci locale, inclusiv Cadillac și Lincoln.

Confruntați cu aceste efecte, producătorii europeni de vehicule electrice se află, prin urmare, într-o situație dificilă. În general, lanțul industrial european riscă de fapt să se prăbușească sub amenințarea americană, „IRA riscă să producă un șoc industrial major pentru industria franceză și europeană”, a avertizat ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, luna aceasta.

Cu toate acestea, îngrijorat de incertitudinea situației economice internaționale, Washington mizează mai mult pe securitatea lanțului său industrial. Casa Albă a anunțat, la începutul conflictului ruso-ucrainean, mai multe măsuri pentru a-și restabili poziția de lider industrial, potrivit Forbes.

În cadrul acestei acțiuni, IRA nu se ocupă doar de reducerea inflației, contrar a ceea ce sugerează numele său, ci va avea o influență majoră asupra strategiei energetice și industriale a SUA. Având în vedere caracterul său protecționist, subvențiile sale pe scară largă „riscă să adâncească și mai mult acest decalaj (de competitivitate)”, a avertizat Le Maire.

Macron: „Este nevoie de o trezire europeană”

Competitivitatea industriei europene este în pericol, mai ales din cauza penuriei de energie și a conflictului ruso-ucrainean. În contextul creșterii prețurilor la energie, multe companii industriale europene se mobilizează în favoarea sobrietății energetice.

Având fabrici în unele dintre cele mai dependente regiuni din Europa de gaze naturale, compania germană Volkswagen ia în considerare posibilitatea de a se muta în alte locații de pe bătrânul continent, cu un acces mai bun la transportul de gaze naturale lichefiate (GNL), pentru a-și reduce costurile.

Preocupați de aceste probleme comune, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au convenit să avertizeze asupra amenințării IRA în timpul întâlnirii tête-à-tête de luna trecută. „Cred că (IRA) nu este prietenoasă”, a declarat Macron pe 8 noiembrie, înainte de a adăuga: „Este nevoie de o trezire europeană în acest sens”.

Cu toate acestea, Washingtonul intenționează să evite un „război comercial” cu Europa, cu un cost mai mic. La 31 octombrie a avut loc o reuniune pe tema IRA între miniștrii comerțului din UE și omologul lor din SUA pentru a reduce tensiunea bilaterală în această privință. Ministrul ceh al Industriei și Comerțului, Jozef Sikela, a subliniat cu această ocazie că „acest text este extrem de protectionist”, în timp ce nu a existat nicio revenire asupra atitudinii americane.

Soluția piețelor emergente

Cu toate acestea, există încă modalități de promovare a industriei europene. Diversificarea în continuare pe piețele emergente, cum ar fi Asia sau America de Sud, ar putea fi o opțiune bună. Potrivit statisticilor Federației Automotive ASEAN, piața indoneziană a automobilelor crește considerabil în ciuda pandemiei Covid-19. Datorită performanțelor extraordinare și a perspectivelor bune ale pieței din Indonezia, producătorul auto multinațional Stellantis intenționează să ofere mai multe vehicule clienților locali în anii următori..

După disputele legate de ajutorul acordat producătorului american de avioane Boeing, după tarifele aplicate oțelului european și, de data aceasta, la vehiculele electrice, este inevitabil ca Europa să se confrunte cu noi obstacole din partea SUA. Dar, în fața amenințării protecționiste, poate intensifica colaborarea cu partenerii săi emergenți pentru a asigura reziliența lanțului său industrial.

În numele „justiției climatice”, mass-media mainstream cere depopularea planetei!

Mass-media controlată de corporații consideră că populația totală a depășit deja orice limită suportabilă. 8 miliarde de oameni, cifra avansată de câteva zile de toate sursele mainstream, înseamnă că Terra este suprapopulată și nu mai poate face față provocărilor prezentului, drept pentru care este nevoie să înceapă un proces de reducere a numărului de locuitori. Agenția Reuters chiar insistă că trebuie să înceapă depopularea în numele „justiției climatice”!

Gloria Dickie este o jurnalistă cunoscută pentru opiniile sale eco-anarhiste. Într-un material publicat de Reuters, ea susține că, dacă omenirea vrea să oprească încălzirea globală și să rezolve problema schimbărilor climatice, soluția este reducerea numărului de locuitori de pe glob, căci planeta a devenit suprapopulată!

Doar astfel clima Pământului se va vindeca!

Iar dacă depopularea planetei nu este realizată în cel mai scurt timp, avertizează oengista de mediu de la Reuters, atunci vor exista „mai multe dificultăți pentru regiunile care se confruntă deja cu un deficit de resurse din cauza schimbărilor climatice”.

Filosofia pe care se bazează această vuvuzea a Davosului are la bază gândirea eco-extremistului Paul Ehrlich, un așa-zis licențiat de mediu. Ehrlich a scris  o carte numită „Bomba populației” în care, practic, promovează genocidul în masă ca leac pentru schimbările climatice! Și, atenție, cartea a văzut lumina tiparului în 1968, pe când până și cei mai virulenți luptători pentru protejarea climei se speriau de ei înșiși și nu îndrăzneau a vorbi despre suprapopularea planetei și nevoia de sacrificare a umanității.

Însă Reuters vorbește azi, în 2022, despre „bomba populației” și combină această teorie cu schimbările climatice care, foarte probabil, vor provoca „migrație în masă și conflicte în deceniile următoare”.

Revista Smithsonian arată că propaganda reducerii populației planetei a dus la „abuzuri ale drepturilor omului în întreaga lume”. Dar pentru mass-media mainstream, e cel mai bun argument împotriva crizei imigranților. Astfel, folosind acceastă scuză, se perpetuează noțiunea falsă că „ilegalii” iau cu asalt țările din Europa, plus America, deoarece „clima de la ei de acasă este degradantă”.

Propaganda Reuters sună ca o scenă din „Infernul” regizorului de film Ron, care în 2016 prezenta o scenă prin care eroul său principal lupta împotriva suprapopulării Terrei.

Însă, ce este grav, e că propaganda gândită de presa mainstream duce la influențarea deciziilor politice majore. Iar azi, în lumea întreagă, nimic nu trece de filtrul „ecologiștilor”, în fapt niște portavoci ale multinaționalelor care stau ferite de camerele de luat vederi. Economia UE și politicile dictate la/de Bruxelles au la bază (și) recomandările tuturor ONG-urilor de mediu, vezi inclusiv Acordul de la Paris, care practic impune închiderea industriei europene în numele „justiției climatice”.

În concluzia articolului scris de Dickie pentru Reuters se susține că factorii de decizie politică trebuie să ia măsuri drastice care să prevină supraconsumarea resurselor deoarece oamenii „concurează cu fauna sălbatică pentru apă, hrană și spațiu”.

S-a încheiat anul de glorie al dolarului?

Dolarul puternic se prăbușește? Indicele DXY, care  îi urmărește evoluția în raport cu un coș valutar ponderat, este în scădere din octombrie și a suferit o nouă cădere luna aceasta.

Cea mai populară explicație este reprezentată de diferențele dintre ratele dobânzilor. Ratele mai mari din SUA atrag bani din străinătate, atrași de randamentele sporite, ceea ce duce la creșterea dolarului.

Dar dacă Rezerva Federală încetinește ritmul de majorare a ratelor – sau face o pauză – acest lucru elimină brusc un avantaj cheie pentru dolar.

În ultimele două săptămâni, dolarul a scăzut de la un maxim al ultimilor 20 de ani, deoarece semnele de relaxare a inflației în SUA au alimentat speculațiile că Fed va încetini în curând creșterea ratelor.

Bancnota verde a scăzut cu peste 4% față de un coș de șase monede similare până acum în noiembrie, fiind pe cale să înregistreze cea mai mare pierdere lunară din septembrie 2010, potrivit datelor Refinitiv. Totuși, pentru anul în curs a crescut cu aproximativ 11 procente.

Scăderea din această lună vine în contextul în care investitorii analizează primele indicii că inflația din SUA ar putea fi în sfârșit domolită, ceea ce ar putea deschide calea pentru ca Fed să reducă viteza cu care a crescut costurile de împrumut. “Asta formează baza pentru povestea dolarului mai slab”, a declarat Thierry Wizman, strateg financiar la Macquaire.

Fără îndoială, Fed și dezinflația contează, fie și doar pentru că acestea sunt forțe macro dominante care afectează practic toate piețele, relatează Public News Time.Dar lumea este blocată într-un război valutar invers, în care băncile centrale își apără mondele de creșterile ratelor Fed cu creșteri proprii (și, în unele cazuri, cu intervenție directă în valută).

Rezerva Federală stabilește ritmul de înăsprire la nivel mondial. Și dacă încetinește ritmul, toți ceilalți  vor face la fel. Alte bănci centrale fac majorări pentru a nu rămâne în urma Fed – dar nu au niciun motiv să o devanseze. Diferențele de rate de astăzi s-ar putea să nu se mai reducă atât de repede.

Dolarul este un refugiu sigur împotriva riscurilor geopolitice, însă a întâmpinat o rezistență a economiilor din Europa, care merg mai bine decât și-au imaginat mulți, în timp ce euro și-a oprit scăderea din ultimele luni. Prețurile mai scăzute ale energiei și stimulentele fiscale au redus șansa unei recesiuni profunde.

Terminați cu alba-neagra climatică: lumea nu va fi niciodată de acord cu eliminarea treptată a petrolului!

Lumea nu a reușit să ajungă la un acord pentru a opri arderea combustibililor fosili. După două săptămâni de negocieri, un proiect de decizie în cadrul conferinței COP27 a Națiunilor Unite privind clima de la Sharm El Sheikh, Egipt, a promis un fond de compensare pentru daunele cauzate de schimbările climatice, dar nu a fost pe măsura presiunilor din partea SUA și a Europei pentru o „reducere treptată” a petrolului, gazelor și cărbunelui.

Deși la conferința de anul trecut de la Glasgow s-a convenit asupra unei reduceri treptate a cărbunelui, alți combustibili fosili vor rămâne imuni.

Peste 20 de ani, notează Bloomberg, este probabil ca la reuniunile globale privind clima să nu se ajungă la un acord privind reducerea treptată (și cu atât mai puțin eliminarea treptată) a combustibililor fosili. Și asta este în regulă – pentru că ceea ce contează nu sunt cuvintele dintr-un acord internațional, ci dacă emisiile de carbon scad suficient de repede. În această privință, perspectivele sunt mult mai bune.

Există un motiv simplu pentru care este atât de dificil să se ajungă la un consens în cadrul reuniunilor ONU. Discursul lansat la sfârșitul reuniunilor COP nu sunt doar cuvinte, ci un text cvasi-juridic care servește la dezvoltarea angajamentelor obligatorii din Acordul de la Paris din 2015.

Dacă doar una dintre cele 193 de părți la acest tratat se opune deciziei conferinței, nu va exista niciun acord care să fie anunțat. Acesta este motivul pentru care militanții, lobbyiștii pentru combustibili fosili și diplomații se luptă atât de mult pentru fiecare accent. Decizia COP nu este chiar o lege, dar influențează totuși acțiunile guvernelor și ale companiilor din lumea reală.

Pe măsură ce ne îndreptăm pe drumul spre zero net, un număr semnificativ de membri ai ONU se simt inconfortabil în legătură cu destinația.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol numără 13 state, iar alte 11 state fac parte din gruparea OPEC+. Adăugați țările non-OPEC+ și care depind în mare măsură de petrol și gaze – precum Guyana, Qatar și Turkmenistan – și veți avea până la 50 de delegații, în funcție de cum trageți linia. Pentru acest grup, echivalent cu un sfert din statele membre ale ONU, angajamentul de a elimina treptat petrolul este un jurământ de a-și micșora propriile economii.

Situația petrolului și a gazelor naturale este diferită de cea a cărbunelui. Greu, murdar și scump de transportat, combustibilul solid este mult mai greu de comercializat decât petrolul. Doar o jumătate de duzină de țări sunt mari exportatori. Aproape niciuna nu îl consideră ca fiind esențial pentru economiile lor, așa cum este petrolul pentru zeci de națiuni. Acest lucru face ca reducerile să fie mult mai ușor de negociat.

Timp de decenii, principalul clivaj în discuțiile privind mediul a fost între națiunile bogate și cele sărace. Această diviziune a rămas stabilă atât de mult timp deoarece, la un anumit nivel, dezvoltarea economică este pur și simplu un proces de utilizare a mai multă energie. Într-o perioadă în care combustibilii fosili erau singura sursă de energie viabilă și ieftină, promisiunea de a reduce emisiile era o promisiune pentru ca țările sărace să rămână sărace.

Ceea ce își dorește populația este energie și alimente la prețuri accesibile. Timp de aproximativ un secol, combustibilii fosili au fost singura modalitate de a oferi acest lucru – dar consumatorilor nu prea le pasă dacă scuterul lor este alimentat cu petrol sau aragazul cu gaz, atâta timp cât funcționează și nu costă prea mult.

Viitorul care se cristalizează va fi profund perturbator pentru țările care depind cel mai mult de exporturile de combustibili fosili – dar, în cele din urmă, consumatorii și importatorii sunt cei care vor decide pe ce surse de energie să se bazeze.

Nicușor Dan sesizează DNA-ul, pentru „nereguli depistate” la CSM București. De ce anume e acuzată Gabriela Szabo

6

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a ales să anunțe, luni, 21 noiembrie, că se va adresa Direcției Naționale Anticorupție (DNA) cu o sesizare în legătură cu anumite nereguli ce ar fi fost identificate la Clubul Sportiv Municipal (CSM) București.

Edilul Bucureștilor susține că în urmă cu patru ani, în 2018, mai exact CSM-ul ar fi plătit prime de circa 1 milion de lei unor angajați care nu aveau dreptul la acești bani, fiind vorba, spune primarul, de personal administrativ.

„Voi sesiza DNA pentru nereguli depistate la Clubul Sportiv Municipal (CSM București) ca urmare a unei verificări a Corpului de Control care a vizat activitatea CSM în perioada 2017-2022.

În anul 2018, CSM a plătit prime în valoare totală de 1.076.330 de lei unor angajați care nu aveau dreptul la acești bani, mai exact personalului administrativ. Primele pentru câștigarea competițiilor se puteau acorda potrivit legislației în vigoare la acel moment numai sportivilor și colectivelor tehnice (antrenori, medici, kinetoterapeuți)”, susține Nicușor Dan într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Nicușor Dan arată cu degetul către Gabriela Szabo: „Tot sub formă de primă”

Primarul Capitalei menționează și numele fostei mari atlete Gabriela Szabo, de această dată cu referire la postura acesteia de director general al CSM București.

Citiți și: Gabi Szabo, victima războiului politic dintre Nicușor Dan şi Firea! SCANDAL la CSM Bucureşti

Gabriela Szabo

„O parte consistentă din suma totală achitată personalului administrativ, respectiv 190.965 de lei, a fost încasată în mai multe tranșe de directorul general al CSM, Gabriela Szabo tot sub formă de primă.

Totodată, Corpul de Control a identificat și un posibil conflict de interese generat de un contract încheiat de conducerea Clubului în 2018 cu o firmă cu care Gabriela Szabo a încheiat ulterior, în același an, un contract de cesiune de drepturi de autor”, susține Nicușor Dan în același mesaj.

Se acuză aproximări nefundamentate

Ce a mai ținut să precizeze Nicușor Dan în acest caz? Iată: „Pe lângă aceste probleme, s-au constatat și că reorganizările succesive ale instituției, făcute în 2017-2019, au fost deficitare, neducând la o îmbunătățire a activității.

Litigiile din perioada 2018-2022 au generat costuri de 2.928.065 de lei reprezentând cheltuieli cu avocații. La acestea se adaugă despăgubiri și cheltuieli de judecată în valoare de 1.722.852 de lei (până la acest moment).

De asemenea, nu s-a găsit o bază de date a numărului de sportivi, pe secții și pe vârste, astfel că toate cifrele furnizate către PMB pentru intervalul 2018-2022 au fost niște aproximări nefundamentate.

În plus, nu există o procedură cu privire la transferul sportivilor, cu privire la criteriile care trebuie avute în vedere în procesul de selectare a unui sportiv, la cum se aproximează valoarea unui sportiv, fapt care a dus de-a lungul vremii la pierderi financiare”.

La finalul postării sale, primarul Capitalei susține că, în urma neregulilor administrative găsite, a fost sesizată comisia de disciplină, fiind dispuse „măsuri de remediere a situației”.

Rămâne de văzut dacă Gabriela Szabo va alege să reacționeze public la mesajul acuzator venit din partea actualului primar al Capitalei.

Creditorii fluieră a pagubă: imperiul criptomonedelor le datorează 3 miliarde de dolari

0

FTX, bursa de criptomonede care s-a prăbușit pe fondul unei crize de lichidități la începutul acestei luni, datorează creditorilor 3,1 miliarde de dolari, conform unor noi documente judiciare.

Creditorii, ale căror nume nu au fost dezvăluite, fac parte din vasta gamă de persoane și instituții implicate în insolvența FTX. Cele mai mari 50 de creanțe provin de la clienți cărora li se datorează 21 de milioane de dolari sau mai mult.

În SUA, companiile falimentare sunt obligate să dezvăluie informații despre datoriile lor în cadrul procedurilor de insolvență. Creditorii vor avea ocazia să se pronunțe asupra celei mai bune modalități de rambursare a datoriilor de către FTX pe măsură ce se desfășoară procedura de faliment.

În documentele preliminare ale instanței, FTX a declarat că are active și pasive de cel puțin 10 miliarde de dolari fiecare. FTX Europe, filiala regională a bursei de criptomonede aflată acum în procedură de faliment, a solicitat fără succes o licență de tranzacționare în Elveția.

FTX Trading și aproximativ 100 de companii afiliate încep o revizuire strategică a activelor globale, ca parte a procesului de faliment în cadrul procedurilor judiciare desfășurate la US Bankruptcy Court, Delaware.

Cazul oferă un portret izbitor al numărului mare de entități care au investit considerabil, au împrumutat bani sau s-au angajat în alt mod cu o companie veche de trei ani care nu a făcut prea multe pentru a demonstra că poate proteja în mod corespunzător activele care i-au fost încredințate.

FTX a primit capital de la o serie de firme de investiții, printre care Sequoia Capital, BlackRock și Tiger Global, precum și de la entități precum Ontario Teachers’ Pension Plan. De asemenea, a încheiat o serie de sponsorizări sportive cu părți care includ echipe din National Basketball Association și Major League Baseball. Și firma de cercetare criptografică Chainalysis a declarat că a făcut afaceri cu FTX și că i se datorează bani.

Zeci de clienți de retail se vor alătura creditorilor și vor aștepta ca instanța să împartă bunurile; pentru mulți dintre ei conturile au fost înghețate. Într-un document depus săptămâna trecută, FTX a revizuit numărul de creditori potențiali de la 100 000 la un milion.

Când doi se ceartă, al treilea câștigă. China sapă groapa relațiilor UE-SUA

Subtilitățile diplomatice nu pot ascunde prăpastia dintre viziunea Americii despre China ca principalul său competitor și interesele Germaniei de a menține o relație comercială de vârf.

Este una dintre crăpăturile care se infiltrează într-o relație dintre europeni și americani. Deși încearcă să lase epoca Trump în urmă, există un risc de coliziune.

Europa nu mai este văzută de Casa Albă ca un „dușman” care se îndreaptă asupra securității americane, care profită de exporturile superioare cu un euro subevaluat și îi încredințează Rusiei aprovizionarea cu energie.

Cei doi aliați sunt pe aceeași pagină geopolitică în ceea ce privește invazia Ucrainei, Germania fiind acum dispusă să cheltuiască pentru apărare și mai puțin pe gazul rusesc.

Cu toate acestea, SUA consideră că UE nu face suficient: nu trimite mai mult sprijin militar sau financiar la Kiev și nu este suficient de dură în contracararea Chinei.

Viziunea UE despre Beijing ca partener este prea tulbure pentru Washington, relatează Bloomberg. În Europa, resentimentele cresc din cauza disparităților economice tot mai mari cu SUA. Excedentul comercial al zonei euro este acum un deficit, deoarece importurile scumpe de energie sărăcesc consumatorii europeni, în timp ce îmbogățesc exportatorii americani.

Achizițiile de bunuri de folosință îndelungată (automobile, electrocasnice) în SUA sunt în creștere cu 24% din decembrie 2019, dar au scăzut cu 6,7% în Franța, potrivit strategului Nicolas Goetzmann. Noile subvenții protecționiste ale SUA pentru vehiculele electrice dezavantajează producătorii din UE și încurajează importurile din China.

Emmanuel Macron se va întâlni cu Joe Biden la 1 decembrie. O provocare este aceea de a-i demonstra de ce Franța și Europa ar trebui cultivate ca parteneri, mai degrabă decât considerate irelevante.

Vizita cancelarului german Olaf Scholz în China a fost văzută la Washington ca un semn sfidător al apropierii Berlinului de o putere autoritară, după dependența energetică de Rusia.

Deși nu este în totalitate aliniată cu SUA, Franța poate cel puțin să se poziționeze mai aproape de Washington decât Berlinul. China este partenerul comercial nr. 5 al Franței, cu un total de aproximativ 87,3 miliarde de dolari, dar este partenerul nr. 2 al Germaniei, cu 236 de miliarde de dolari.

“Uniunea Europeană trebuie să găsească alternative la Rusia și China”, a declarat șeful diplomației europene Joseph Borell. Întrebat dacă UE este un partener mai atractiv în Asia Centrală şi în afara acesteia, Borrell a spus că noua strategie a UE, numită Global Gateway, “este modul nostru de a ne arăta ambiţia şi prezenţa politică”. Dar şi chinezii îşi vând eficient iniţiativa lor Belt and Road, lansată cu ani în urma europenilor – un alt punct nevralgic al relațiilor cu SUA.

Atunci când Macron s-a întâlnit cu Xi Jinping în marja summitului G20, a fost mai în ton cu poziția lui Biden decât cu cea a lui Scholz. Parisul are „o carte de jucat” în timp ce aliații europeni se luptă pentru influență, spune politologul spune Jeremie Gallon.

Însă președintele Franței va avea în vedere la întâlnirea cu Biden episodul umilitor AUKUS, în care un acord australian de cumpărare a submarinelor franceze a fost abandonat în favoarea unei alianțe cu Regatul Unit și SUA.

O singură vizită la Washington DC nu va fi un panaceu. Nivelurile de încredere dintre Franța și SUA au fost umbrite de ambiguitatea legată de presiunea Parisului pentru o apărare europeană sau condusă de Franța.

În timp ce Macron conduce singura putere nucleară și cea mai credibilă armată a UE, el i-a mai supărat pe americani și prin faptul că nu a preluat conducerea în ceea ce privește asistența militară acordată Ucrainei și prin ironii din trecut cu privire la scopul NATO.

Marea problemă rămâne poziția ezitantă a SUA privind sprijinul economiilor UE, în contextul în care europenii nu găsesc alternative la comerțul cu China. Dacă Washingtonul dorește cu adevărat să răspândească „friend-shoring-ul” în rândul aliaților și partenerilor NATO, ar trebui să găsească un compromis cu UE. Când doi se ceartă, China câștigă.

Cel mai vertical oraș din lume. Petromonarhiile, pe valul mega-proiectelor uluitoare

1

Regiunea Golfului Arabic este singura din lume cu  previziuni de creștere economică, investind profiturile obținute din petrol în mega-proiecte imobiliare.

Mulți lideri din Golf recunosc că este puțin probabil ca boom-ul construit pe prețuri ridicate ale petrolului și ale proprietăților să dureze, dar această problemă veche poate aștepta – petrecerea are loc acum.

Cu 28 de clădiri de peste 300 de metri înălțime, majoritatea construite în ultimii 10 ani, Dubai este cu ușurință cel mai vertical oraș din lume, făcând ca până și Manhattan și Shenzhen din China să pară plate prin comparație.

Aflat în prezent în cel de-al treilea și cel mai efervescent boom imobiliar din ultimul deceniu, Dubaiul stabilește recorduri în ceea ce privește numărul și valoarea clădirilor vândute, prețurile crescând cel mai rapid la nivelul superior al pieței.

Conversațiile în numeroasele restaurante cu branduri globale din Dubai, de la Armani la Zuma, se învârt în jurul întrebării care miliardar a plătit mai mult pentru cea mai recentă vilă de lux.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care includ Dubai și Abu Dhabi, reprezintă aproape 75% din economia Golfului și găzduiesc centrele sale financiare. Încasările din ofertele publice inițiale au scăzut până acum în mare parte din lume până în acest an – prăbușindu-se cu 95% la New York, la puțin peste 7 miliarde de dolari – dar au crescut de peste trei ori în Riad, de cinci ori în Abu Dhabi și au urcat de la zero la 7 miliarde de dolari în Dubai.

Boom-ul din Golf a început lent, apoi a luat avânt când prețurile petrolului au început să urce la începutul anului 2020, notează Financial Times. Dubai și Riad atrag o gamă din ce în ce mai largă de cumpărători străini, de la marile fonduri speculative la magnații ruși care caută un refugiu în fața sancțiunilor legate de războiul din Ucraina.

Pentru a întrece Burj Khalifa din Dubai, cea mai înaltă clădire din lume,  saudiții au început luna trecută lucrările la The Line, un „oraș liniar” de 100 de kilometri lungime, format din doi zgârie-nori paraleli, care ar fi de departe cea mai lungă și cea mai mare clădire din lume, în cazul în care proiectul va fi într-adevăr finalizat. Ideea este: construiește un proiect spectaculos de mare și ei – celebrități globale, finanțiști, antreprenori în tehnologie – vor veni.

 

Cine a fost ales “cel mai prost șef din lume”

2

Responsabil pentru concedierea  a sute de angajați în martie, directorul general al companiei de feriboturi P&O Peter Hebblethwaite a fost ales luni „cel mai prost șef din lume”, în marja Congresului Confederației Internaționale a Sindicatelor (CSI).

În cadrul unui vot online deschis, șeful transportatorului britanic i-a devansat pe omologul său american de la Amazon, Jeff Bezos, și pe directorul general al companiei aeriene australiene Qantas, Alan Joyce, a precizat confederația pe Twitter.

CSI, care a organizat votul cu ocazia Congresului său de la Melbourne, selectase alți trei candidați pentru titlul de „cel mai prost șef al anului”: Gina Rinehart, aflată în fruntea grupului minier australian Hancock Prospecting, Howard Schultz ( Starbucks) și Ahmed bin Said Al-Maktoum (CEO și fondator al Emirates Group).

„Rușinea lui Peter Hebblethwaite atinge cote internaționale după ce a fost votat cel mai prost șef din lume”, a comentat Stephen Cotton, secretarul general al CSI.

Hebblethwaite a fost pedepsit de internauți pentru că a concediat peste noapte aproape 800 de angajați și i-a înlocuit cu muncitori plătiți sub salariul minim din Marea Britanie. În urma acestor concedieri, autoritățile au lansat atât o anchetă penală, cât și una civilă.

În apărarea sa, șeful P&O a tot repetat că modelul de costuri al companiei era nesustenabil și că aceasta pierdea 100 de milioane de lire sterline pe an.

Într-un comunicat avertisment, CSI a subliniat că directorii generali trebuie să apere drepturile angajaților, să le asigure condiții de muncă sigure, respect și demnitate.

Casa Ferrari, omagiu primului „Cavallino Rampante”

0

Abu Dhabi a fost gazda celui mai recent eveniment Casa Ferrari în weekendul de Formula 1, când entuziaștii mărcii s-au adunat pe terenul de golf Yas Links pentru a sărbători moștenirea constructorului italian.

Publicul s-a adunat în fața unui ecran uriaș pe care erau afișate toate cursele de Grand Prix la care au participat bolizii Ferrari.

Piesa centrală a evenimentului a fost prima mașină Ferrari din istorie, 125 S, cu un motor V-12. Se remarcă prin faptul că a adus primele succese în curse în 1947, marcând o piatră de hotar pentru marca care a ajuns să obțină cele mai multe victorii în Formula 1 din istorie.

125 S, unic exemplar restaurat, proiectat de Franco Cortese și evaluat la 10 milioane de dolari, a stat alături de noile modele Ferrari 296 GTB și 296 GTS.

Casa Ferrari se află acum la al treilea an de activitate în Orientul Mijlociu și atrage oameni din întreaga regiune. Este un mini-festival conceput pentru a celebra nu numai moștenirea automobilistică a producătorului, ci și elemente ale stilului de viață de lux cu care este asociată marca.

125 S se va îndrepta spre Ferrari World Abu Dhabi, tot pe insula Yas, unde va rămâne până pe 2 decembrie. Mașina va ajunge apoi în Dubai, pentru a fi expusă la showroom-ul Al Tayer Motors între 5 și 14 decembrie.

Ferrari şi-a îmbunătăţit estimările de profit şi venituri pentru întregul an 2022, după ce în trimestrul al doilea a înregistrat rezultate record iar carnetul său de comenzi a atins un nou maxim istoric.

„Aurul roșu”, răzbunarea minerilor!

0

Lumea este obsedată de petrol și gaze naturale. Cuprului i se acordă mult mai puțină atenție, dar  rămâne unul dintre cei mai buni conductori de electricitate, al doilea după argint, care este mult mai scump. Asta face ca “aurul roșu” să fie o rotiță critică în tranziția energetică.

Este motivul pentru care Robert Friedland, un pionier legendar al industriei și co-președinte al companiei canadiene Ivanhoe Mines,  spune că, după ani de investiții insuficiente, acum a venit „răzbunarea minerilor”. Pe măsură ce lumea se îndepărtează de combustibilii fosili și adoptă energia eoliană, solară și vehiculele electrice, cuprul va fi foarte solicitat.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, o turbină eoliană offshore necesită aproximativ 8 tone de cupru pe megawatt. O centrală electrică alimentată cu gaz necesită 2 tone pe megawatt. Un automobil mediu, alimentat cu benzină sau motorină, folosește aproximativ 25 de kilograme de cupru; o mașină electrică are nevoie de două ori mai mult.

În trecut, prețul cuprului obișnuia să urce și să coboare odată cu ciclul economic.Prețurile mai mari însemnau o creștere economică puternică; prețurile mai mici indicau că o recesiune se anunța la orizont.

Nu mai e cazul în prezent. Chiar și în pragul recesiunii, prețurile cuprului sunt ridicate. Metalul se vinde la peste 8.000 de dolari pe tonă, cu mult peste media sa de 6.750 de dolari pe 10 ani. În ultimele două luni, pe măsură ce nori economici negri se adunau deasupra SUA, Europei și Chinei, prețul cuprului a crescut de fapt cu aproape 10%.

Atunci când creșterea economică se va accelera, poate spre a doua jumătate a anului viitor sau începutul lui 2024, prețul cuprului ar putea să crească, și chiar foarte mult.Cât de mult? A stabilit un maxim record de 10.845 de dolari pe tonă la începutul acestui an, deoarece piața se temea de pierderea ofertei rusești după ce armata lui Putin a invadat Ucraina.

Traderii cred  că prețurile ar putea ajunge până la 15.000 de dolari pe tonă până în 2025. Spre deosebire de metalele pentru baterii, cum ar fi litiul, nichelul și cobaltul, cuprul se confruntă cu mai puține obstacole. Inginerii ar putea fi capabili să-i reducă utilizarea în turbinele eoliene și panourile solare, dar rolul metalului în cablurile electrice este în mare parte de neînlocuit. O utilizare mai mare a energiei electrice înseamnă mai mult cupru.

BHP Group, cea mai mare companie minieră din lume, s-a lansat săptămâna trecută în cea mai mare achiziție din ultimii zece ani, oferind aproape 6,5 miliarde de dolari pentru compania australiană de minerit al cuprului OZ Minerals, adică o primă de aproximativ 49% față de prețul acțiunilor înainte de a se zvoni prima dată despre tranzacție.Alți giganți din industria cuprului plănuiesc diferite fuziuni și achiziții: Freeport McMoran, First Quantum, Antofagasta.

Cele mai multe dintre țintele de achiziție prezintă probleme suplimentare, de la participații mari controlate de familii la operațiuni în țări dificile. Însă, într-o lume în criză de cupru, acestea se numără printre puținele oportunități de a profita de o piață de creștere pe termen lung.

Oportunitatea ar putea apărea la începutul anului 2023: dacă Statele Unite urmează Europa în recesiune, în timp ce economia chineză este încă în criză, cuprul ar face atractivă o mare fuziune și achiziție. Totuși, cheltuirea de miliarde în mijlocul unei recesiuni necesită curaj. Înainte ca orice director de minerit să poată profita de răzbunarea despre care vorbește Friedman, ar avea nevoie de nervi de oțel – sau de cupru.

Când la bal, când la spital

Joia trecută, la Cluj, pe un teren cam fleșcăit, garnisit cu câte-o roabă de noroi trântit în fața porților, echipa noastră națională a primit vizita amicală a reprezentativei Sloveniei. Un meci în care tânărul selecționer Edi Iordănescu își făcea începutul unei noi promisiuni privind rezultatele trupei mioritice, luată în custodie în urmă cu câteva luni de la Răzvan Burleanu. Jocul a avut două fețe: prima, în care slovenii le-au ascuns mai tot timpul mingea românașilor, dominând cu autoritate și înscriindu-le două goluri, și o a doua, când ai noștri, treziți de cafeaua din pauză, și-au reparat atitudinea în privința implicării, prezentându-se surprinzător de bine, dominându-și copios adversarul și izbutind să înscrie un gol, atenuând, cumva, din greutatea înfrângerii suferite. Din păcate, chiar cu acest joc avântat, nu au reușit măcar egalarea, care ar fi fost meritată, fiindcă portarul oaspeților s-a opus, dar nu doar el, ci și bara, la unul dintre șuturile lui Moruțan. Sunt convins că dacă alde Pușcaș ar fi jucat în prima repriză precum au făcut-o în cea secundă, rezultatul putea fi altul, însă trebuie spus fără menajamente că drăguții de ei, în primele 45 de minute, mai mult au tras, cum se spune, targa pe uscat, pasând greșit, pierzând mai toate duelurile, lipsiți de ambiție, neaplicând un marcaj potrivit, lăsând spații nepermise între linii și alergând în dorul lelii, de parcă participau la crosul popular de 1 Mai! Privindu-i cum târnosesc mingea pe gazon, eram îndemnat să închid televizorul, dar n-am făcut-o, mânat de niscai speranțe ascunse. Ce s-a întâmplat la cabine în pauză este greu de presupus, dar, cum scriam mai înainte, de cum au intrat în teren s-au comportat ca niște fotbaliști adevărați, așa cum ni i-am dorit, ambițioși, luptând pentru fiecare minge, dublându-se la nevoie și reușind să-i pună pe elevii lui Matjaz Kek în situația de a-și apăra victoria cu multiple trânte, cotonogeli și mingi trimise prin tribune. Erau aceiași jucători, cu aceleași fețe, dar cu altă mobilitate, ca și cum Edi îi clonase! După acea repriză bună, încep să cred că fotbaliștii noștri au valoare, dar le lipsesc uneori ambiția și dăruirea, ba mai mult, spre nemulțumirea antrenorului și a publicului, sunt dominați deseori de năzureala jocului opțional, adică își pun doar când vor ei mușchii la muncă, părăsind după toane lâncezeala și automenajarea. Așadar, când… catadicsesc, ei pot face față unor adversari destul de dificili. Mitanul al doilea al acestei întâlniri cu rapacea echipă slovenă a dovedit, fără tăgadă, acest lucru! Să sperăm că de-acum încolo „tricolorii” se vor manifesta ca niște fotbaliști adevărați, și nu cu inconstanța unor pleziriști de curtea școlii! În brambureala lor din prima repriză, singurul jucător român care a excelat și a ferit echipa de la un scor de 5-0 a fost portarul rapidist Horațiu Moldovan, el blocând trei mingi pe care era tatuat cuvântul „gol”. În concluzie, meciul a fost precum zicala „când la bal, când la spital”!

*M-au întristat atacurile presei „de specialitate” care, tributară ideii de a demola tot ce-i pică în cale, i-a făcut harcea-parcea pe antrenorul Edi Iordănescu și pe elevii lui, bravii scribălăi descoperind tendonul lui Ahile în deciziile tânărului tehnician, fără vreo vorbuliță de încurajare pentru ce ne-au oferit „tricolorii” în repriza a doua a meciului. Păcat!

*Sâmbătă seară, pe modernul stadion „Arcul de Triumf”, naționala noastră de rugby a primit vizita reprezentativei din îndepărtata Samoa, o țară insulară din Oceanul Pacific. După 80+5 minute de joc spectaculos, urmașii vânătorilor de balene, ocupați acum, mai cu seamă, cu producerea de copra (carne din cocos uscat!), de cacao și cauciuc natural, i-au învins cu scorul de 22-0 pe băieții de pe Dâmbovița. Văzându-i cum joacă, pe acești reprezentanți ai celor 200.000 de viețuitori ai insulelor pierdute în Pacific, mă întreb, ca tot omul, ce naiba or fi mâncând la cele trei mese lăsate de la Dumnezeu, de au alergat precum iepurii și i-au „pus la pământ” pe „Stejarii” noștri, incapabili de ripostă?!

*Al doilea meci amical al echipei noastre naționale s-a jucat la Chișinău, duminică seară, împotriva reprezentativei Republicii Moldova. Continuând aceeași abordare lăudabilă ca în repriza a doua din partida cu Slovenia, selecționații lui Edi Iordănescu au prestat un joc bun, avântat, cu un marcaj strâns și pase precise. Efortul și dăruirea fotbaliștilor noștri s-au concretizat într-o victorie cu scorul astronomic de 5-0! Această izbândă nu trebuie să-l îndemne însă pe Iordănescu jr. să dea cu căciula în câini de bucurie, fiindcă adversara s-a dovedit o echipă modestă, cam de nivelul trupei din Voluntari, la care, de fapt, evoluează trei dintre componenții formației moldovene (Rață, Armaș și Damașcan). Dar trebuie să recunoaștem că „tricolorii” au început să joace altceva, în folosul obținerii unor rezultate pozitive, ceea ce ne dă speranța ca la meciurile oficiale din primăvară (cu Andorra și Belarus) să reușească eventul!

*Tot duminică, la o alergătură de cămilă de capitala Qatarului, Doha (mai exact, pe arena Al Bayt, din orașul Al Khor), s-a disputat partida din deschiderea Turneului Final al Campionatului Mondial de Fotbal, dintre echipa gazdă și reprezentativa Ecuadorului. În ciuda „prevestirilor” unor Gică Contra, care afirmau că meciul respectiv ‒ precum și cele ce urmează ‒ se va desfășura la temperatura unei etuve, cu nori de nisip plutind, aduși dinspre dunele deșertului, cu leșinuri provocate de nemiloasa vipie și de sete, fotbaliștii au jucat la o temperatură de 16 grade, făr-de praf în ochi și alte neajunsuri. La sfârșitul partidei, întreaga suflare a Qatarului, de la ăi cu blugi la cei cu thawb (un fel de robe lungi) și kufiya (un acoperământ pentru cap), a trăit o mare dezamăgire, cauzată de înfrângerea echipei lor de către sud-americanii din Ecuador, cu scorul de 2-0. La această supărare a mai contribuit și hotărârea de a se interzice berica în incinta stadioanelor. Setoșii, sărmanii, s-au rezumat la apa plată obținută, se spune, prin desalinizarea potroacei din ocean! Revenind la fotbal, trebuie recunoscut faptul că trupa antrenorului Felix Sanchez Bas s-a dovedit cam fragilă și nu prea e de crezut că ea va face mare brânză în meciurile viitoare!

A apărut Regulamentul! Producătorii români, protejați, în sfârșit, de abuzurile hipermarketurilor

La 7 luni de la apariția legii, Guvernul a decis să emită și Regulamentul privind procedura de înregistrare, investigare şi soluţionare a sesizărilor ce vizează practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar. Actul normativ vizează relațiile dintre producătorii români și lanțurile de supermarketuri și hipermarketuri, cu cifre de afaceri cuprinse între 2 milioane de euro și 350 milioane de euro.

Cu un an și jumătate întârziere de la ultimul termen prevăzut de Directiva europeană, Guvernul se pregătește să bifeze și ultimul pas pentru aplicarea Legii privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar, pe site-ul Consiliului Concurenței apărând proiectul de Regulament care prevede cum se pot apăra producătorii români în fața politicilor agresive ale marilor lanțuri de magazine.

Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 pct. 6 din Legea nr. 81/2022, cumpărătorului (supermarketul sau hipermarketul) îi va fi interzis să aplice reduceri financiare şi comerciale sub formă de rabaturi. Singurele reduceri permise vor fi cele sub forma de remize şi risturne, în condițiile în care valoarea acestor reduceri nu depășește un plafon de 20% din valoarea produselor agricole şi/sau alimentare facturată între cumpărător și furnizor.

”În realizarea evaluării, Consiliul Concurenţei ia în considerare prevederile contractului în temeiul căruia furnizorul acordă reducerea în cauză, dar și nivelul prețului de vânzare negociat individual între furnizor și fiecare cumpărător. Totodată, Consiliul Concurenței va considera că, în cadrul celor două categorii de mai sus, sunt incluse orice alte reduceri sau discounturi acordate de furnizor cumpărătorilor, indiferent dacă acestea sunt evidențiate la momentul emiterii facturii, anterior ori ulterior acestui moment”, se arată în proiectul de Regulament.

Au mai ciupit ceva

Potrivit Legii 81/2022, pentru evitarea apariției unor practici comerciale neloiale, se interzice cumpărătorului să solicite furnizorului plata pentru publicitatea produselor agricole și/sau alimentare, plata pentru serviciile de marketing prestate de către cumpărător, plata pentru personalul care se ocupă de amenajarea spațiilor de vânzare utilizate pentru vânzarea produselor furnizorului, plată pentru plasarea secundară a produselor sale agricole și alimentare spre vânzare și suportarea integrală sau parțială a costului oricăror reduceri pentru produsele agricole și/sau alimentare vândute de cumpărător cu titlu promoțional. Regulamentul prevede însă că, în situația în care furnizorul solicită prestarea acestora, valoarea tuturor serviciilor efectuate nu poate depăși 5% din valoarea încasată de furnizor în baza contractului încheiat între părți. Regulamentul mai prevede că hipermarketurilor și supermarketurilor le este interzis ca, pe o anumită categorie de produse alimentare, să ofere spre vânzare doar marca sa proprie, obligația fiind aceea de a oferi consumatorilor cel puțin o marcă privată a unui producător, produs care se află în concurență cu marca proprie a cumpărătorului.

Fapte incriminate

Reclamațiile producătorilor se vor depune la Ministerul Agriculturii și la Consiliul Concurenței. Printre faptele sancționate ale hipermarketurilor se numără depășirea termenului de plată cu mai mult de 14 zile calendaristice de la scadența stabilită prin contract în cazul produselor agricole şi alimentare perisabile și depășirea termenului de plată cu mai mult de 30 zile calendaristice de la scadența stabilită prin contract în cazul produselor agricole şi alimentare. Hipermarketurile sunt pasibile de sancțiuni și dacă stabilesc un preaviz mai mic de 30 de zile lucrătoare pentru anularea comenzilor de produse agricole și/sau alimentare perisabile sau nu,

fapt ce pune furnizorul în imposibilitatea de a comercializa sau de a utiliza produsele respective, precum și dacă modifică în mod unilateral clauzele unui contract comercial pentru produse agricole și/sau alimentare care se referă la frecvența, metoda, locul, calendarul sau volumul furnizării sau livrării produselor agricole și alimentare, standardele de calitate, condițiile de plată, prețurile sau în ceea ce privește furnizarea de servicii.

DOCUMENT! A lăsat MAE fără fonduri europene!

Documentul oficial intrat în posesia noastră nu lasă loc de niciun dubiu. În adresa cu antetul ” EUROPEAN COMMISSION – Directorate General for International Partnerships, The Director – General, Brussels, INTPA.R.3/(2022) 8570419” se afirmă negru pe alb că principala Agenție de plăți internaționale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe pur și simplu nu se mai regăsește pe lista operatorilor de fonduri europene!

Aurescu chiar să nu știe ce face Gîtman…?

Lovitura confirmată din documentul semnat ” Koen Doens, DG INTPA Director – General” fiind cu atât mai șocantă pentru credibilitatea actualei conduceri a Ministerului Afacerilor Externe cu cât, în urmă cu doar câteva zile, pe 9 noiembrie, același MAE anunța triumfalist ”prezidarea de către secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a ședinței extraordinare a Comitetului consultativ în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară”.

Ce zice Gîtman…

Cu toate că în documentele interne ale MAE se prevede expres că secretarul de stat Daniela Gîtman nu coordonează activitatea RoAid, iată că pe 9 noiembrie aceasta și-a asumat oficial acest rol cu prognoze mai mult decât optimiste privind aderarea României la OECD…

”Din această ultimă perspectivă – cea de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Daniela Gîtman a subliniat că viitorul Program multianual strategic în perioada 2024 – 2027 trebuie să prolifereze România în continuare ca partener like – minded al OCDE și, totodată, ca stat angajat activ în procesul de integrare în structurile Organizației și de implicare în activitatea acestora”. Deci, din perspectiva MAE, la RoAid lucrurile merg ca unse…

Ce spune Comisia Europeană…

”Ne pare rău să vă informăm că Comisia nu deține niciun document care să corespundă descrierii „fie că pentru intervalul 1.09.2021 – 30.09.2022 există sau nu autorizație de la Comisia Europeană, pentru ca Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare din  subordinea Ministerului Afacerilor Externe să obțină statutul de pilon evaluat, cu consecința pozitivă de a fi accesată în numele României, fonduri europene nerambursabile pentru programe și proiecte din domeniul asistenței oficiale pentru dezvoltare, autorizație care a fost transmisă de Comisie statului român”.

RoAid în pericol să anuleze statutul de ”stat donator” pentru România!

În conformitate cu regulile Comisiei, DG INTPA (sau orice altă DG relevantă a Comisiei) comunică rezultatul unei evaluări pilon a entității care a solicitat să fie supusă unei astfel de evaluări printr-o notă oficială de gestionare și o scrisoare de notificare.

Prin scrisoarea de notificare se confirmă dacă entității i se poate încredința implementarea fondurilor UE prin gestiune indirectă prin semnarea acordurilor de contribuție. Pe baza descrierii de mai sus, reiterăm că COMISIA NU DEȚINE ÎN ACEST MOMENT NICI O NOTĂ DE MANAGEMENT RELEVANTĂ, NICI O SCRISOARE DE NOTIFICARE CĂTRE ROAID ÎN PERIOADA 1.09.2021 – 30.09.2022”.

N-ai petrolul, n-ai dolarul și de ciudă-njuri Qatarul!

Ce am mai râs noi de Qatar pe facebook, hihihi și hahaha, m-am calificat și eu cu glumița „dacă ar fi în formă bună, dacă ar avea și puțin noroc, naționala României ar scoate un egal cu meseriașii din Qatar.” Dar am uitat un lucru esențial. În 1981, România a obținut cel mai mare succes al ei la un Campionat Mondial de juniori. Gabor a fost declarat cel mai bun junior din lume (cu patru ani înainte fusese Maradona), iar echipa noastră a ieșit pe locul trei în lume. Cine a fost pe doi? Qatar, care a bătut Brazilia în sferturi (3-2), Anglia în semifinale (2-1) și a pierdut finala cu Germania (0-4). Așa că mai subțire! Degeaba ieși pe locul trei, dacă pe doi e Qatar. Din păcate, și la mondialele de seniori din 1994, marea noastră performanță a fost umbrită. Noi am prins sferturile, bulgarii semifinalele, iar Stoicikov a luat Balonul de Aur. 

E foarte bine că Mondialul se joacă în Qatar. Scandalul legat de desemnarea frauduloasă a amfitrioanei justifică și alte critici pe care le putem aduce acestei competiții. Dacă Mondialul s-ar fi disputat în Europa, presa noastră contaminată de progresism ar fi lăudat toate năzbâtiile de natură trotinetistă. Europa e mai bolnavă decât Qatarul. Ca s-o dau în versuri, „n-ai petrolul, n-ai dolarul/ și de ciudă-njuri Qatarul.”

Ăștia care ironizează Qatarul din fotoliu sunt convins că l-ar fi lăudat dacă erau trimiși să relateze de acolo. Eu am fost la trei turnee finale (două mondiale și un european), dar am fost pentru că era echipa noastră acolo – Franța 1998, Belgia – Olanda 2000, Elveția – Austria 2008. Cel mai bine m-am simțit în Elveția și cel mai rău în Belgia, la Bruxelles. Am stat la zece minute pe jos de Grand Place, pe Rue de Faqoz (are acel „q”, precum Qatar, și se pronunță Rue de Fax). Am scris tot ce mi-a trecut prin cap, am înjurat pe cine am vrut  – pe francezi și pe elvețieni nu, pentru că n-aveam de ce. Dacă ajungeam în Qatar sunt convins că m-aș fi autocenzurat. Sau aș fi scris vitejește, dar după întoarcerea în țară.

Spunem că șeicii au niște bani pe care nu-i merită. Probabil. Dar noi nu suntem buni nici de invidioși. Trotinetiștii slugarnici susțin că nu merităm să intrăm în Schengen. Și dacă nu merităm – ce? Șeicii se întreabă dacă merită să fie miliardari? Important e să profităm, nu să merităm.