Andreea Marin. Ceva s-o fi întâmplat cu ea….
Horoscop 25 noiembrie 2022- Puteți obține beneficii materiale importante
BERBEC
Deși munca în echipă, vă va permite un control mai bun al obiectivelor profesionale, nivelul pretențiilor dv. pentru a căuta perfecțiunea la locul de muncă ar putea dăuna mult progresului în carieră.
TAUR
Astăzi va începe o nouă etapă profesională, va fi important să vă planificați prioritățile dacă doriți să faceți un pas important către acea schimbare care să vă permită să îndepliniți mai bine munca pentru a obține succesul.
GEMENI
Dacă îți dorești cu adevărat o schimbare în mediul de lucru, va fi momentul ideal și ar trebui să iei în considerare ce vor să facă și unde vor să ajungă, colegii tăi. În acest fel poți fi decisiv în realizarea preocupărilor profesionale.
RAC
Vei întreprinde un proiect nou în care vei avea responsabilități dar și obligații mai mari, cu o echipă de lucru în care trebuie să-ți arăți calitățile sufletului pentru a crea un mediu de încredere și a prospera cu succes.
LEU
Astăzi poți avea așteptări profesionale foarte bune, deoarece vei avea posibilitatea de a materializa o propunere în care tu să ai multă implicare. Va fi bine să fii discret până când vei vedea unele beneficii…
FECIOARA
Odată cu apariția unor noi provocări la locul de muncă, te vei gândi să-ți extinzi pregătirea profesională cu un curs online sau un masterat. Tot acest efort își va arăta roadele în scurt timp.
BALANTA
Ziua de astăzi va fi marcată de un conflict la locul de muncă legat de banii alocați pentru unele propuneri pe care le-ai putea iniția și care nu vor fi bine primite în mediul de lucru decât dacă îți asumi responsabilitățile.
SCORPION
Pentru ca să generezi schimbări în domeniul profesional, va trebui să creezi anumite oportunități fără a pierde din vedere interesele tale pentru ca unele strategii care să proiecteze pe deplin obiectivele propuse.
SAGETATOR
Odată cu preocupările profesionale vor veni schimbări semnificative în planurile de lucru pentru ultima perioadă a anului. Aceasta va fi o provocare pe care o vei aborda cu ambiție, într-un mod decisiv.
CAPRICORN
Vor fi unele schimbări la locul de muncă care vor fi pozitive și vor aduce premize profesionale foarte bune, care îți vor permite să îți extinzi orizontul. Se pare că va fi cea mai bună etapă de lucru prin care vei trece în carieră!
VARSATOR
Ai dobândit anumite responsabilități la locul de muncă care îți vor influența performanța. Astăzi vei reuși să-ți organizezi timpul într-un alt mod care să-ți permită să ai un control mai mare asupra priorităților tale.
PESTI
Dorești să faci mai mult decât poți și asta ar putea fi în detrimentul angajamentelor profesionale pe care le ai astăzi. Preferabil să planifici bine activitățile pentru a te concentra asupra provocărilor în mediul de lucru.
Securitatea energetică, prioritate globală pentru 2023!
În timp ce aproape 200 de națiuni s-au reunit săptămâna trecută la summitul COP27 al Națiunilor Unite privind clima, o țară a anunțat o schimbare puțin observată, care pune în lumină ceea ce se întâmplă în culisele diplomației globale în materie de energie.
Potrivit Bloomberg, Japonia a redenumit compania sa de stat de resurse naturale, care ajută companiile locale să investească în proiecte de petrol, gaze naturale și minerit în străinătate, în „Organizația Japoneză pentru Metale și Securitate Energetică”.
Poate părea o schimbare banală de nume, dar este un indiciu important al priorității pe care o au multe state, în special în Asia. Securitatea energetică este pe primul loc.
De asemenea, contează faptul că Japonia conduce o astfel de concentrare, deoarece Tokyo va prezida Grupul celor șapte națiuni în 2023, ceea ce îi oferă un amvon puternic pentru a modela agenda globală.
În lumea resurselor naturale, factorii de decizie politică se confruntă de mult timp cu o triplă problemă: cum să asigure securitatea aprovizionării, să mențină prețurile la un nivel scăzut și să protejeze mediul înconjurător – în același timp și pentru produse de bază, de la țiței, la grâu și aluminiu. O astfel de problemă a însemnat deseori că unul dintre cele trei obiective cedează locul celorlalte două.
Actuala criză energetică obligă guvernele să își cântărească din nou prioritățile. Securitatea și accesibilitatea revin puternic. Adevărat, factorii de decizie politică insistă că nu dau înapoi în lupta lor împotriva schimbărilor climatice. Dar este clar că mediul nu mai este prioritatea absolută.
Noul accent pe securitate este un motiv-cheie pentru care COP27 a făcut atât de puține progrese în ceea ce contează cu adevărat pentru lupta împotriva schimbărilor climatice – și anume, nevoia de a reduce consumul de combustibili fosili și emisiile de gaze.
În multe privințe, acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător. În ciuda afirmațiilor conform cărora criza energetică nu ar deraia lupta împotriva schimbărilor climatice, este pur și simplu imposibil ca guvernele să nu-și regândească obiectivele de urgență.
Chiar și cele mai bogate țări grupate în clubul OCDE suferă. În acest an, vor cheltui 17,7% din produsul lor intern brut pe energie, al doilea cel mai mare nivel înregistrat vreodată și aproape egalând procentul de 17,8% din 1980-1981, în timpul celui de-al doilea șoc petrolier.
Economia globală a investit insuficient în aprovizionarea cu petrol și gaze, iar prețurile vor rămâne probabil mai ridicate decât ar fi trebuit să fie. Soluția ar fi reducerea cererii – și rapid.
Iarăși imposibil Deocamdată, cererea de combustibili fosili este în creștere, petrolul, gazele și cărbunele ar putea stabili noi recorduri de consum în 2023.
Educație marca DGA. Polițiștii, plimbați prin pușcărie, ca să fie scuipați și înjurați de deținuți
Direcția Generală Anticorupție din MAI a decis să aplice metode ”bolșevice” de educare a polițiștilor, semnalează conducerea SNPPC. Astfel, polițiștii de la frontieră au fost duși cu forța în vizită la pușcării de maximă securitate, pentru ca aceștia să vadă ce îi așteaptă dacă le trece prin cap să comită vreun act de corupție. Sindicaliștii din penitenciare au condamnat și ei acțiunea DGA, susținând că polițiștii ajung să fie înjurați și scuipați de deținuți.
Băieții luminați de la DGA, polițiști și ei, de altfel, s-au gândit să aplice o metodă inedită și ”eficientă” în programul de educație anticorupție implementat la nivelul polițiștilor de frontieră. Astfel, sub amenințarea încadrării refuzului la abatere disciplinară, polițiștii de frontieră au fost duși în pușcării de maximă securitate pentru a vedea ce îi așteaptă dacă vor deveni, vreodată, corupți.
”Dezavuăm acțiunea preventivă a DGA, de plimbare prin penitenciare a polițiștilor de frontieră și solicităm imperativ stoparea acestei aberații și măsuri în consecință. Nici în vremea bolșevismului, nici în cea a comunismului, nici în anii care s-au scurs de la Revoluția din 1989 nu s-au desfășurat asemenea aberații instructiv-educative! Federația noastră – care apără drepturile și promovează interesele profesionale, social-economice, dar și integritatea deontologică a polițiștilor și personalului contractual din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – solicită conducerii DGA și inspectorului general al IGPF să dispună încetarea acestei activități înjositoare pentru polițiștii de frontieră din România, umilitoare din punct de vedere uman, constituind o situație fără precedent și fără o bază legală și morală sustenabilă”, se arată într-un comunicat al Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC). Totodată, sindicatul a solicitat conducerii MAI să verifice acest demers atipic și să precizeze care este temeiul de drept al activității, cine a conceput acest plan aberant de măsuri anticorupție, cine l-a avizat, cine l-a aprobat și ce măsuri se impun, de urgență, în cauză, pentru sancționarea unor astfel de fapte reprobabile și prevenirea producerii lor în viitor.
”Să-i plimbe pe politicieni prin închisori”
Conducerea SNPPC a anunțat că va sesiza tot ce înseamnă instituție a statului, începând de la Avocatul Poporului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, conducerea MAI și conducerea Guvernului României, pentru că așa ceva nu a existat în istoria României. ”De ce nu i-a dus la lagărele de la Auschwitz? Probabil că în mintea bolșevică, pentru că nu poți să spui altfel, a unor lucrători de la DGA asta ar fi o metodă de instruire în anticorupție. Haideți să luăm atunci toată societatea românească și să începem cu cei care ocupă cel mai frecvent celulele din pușcărie, adică politicienii și oamenii ajunși în funcții publice, și să-i ducă să viziteze ei închisorile. Că sunt mai mulți politicieni în închisoare decât polițiști de frontieră. Noi vrem să-i dăm în judecată pe cei de la DGA și să obținem daune morale, pentru că noi considerăm o jignire la adresa colegilor noștri”, ne-a declarat Marius Ionescu, vicepreședinte al SNPPC. Acesta a mai arătat că, în caz că polițiștii refuzau să meargă în penitenciare, se considera abatere disciplinară.
Tortură psihică
Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), ne spune că plimbarea polițiștilor prin fața deținuților este absolut aberantă. ”Se întâmplă frecvent ca, atunci când deținuții văd polițiști plimbându-se prin fața lor, să îi înjure și de multe ori să-i scuipe. Vizitarea pușcăriilor cu scopul de conștientizare a consecințelor săvârșirii unei infracțiuni reprezintă o acțiune umilitoare din punct de vedere uman, care se subscrie torturii psihice, constituind o situație fără precedent și fără o bază legală și morală sustenabilă”, ne-a precizat președintele FSANP, Cosmin Dorobanțu. Potrivit unui protocol încheiat între Administrația Națională a Penitenciarelor, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Direcția Generală Anticorupție, un număr de 8 polițiști de frontieră sunt obligați să meargă săptămânal în sectorul de deținere al penitenciarelor, pentru a observa în ce condiții își execută pedeapsa deținuții, cu scopul de a conștientiza consecințele faptelor de corupție.
Operațiunea Blocada. Cum resping grănicerii români hoardele de imigranți
Pe granițele României se duce o adevărată luptă cu hoardele de imigranți. De frică să nu ajungă în țară, tactica polițiștilor, pe care șefii le-o cer, este blocada, adică o împingere a grupurilor mari de imigranți înapoi sau spre altă țară, ca să nu ceară azil la noi. Când vorbește de imigranți, Austria are, parțial dreptate, însă, la presiunea migraționistă care există în prezent, eforturile trebuie făcute de toate țările, nu numai de România.
Fără ajutor consistent din partea celorlalte țări din UE, nici România, nici Bulgaria și nici Ungaria nu vor reuși să stopeze migrația ilegală. Țările din interior, cum este Austria, cer doar să se rezolve problema, fără a oferi niciun fel de sprijin. La granița României, în special la cea cu Serbia, lupta cu grupurile de imigranți este permanentă, iar la Timișoara chiar există o vulnerabilitate, fără ca vina să aparțină, neapărat, autorităților noastre.
”Noi am semnalat acum un an, cazul unui grup de imigranți de 200 de persoane care s-a confruntat cu o patrulă de polițiști de frontieră. Polițiștii strigau la ei prin megafon și încercau să-i sperie ca să nu intre în România și să nu depună cerere de azil. Imigranții se puseseră în patru labe, ca să creadă polițiștii că sunt oi. Îi amenință șefii pe polițiști și le spun că, dacă au refugiați, răspund cu capul. Pentru că, dacă apucă să intre în România, fac cerere de azil și autoritățile intră în panică. Au trecut zeci de mii de migranți în această situație, în sensul că noi știm că sunt la graniță și îi împingem să meargă mai departe, înapoi în Serbia și către Ungaria, să nu intre în România”, ne-a declarat Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Polițiștilor Europol.
Tactica sperieturii
Această operațiune se numește Blocadă, deși nu este o denumire oficială. De exemplu, polițiștii de frontieră anunță la sediu că au grup mare, de sute de persoane, și solicită sprijin, iar prin stație li se spune să nu intervină și să aplice Blocada, în sensul în care să dea drumul la girofaruri, să vorbească în megafon, să-i sperie, și să nu-i rețină.
”Asta se întâmplă de 3 ani de zile, dar este subiect tabu. Sunt mii de migranți la granițe, pe care noi îi vedem și nu facem nimic, de frică să nu îi preluăm în România. Mai mult, cei pe care totuși îi preluăm, care ajung din greșeală în centrul Timișoarei, îi preiau, depun cerere de azil, îi bagă într-un azil, unde sunt liberi, adică pot ieși oricând. Apoi, de-a doua zi, ei caută persoane care să-i ajute să treacă frontiera, și trec din nou”, ne-a precizat președintele Sindicatului Polițiștilor Europol, Cosmin Andreica. Acesta ne spune că, din acest punct de vedere, este clar că austriecii au niște emoții, dar ar trebui să aibă toate țările. Dacă la austrieci este un pic mai contondent sistemul, nemții se bucură când au refugiați, pentru că îi reprofilează instant, îi introduc în programe de formare profesională și îi condiționează cu plata ajutoarelor, apoi la fel, dacă se angajează, le dau bonusuri, ajungând să crească economia Germaniei, susțin reprezentanții Sindicatului Europol.
Un fenomen care privește toată Europa
Sindicaliștii din Poliție consideră că este foarte important ca atunci când observi o vulnerabilitate, tu, ca țară, mai ales Austria, că până ajung imigranții acolo trec prin trei țări, să sprijine celelalte state ca să-și formeze un sistem de protecție foarte bun. ”Dacă stai cu mâinile în sân și spui să investească ceilalți, normal că vor exista probleme. Ați văzut ce s-a întâmplat cu imigranții din Grecia și Turcia, că aceste state au cerut, pe bună dreptate, sprijin să gestioneze situația. Acum au mai intrat și prin Ucraina imigranți, că au venit din Asia și au intrat la liber, apoi au ieșit din Ucraina, ca refugiați, tot la liber. Dacă vă aduceți aminte de primele valuri de refugiați din Ucraina, au fost toți asiatici, indieni, arabi, și nu aveau acte. Austria vrea garanții suplimentare, dar, dacă vrei garanții suplimentare, trebuie să contribui, să ajuți, să furnizezi linii de finanțare pentru acest lucru. Nu poți să ai pretenția să te păzească alții, că tu ești în mijlocul Europei și nu-ți pasă de ce se întâmplă în restul țărilor”, a mai afirmat președintele Sindicatului Polițiștilor Europol, Cosmin Andreica.
Unde sunt economiile? Eolienele și fotovoltaicele produc cea mai scumpă energie
Cele mai mari prețuri de pe piața energiei electrice provin din zona eolienelor și fotovoltaicelor. Pare un paradox, având în vedere că, practic, nu este nevoie de niciun fel de combustibil pentru funcționarea acestora. În realitate, investițiile în aceste două tipuri de regenerabile sunt enorm de scumpe și fără amortizare reală, iar incapacitatea de a livra energie în bandă, constant, adică, înseamnă o dependență aproape totală de prețurile uriașe de pe PZU, de unde firmele producătoare sunt obligate să cumpere permanent.
Comparatorul de prețuri al ANRE arată clar diferențele uriașe dintre prețurile energiei convenționale și cele ale energiei din surse regenerabile. Cel mai mare preț îl găsim la firma Restart Energy, care se laudă cu investiții majore în fotovoltaice și care vinde un kwh cu 16,45 lei, la oferta concurențială pentru clienții casnici. Aproape de acest preț, cu 12,27 lei kWh, se află Electricom, cu producție energie eoliană și fotovoltaică, iar MVM Future Energy Technology vinde energie cu 12,28 lei, deși produce hidroenergie, numai că este societate privată.
Comparativ, Hidroelectrica, cu aceleași costuri de producție și cu profituri uriașe, vinde un kWh cu 0,67 lei. Energia eoliană de la Plenerg SRL se vinde cu 12,25 lei, iar eoliana de la Eol Energy, cu 12,22 lei. Și tot așa. Deci, cu cât energia este mai verde, cu atât ea devine mai scumpă. Când prețurile la energie nu o luaseră razna pe plan european și nici în România, energia din regenerabile se vindea la un preț asemănător cu al celorlalte. Mai mult, când Green Deal-ul nu luase avânt și România nu sărise în față, bătându-se cu pumnul în piept că ea închide cel mai repede cărbunele și chiar mai mult decât ar fi trebuit, deci când exista exces de energie în piață, eolienele și fotovoltaicele mai mult pierdeau. Neproducând energie în bandă, adică fiind dependente de vânt și de soare, nici contracte solide nu prea reușeau să încheie și ajungeau să vândă, atunci când produceau, la preț de echilibrare, care era cel mai mic de pe piață.
Niciodată rentabile
Când a venit criza, în loc ca regenerabilele să salveze situația și să contribuie la scăderea prețului, ne-am trezit că din fotovoltaice și din eoliene se producea cea mai scumpă energie, sau cel puțin așa ajungea în piață. Și asta din aceeași cauză a inconstanței producției, care îi obligă pe producătorii din aceste regenerabile mai mult să cumpere, decât să vândă. Iar când cumpărau, o făceau la cele mai mari prețuri posibile, cele de pe Piața Zilei Următoare. În ce privește energia eoliană, apetitul investitorilor a scăzut semnificativ. În 2013, puterea instalată din energie eoliană era de 2.100 MWh, fiind atunci autorizate capacități de încă 1.100 MWh. Bumul investițiilor eoliene s-a oprit în acel an, când au fost tăiate subvențiile de la stat. Rezultatul? În 2022, puterea instalată din energie eoliană este de 3.014 MW, fără premise de creștere, cu mențiunea că puterea instalată este una teoretică, în realitate aceasta fiind undeva, la sub 30%, ca medie. În plus, România, nefiind o țară cu vânturi puternice și frecvente, nici energia eoliană nu este rentabilă.
Fotovoltaicele, un mit doar
În medie, un român, că este mai modest, consumă cam 8-9 kWh pe zi. Pentru montarea unor panouri fotovoltaice care să producă, tot teoretic, 5 kWh, investiția pentru o casă se ridică la 30.000 de lei. Dacă vrei să fii prosumator pe bune și să simți ceva la factură, mai trebuie să-ți cumperi acumulatori, în care să stochezi energia produsă, pentru care mai plătești 20.000 de lei. Acumulatorii, ca și în cazul mașinilor electrice, au și ei o durată de viață de 4-5 ani, dacă ai noroc. Un antreprenor a plătit 600.000 de euro pentru panourile fotovoltaice de pe clădirile firmei, în condițiile în care nu este mare consumator de energie. Panourile astea au și un termen limitat, după care trebuie înlocuite. Iar cu fiecare an, eficiența scade, la care se mai adaugă și faptul că trebuie șterse de praf și mizerie mai tot timpul. Și atunci întrebarea este cum e faza cu economia? Că nici persoanele fizice și nici firmele nu-și vor amortiza în veci investițiile. Ieri, la ora 14.30, dintr-o putere totală instalată de 1.390 MWh, fotovoltaicele din țară produceau 77 de MWh. Și cu aceste regenerabile România vrea să-și obțină independența energetică…
Europa și-a amanetat viitorul. Lumina vine acum din America
Nu degeaba se spune că problema cuiva este oportunitatea altuia. Iar evenimentele din Ucraina demonstrează clar acest lucru cu fiecare zi scursă. Din ce în ce mai multe dovezi vin să arate ce dividende uriașe culeg magnații americani din politica externă pe care o duce președintele Joe Biden. Este suficient să spunem că în SUA au intrat deja zeci de miliarde de dolari de pe urma mini-războiului ruso-ucrainean, prin contracte pentru industria de armament și vânzarea de gaz lichefiat (GNL) la un preț de patru ori mai scump decât oferta Gazprom (potrivit Franței). Ca să nu mai vorbim de distragerea atenției de la problemele interne ale SUA în domeniile financiar, economic și politic.
Iar dinspre vistieriile statelor UE se pregătesc să „zboare” în America alte sute de miliarde printr-o lovitură teribilă decisă de Casa Albă – acapararea totală a sistemului energetic european!
America și-a asigurat controlul asupra Europei
Concluzia la care ajung din ce în ce mai mulți oameni este că SUA au instigat conflictul armat din Ucraina cu scopul de a forța Europa să se supună sancțiunilor ce erau pregătite a fi impuse Rusiei. Dintre toate, cea mai teribilă lovitură a fost interzicerea (!) de a mai achiziționa gaze naturale vândute de Moscova. Acum, piața UE este inundată de GNL-ul american, vândut la un preț de patru ori mai mare și care nu poate fi utilizat în susținerea industriei. Dar, stai, că UE aproape că nu mai are industrie, așa că unde-i problema?!
Economia Europei a suferit o lovitură teribilă, iar bogăția vastă ce curgea în Vest a migrat încet, încet înspre SUA. Prin această mutare, Statele Unite au îngenuncheat definitiv UE, cimentându-și poziția de stăpâni peste această colonie.
Asigurarea controlului asupra Europei a fost dintotdeauna un imperativ strategic major pentru SUA. Întrucât UE are o populație de 447 de milioane de locuitori (America, „doar” 331 de milioane), iar economiile lor, comparabile ca mărime, Uniunea Europeană ar fi fost, în teorie, capabilă să se elibereze de sub jugul american și să se afirme ca o superputere globală, egală sau chiar mai mare. O Europă cu adevărat independentă ar fi preferat să negocieze acorduri comerciale reciproc avantajoase cu Rusia, China și restul lumii, punând capăt dominației imperiale a SUA asupra planetei.
Westinghouse Electric Company preia piața energetică din UE
Prin implementarea strategiei dezbină și cucerește, Washingtonul ține Europa în lesă.
Sursa crizei europene este creșterea prețurilor la energie. Dar cauza trebuie căutată în sancțiunile impuse Moscovei, care au privat piața de gazul rusesc (mult și ieftin, cum avea nevoie Europa). Întreprinderile care produc bunuri și servicii trebuie acum să plătească mai mult pentru energie și, pe cale de consecință, transferă costurile (scumpesc produsele) către consumatori.
Piața energiei nucleare europene se schimbă. Și aici au „lovit” americanii. Cândva dominată de Franța și Germania, această piață a energiei nucleare trece în prezent, treptat, sub controlul SUA. Potrivit estimărilor, doar programul polonez de energie nucleară va contribui la crearea a peste 100.000 de locuri de muncă în America. Cum e posibil? Prin afacerea pusă la cale de autoritățile de la Varșovia cu Casa Albă – șase reactoare nucleare vor fi construite, între 2026 și 2040. Primul reactor, ridicat pe coasta Mării Baltice, la 80 de kilometri vest de Gdansk, va începe să furnizeze energie electrică în 2033. Totul face parte din actualul Program polonez de energie nucleară, o afacere de aproape 40 de miliarde de dolari pe care au pus mâna americanii.
Compania Westinghouse Electric a fost aleasă să ia parte la acest proiect, deși și francezii de la EDF și-au dorit o felie. Iar ca de obicei, europenii primesc vechiturile americane – Westinghouse va furniza Poloniei reactoarele de apă sub presiune AP1000, nu cea mai avansată opțiune de pe piață, căci datează de pe la începutul anilor 2000.
Acum, producția de energie electrică în Polonia depinde în principal de cărbune și lignit, dar eco-anarhiștii de mediu zic că rețeaua polonă este una dintre cele mai mari surse de emisii de carbon din Europa. Și soluția a venit din State – energia nucleară, dar cu condiția ca întreg controlul să fie în mâinile companiilor americane.
Mai departe… Nu doar Polonia e o țintă, ci și Bulgaria. Westinghouse a semnat un memorandum (în luna mai) cu holdingul de energie deținut de statul bulgar. Obiectivul principal este de a construi o instalație de stocare a energiei. Cu câteva zile mai înainte de a merge la Sofia, americanii au fost în Slovenia și au bătut palma și aici pentru o afacere profitabilă – cooperarea cu privire la potențialele proiecte de centrale nucleare AP1000. Tot în primăvară, după ce izbucnise războiul ruso-ucrainean, Washingtonul și-a asigurat și piața cehă – Unitatea 5 de la Dukovany va avea o instalație AP1000 de proveniență americană.
De asemenea, merită menționat faptul că Westinghouse Electric Company va primi nu numai contracte, ci și controlul asupra întregii rețele electrice europene și a mecanismului de distribuție a energiei. Fără să se vorbească prea mult despre asta, țările europene încep să renunțe la „independența energetică” și își canalizează toate resursele către SUA.
În orice conflict militar în care s-a implicat, America nu și-a propus neapărat să câștige. Mai presus de toate, a urmărit să destabilizeze regiunea astfel încât să nu poată fi un concurent pentru deceniile următoare.
Sexy-judecătoarea, dezbrăcată şi cu ţigara în gură la audiere. Cum a pedepsit-o Comisia de disciplină (VIDEO)
Vivian Polonia, o judecătoare controversată din Columbia, loveşte din nou. Ea apărut, la o audiere online, pe jumătate dezbrăcată şi cu ţigara în gură.
Si-a închis repede camera laptopului după ce a fost atenționată de unul dintre participanții la convorbirea online că este filmată în poziţiile indecente.
Comisia de disciplină a suspendat-o
Un avocat a făcut o plângere pe numele judecătoarei, iar o comisie disciplinară a decis suspendarea ei până la mijlocul lui februarie. Decizia vine la doi ani după ce Vivian a fost criticată pentru pozele indecente pe care le posta în social media.
Vivian Polania este renumită în Columbia pentru pozele indecente pe care le postează în Social Media.
ATAC armat pe stradă, în Rusia! Un bărbat a OMORÂT 3 oameni la întâmplare. Este ŞOC şi ce a urmat (VIDEO)
Imagini de groază în regiunea Krasnodar din Rusia. Un bărbat deschis focul pe stradă, cu o pușcă cu țeavă lungă acoperită de un prosop. Episodul negru a avut loc în apropierea centrului comercial Slavianski.
Bărbatul ar fi reușit să ucidă trei persoane înainte de a se sinucide.
S-a aflat şi motivul crimei
Atacatorul este Vladimir Zhirov. Acesta a comis crima după ce a pierdut un proces pentru un apartament. Criminalul a susţinut, la proces, că soția sa a cumpărat apartamentul pentru fiul său cu banii lui înainte de divorț.
A cerut ca apartamentul să-i fie restituit, dar l-a pierdut în Instanţă. Soţia Galina a fugit în centrul comercial și a cerut ajutor. Bărbatul ucis în înregistrarea video a încercat să-i ia apărarea.
După crimele îngrozitoare, omul s-a sinucis.
Preşedintele Casei de PENSII a precizat data la care românii îşi vor lua BANII în luna decembrie, înainte de Sărbătorile de iarnă 2022
Românii îşi vor lua pensiile mai devreme în luna decembrie, a anunțat ministrul Marius Budăi. Reprezentantul Guvernului spune că livrarea pensiilor nu va fi afectată de zilele libere din perioada 1 decembrie.
Ministrul Muncii a cerut ca pensiile să fie plătite înainte de data de 5 decembrie, având în vedere că ar putea fi modificat calendarul din cauza unor zile libere.
Pensiile, împărţite cu 2 decembrie
Preşedintele Casei Naţionale de Pensii, Daniel Baciu, a explicat şi el când va începe plata pensiilor pe luna decembrie 2022.
„Există foarte clar o convenție între Casa Națională de Pensii și Compania Națională de Poștă în care se spune foarte clar, acolo sunt stipulate termenele de livrare a pensiilor la domiciliu.
Exact cu data de 1 ale fiecărei luni noi virăm pensiile către beneficiarii noștri, pensionarii. Deci, 1 fiind zi nelucrătoare, exact cu data de 2, deja pensiile vor fi achitate către beneficiarii noștri, pensionarii. Chiar am avut o discuție cu domnul director general al Companiei Naționale.
M-a asigurat domnul director că totul este în regulă și începând cu data de 2 decembrie vor fi achitate.
Începând cu un intervalul 1-15 ale fiecărei luni, Compania Națională de Poștă trebuie să achite toate pensiile beneficiarilor noștri care au optat pentru această modalitate de plată, respectiv prin mandat poștal.
Pe lângă acestea, mai avem și pensiile unde pensionarii au optat ca modalitate de plată prin cont bancar, unde se vor vedea și acestea în jur de data de 12-13 ale lunii„, a anunţat preşedintele Casei Naţionale de Pensii, Daniel Baciu, joi, la Antena 3.
Începând cu 30 noiembrie şi până pe 4 decembrie, bugetarii vor avea o minivacanţă de cinci zile.
Au „băgat” ulei şi carne de porc la Kaufland! Românii s-au bătut ca pe vremea lui Ceauşescu pe reducerile retailer-ului
Joi, au fost cozi ca pe vremea lui Ceauşescu la magazinele Kaufland. De ce? Retailerul a scos la vânzare produse la preţuri reduse. Cel mai căutat a fost uleiul, vândut la preţ de 6.99 lei litrul.
Sute de oameni s-au înghesuit să cumpere ulei, carne, fructe şi legume la ofertă.
S-au creat cozi de la 5 dimineaţa
Răbdători şi chiar puşi pe glume, zeci de oameni s-au aşezat la coadă de la ora 5 dimineaţa şi au aşteptat mai bine de o oră ca noul supermarket din Bucureşti să-şi deschidă porţile.
Pentru că sărbătorile se anunţă tot mai scumpe, cheltuielile chibzuite reprezintă salvarea pentru mulţi dintre ei. Oamenii au venit şi pentru ofertele speciale la carne. Un kilogram de ceafă de porc fără os se vinde cu 15.99 lei, preţ redus de la 31,99 lei.
Ofertă şi la zahăr
Şi zahărul este la ofertă. Un kilogram de zahăr Diamant se vinde cu 3,99 lei/kg. Zahărul se află în topul celor mai mari scumpiri înregistrate în ultimul an, cu o creştere a tarifelor de 62,64% în octombrie 2022 faţă de octombrie 2021.
Deşi, teoretic, puteau cumpăra un singur bax din fiecare produs, clienţii s-au descurcat şi au făcut, la casă, mai multe bonuri de persoană, pentru a păcăli regula celor de la Kaufland.
Veşti bune pentru şoferi. Are legătură cu compensarea de 50 bani la carburanţi. Cât costă benzina şi motorina acum?
Benzina şi motorina se vând la pompă, joi, 24 noiembrie, cu preţuri cuprinse între 6.95 lei/l și 8.33 lei/l. Vestea bună e că Guvernul vrea să prelungească compensarea preţului carburanţilor cu 50 de bani pentru încă trei luni.
O astfel de măsură a fost luată şi în septembrie, când s-a decis prelungirea compensării până la 31 decembrie.
Benzina şi motorina s-au ieftinit uşor
Benzina şi motorina continuă să se ieftinească. Stația Petrom de pe Șoseaua Virtuții din București afișa pe 24 noiembrie 2022, în aplicația Petrom, un preţ de 7.5 lei pentru un litru de benzină standard, în timp ce prețul motorinei standard este de 8,71 lei/litrul. D
După aplicarea subvenţiei, preţurile ajung la 7 lei pe litru la benzină și 8,21 lei pe litru la motorină. Iată preţurile de joi:
PETROM:
- benzină standard – 6.95-7.01 lei/l,
- benzină premium – 7.41-7.47 lei/l,
- motorină standard – 8.19-8.22 lei/l,
- motorină premium – 8.55-8.58 lei/l
ROMPETROL:
- benzină standard – 7.04-7.10 lei/l,
- benzină premium – 7.69-7.74 lei/l,
- motorină standard – 8.25-8.30 lei/l,
- motorină premium – 8.57-8.81lei/l
Restricții de circulație în Capitală, pentru Ziua Națională. De când se aplică, ce artere sunt vizate și care sunt rutele ocolitoare recomandate
Au mai rămas doar câteva zile până la Ziua Națională, și cum se fac pregătiri pentru parada de 1 decembrie, dar și în contextul desfășurării ceremoniei ce va avea loc la Arcul de Triumf, vor fi aplicate mai multe restricții de circulație în Capitală. Sunt, așadar, informații importante atât pentru șoferii, cât și pentru pietonii din București. Care pot afla, din timp, ce măsuri se vor lua în perioada următoare.
Mai precis, Brigada Rutieră a Capitalei a anunțat, joi, 24 noiembrie, că în contextul organizării ceremoniei oficiale cu ocazia Zilei Naţionale a României, va dispune măsuri specifice „în vederea fluidizării şi restricţionării traficului rutier atunci când situaţia va impune acest lucru”.
Într-un amplu comunicat sunt precizate atăt detalii despre restricții, cât și despre câteva rute ocolitoare recomandate șoferilor. Iată ce se anunță despre măsurile ce vor fi luate începând cu 25 noiembrie, cu mențiunea că pe 27 noiembrie va avea loc un antrenament general în Piața Arcul de Triumf, pentru pregătirea paradei militare din 1 decembrie:
„Astfel, în vederea asigurării unui trafic rutier fluent şi în condiţii de siguranţă, pentru efectuarea repetiției și a ceremoniei oficiale, în zilele de 27.11, respectiv 01.12.2022, traficul rutier va fi restricționat după cum urmează:
Data, ora și locul desfășurării adunării publice:
1 Decembrie 2022, începând cu ora 11.00, ceremonie militară dedicată aniversării Zilei Naționale a României, în Piața Arcul de Triumf;
– începând cu ora 11.00, în Piața Arcul de Triumf, Paradă Militară Națională;
– între orele 19.00-22.00, solemnitatea retragerii cu torțe pe următorul traseu: *Palatul Cercului Militar Național – Cal. Victoriei, Bd. Regina Elisabeta – Bd. Mihail Kogălniceanu – Spl. Independenței – Bd. Eroilor Sanitari – Str. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu – Șos. Cotroceni – Bd. Iuliu Maniu – Bd.General Paul Teodorescu – Bd.Timișoara – sediul Brigăzii 30 Gardă. Deplasarea se va face exclusiv pe banda I de circulație, pe sensul normal de mers.
Pentru pregătirea Paradei Militare Naționale din data de 1 Decembrie 2022, se va desfășura un antrenament general în ziua de 27.11.2022, între orele 05.00-17.00, în Piața Arcul de Triumf, iar pe timpul intonării Imnul Național al României, se vor executa salve de artilerie.
Pentru buna organizare și desfășurare a activităților premergătoare și a celor organizate în zilele de 27 Noiembrie și 1 Decembrie 2022 se vor lua următoarele măsuri:
Începând cu data 25.11.2022, ora 08.00 până la 01.12.2022, ora 17.00: închiderea alveolei, în dreptul stației S.T.B., din Piața Arcul de Triumf, pe sensul de mers dinspre B-dul Mareșal C-tin Prezan către Piața Presei Libere, pentru amplasarea sistemului de sonorizare.
În perioadele 26.11.2022, ora 14.00 – 27.11.2022, ora 17.00 și 30.11.2022, ora 14.00 – 01.12.2022, ora 17.00:
restricționarea parcării/staționării voluntare în supralărgirea Șos. Pavel D. Kiseleff (rond Kiseleff) din dreptul Monumentului Infanteriei;
restricționarea parcării autovehiculelor pe str. Docenților;
restricționarea parcării/staționării voluntare pe Aleea Pescăruș (între Intrarea Pescăruș și Restaurantul Pescăruș) ;
blocarea traficului rutier pe Șos. Pavel D. Kiseleff și a străzilor adiacente (între Piața Victoriei, Piața Arcului de Triumf și Piața Presei Libere, cu specificația că în pasajul de la Piața Presei Libere se va putea permite circulația doar către Piața Montreal);
blocarea traficului pe B-dul Mareșal Constantin Prezan, între Piața Charles de Gaulle și Piața Arcul de Triumf, precum și pe străzile adiacente;
blocarea traficului pe str. Alexandru Constantinescu, între B-dul Mărăști și Piața Arcul de Triumf;
blocarea traficului pe B-dul Mareșal Alexandru Averescu, între B-dul Mărăști și Piața Arcul de Triumf, precum și pe străzile adiacente;
blocarea traficului pe Str. Arh. Ion Mincu, Str. Barbu Delavrancea, Str. Nicolae Ionescu, Str. Ady Endre, Str. Sg. Vasile Dorobanțu, Str. Docenților, Str. Mahatma Gandhi și pe Str. Petofi Sandor;
blocarea traficului pe Str. Clucerului, între str. Arh. Ion Mincu și B-dul Mareșal Alexandru Averescu, și a străzilor adiacente spre B-dul Ion Mihalache;
blocarea traficului pe Str. Gheorghe Brătianu, între str. Arh. Ion Mincu și Str. Docenților, și a străzilor adiacente către B-dul Aviatorilor;
blocarea traficului pe Str. Uruguay, între B-dul Aviatorilor și Șos. Kiseleff, și a străzilor adiacente spre cele două bulevarde;
blocarea traficului pe Str. Monetăriei și pe Aleea Primo Nebiolo;
În perioada 30.11.2022, începând cu ora 09.00 până pe 01.12.2022, ora 19.00:
blocarea traficului rutier pe benzile I, II și III în Piața Arcul de Triumf, pe sensul dinspre Piața Presei Libere către Piața Victoriei, de la Aleea Primo Nebiolo până la Arcul de Triumf și pe Str. Alexandru Constantinescu, pe ambele sensuri de mers, pentru amplasarea/demontarea tribunei oficiale;
În ziua de 01.12.2022, în intervalul orar 04.00-18.00:
blocarea traficului rutier pe Șos. Kiseleff și a străzilor adiacente, între Piața Victoriei, Piața Arculde Triumf și Piața Presei Libere, cu specificația că în pasajul de la Piața Presei Libere se va putea permite circulația doar către Piața Montreal;
blocarea traficului pe B-dul Mareșal Constantin Prezan, între Piața Charles de Gaulle și Piața Arcul de Triumf, precum și pe străzile adiacente;
blocarea traficului pe str. Alexandru Constantinescu, între B-dul Mărăști și Piața Arcul de Triumf;
blocarea traficului pe B-dul Mareșal Alexandru Averescu, între B-dul Mărăști și Piața Arcul de Triumf, precum și pe străzile adiacente;
blocarea traficului pe Str. Arh. Ion Mincu, Str. Barbu Delavrancea, Str. Nicolae Ionescu, Str. Ady Endre, Str. Sg. Vasile Dorobanțu, Str. Docenților, Str. Mahatma Gandhi și pe Str. Petofi Sandor;
blocarea traficului pe Str. Clucerului între Arh. Ion Mincu și B-dul Mareșal Alexandru Averescu, și a străzilor adiacente către B-dul Ion Mihalache;
blocarea traficului pe Str. Gheorghe Brătianu, între Arh. Ion Mincu și Str. Docenților și a străzilor adiacente spre B-dul Aviatorilor;
blocarea traficului pe Str. Uruguay, între B-dul Aviatorilor și Șos. Pavel D. Kiseleff, și a străzilor adiacente spre cele două bulevarde;
blocarea traficului pe Str. Monetăriei și pe Aleea Primo Nebiolo.
În ziua de 01.12.2022, în intervalul orar 07.00-13.00:
interzicerea accesului pietonal, astfel :
pe Șos. Kiseleff, între Str. Primo Nebiolo și Piața Arcul de Triumf, cu excepția invitaților;
pe Str. Alexandru Constantinescu, între B-dul Mărăști și Piața Arcul de Triumf;
pe B-dul Mareșal Constantin Prezan, între Piața Charles de Gaulle și Piața Arcul de Triumf, pe trotuarul din partea dreaptă în sensul de mers spre Piața Arcul de Triumf, cu excepția reprezentanților mass-media;
în parcul Regele Mihai I între Aleea Michael Jackson (porțiunea cuprinsă între Piața Arcul de Triumf și zona aleii de acces spre Muzeul Satului)–Aleea Grădina Japoneză – Aleea Aventura Parc și B-dul Constantin Prezan;
restricționarea accesului pietonal, astfel :
pe Șos. Kiseleff, între Piața Arcul de Triumf și Str. Uruguay;
pe B-dul Mareșal Alexandru Averescu, între B-dul Mărăști și Piața Arcul de Triumf;
pe B-dul Mareșal Constantin Prezan, (pe trotuarul din partea stânga pornind de la Piața Charles de Gaulle) de la Str. Mr. Gheorghe Șonțu până la Piața Arcul de Triumf.”
E de precizat faptul că Brigada Rutieră recomandă ca rute ocolitoare:
1. Șos. Bucureşti-Ploieşti – Piaţa Presei Libere – Piaţa Montreal – Bd. Mărăşti – str. Turda– Bd. I Mihalache – Piața Victoriei;
2. Șos. Bucureşti-Ploieşti – Piaţa Presei Libere – Piaţa Montreal – Bd. Mărăşti – Str. Turda – Podul Grant;
3. Piaţa Victoriei – Bd. Aviatorilor – Bd. Nicolae Caramfil – Bd. Aerogării – Șos. Bucureşti-Ploieşti;
4. Șos. Stefan cel Mare – Str. Barbu Văcărescu – Bd. Aerogării – Șos. Bucureşti-Ploieşti.
Ce li se cere șoferilor și pietonilor
Reprezentanții Brigăzii Rutiere a Capitalei ce cer conducătorilor de vehicule să circule cu atenție sporită, să evite deplasarea în zona de desfăşurare a evenimentului, să folosească rutele ocolitoare, dar și să respecte semnalele, indicațiile și dispozițiile polițiștilor rutieri. Totodată, șoferilor li se solicită să nu parcheze autovehiculele în proximitatea zonelor restricţionate.
Totodată, pietonilor li se recomandă să circule doar pe trotuare și să traverseze strada prin locurile marcate și semnalizate corespunzător, „după ce în prealabil s-au asigurat temeinic”.
Povestea lui Balibacea, interlopul care a ajuns profesor de matematică. Colegii lui sunt în grevă
Situaţie revoltătoare la Turda. Fostul lider al lumii interlope, Ovidiu Vancea, zis ”Balibacea”, a ajuns profesor de matematică la Colegiul Național Mihai Viteazu, din localitate.
Părinţii copiilor sunt îngrijoraţi din această cauză. Ei îl cunosc pe bărbat drept un lider al lumii interlope, condamnat la închisoare de mai multe ori.
Ar fi ordonat asasinarea altui interlop
În trecut, noul profesor de matematică a avut numeroase probleme penale și a fost condamnat la închisoare, a ajuns să predea matematică. Profesorii de la Colegiul Național Mihai Viteazu din Turda, acolo unde a ajuns Vancea să predea, au intrat în grevă japoneză.
Dascălii cer demisia directoarei unității de învățământ. Ovidiu Vancea, zis Balibacea, și alti 4 complici au fost reținuti în 2012 de procurorii din Cluj pentru că au înșelat mai multe depozite de materiale de construcții.
Despăgubit de statul român
În anul 2003, ar fi ordonat asasinarea unui lider al lumii interlorpe din Turda. Balibacea si-a pus oamenii sa arunce o grenada in pizzeria Pharaon de la iesire din Turda, spre Cluj Napoca. Pentru asta, a stat în puşcărie 22 de luni.
Ulterior, el a dat în judecată statul român și a cerut despăgubiri de un milion de lei pentru cele 22 de luni petrecute în arest. El a spus că i-a fost ”ruinată” viața socială, deoarece soția lui a divorțat de el.
Judecătorii i-au dat suma de 90.000 de lei, ca despăgubiri.
Paradisurile fiscale, protejate de justiția UE. O directivă împotriva spălării banilor a fost invalidată
În numele „respectării vieții private”, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a invalidat o directivă împotriva spălării banilor. Aceasta permitea publicului larg să consulte registrele beneficiarilor societăților înregistrate în Europa.
Acesta este un regres serios pentru transparența financiară în Europa. Inițiativa a venit din partea a doi proprietari de societăți înregistrate în Luxemburg. Aceștia nu doresc ca datele lor personale să fie accesibile tuturor. Potrivit reclamanților, acest lucru îi expune la riscul de fraudă, răpire, șantaj sau extorcare.
Bucurie în Luxemburg și în Olanda
Cu toate acestea, începând din 2018, directiva europeană privind combaterea spălării banilor face posibilă consultarea datelor despre o societate. Aceste informații includ numele proprietarului, luna și anul nașterii, țara de reședință și cetățenia. Aceasta este o modalitate de a combate companiile fantomă conduse de persoane-paravan. Acest procedeu permite persoanelor fizice sau rețelelor criminale să își ascundă activele provenite din evaziune fiscală sau din corupție.
Deschiderea registrelor naționale a făcut posibilă, spre exemplu, ancheta OpenLux, realizată de un grup de media internaționale, printre care cotidianele Le Monde și Le Soir, care a scos la iveală anul trecut practicile de evaziune fiscală ale marilor averi și ale multinaționalelor din Luxemburg.
"On évalue à 8 700 milliards de dollars les avoirs cachés dans les paradis fiscaux. C'est un siècle d’impôts sur le revenu payés par les Français ! C’est tout aussi délirant que scandaleux."
Le cri d’alarme de l’ancien juge Renaud Van Ruymbeke 👉 https://t.co/lskGbc5Egi pic.twitter.com/FxL22uldvm
— L'Obs (@lobs) November 9, 2022
Imediat ce a fost cunoscută decizia CJUE, guvernul luxemburghez a anunțat suspendarea accesului pe internet la „registrul beneficiarilor efectivi”. Olanda, care a fost de asemenea criticată pentru practicile sale fiscale, a luat o măsură similară.
„O lovitură pentru lupta împotriva paradisurilor fiscale”
Decizia instanței este o sursă de indignare pentru ONG-uri. Transparency International consideră că, fără aceste registre, multe investigații împotriva spălării banilor nu ar fi avut succes.
„Deși nu au existat niciodată atât de mulți bani murdari în circulație, această decizie este o lovitură dată uneia dintre cele mai importante măsuri de transparență financiară din ultimii 20 de ani”, a declarat Patrick Lefas, președintele Transparency International Franța, informează RFI.
„Este imposibil să lupți împotriva a ceea ce nu poți vedea. Decizia CJUE riscă să ne scufunde din nou în întuneric și ignoranță”, a spus el într-o declarație.
EU public registers with information on companies' real owners haven't been around for very long. But we already have many examples of how they help *everyone* fight corruption better.
Yesterday's decision by the @EUCourtPress sets us back by years. ➡️ https://t.co/1G7salIP1P pic.twitter.com/skmhH7jaKl
— Transparency International (@anticorruption) November 23, 2022
„Este un eșec, o lovitură pentru lupta împotriva corupției și a paradisurilor fiscale”, a declarat pentru Quentin Parrinello, purtător de cuvânt al Oxfam pe probleme fiscale. „Multe investigații au fost efectuate datorită acestor informații publice”, a spus el.
Paradisurile fiscale, prima verigă în evaziune
Paradisurile fiscale reprezintă prima verigă în lanțul evaziunii fiscale, oferind soluții pentru ca marile companii și persoanele fizice bogate să evite plata impozitelor. Este vorba de țări sau teritorii cu fiscalitate redusă sau zero, care se află în centrul scandalurilor de evaziune fiscală.
Un paradis fiscal este definit de un set de criterii care demonstrează că țara sau teritoriul a adoptat în mod deliberat legi și politici fiscale care permit persoanelor fizice sau companiilor să își reducă la minimum impozitele în țările în care își desfășoară efectiv activitatea.
Astfel, paradisurile fiscale au adesea următoarele caracteristici comune:
– Avantaje fiscale pentru persoane fizice sau juridice, fără a fi necesară o activitate reală în țară.
– O rată de impozitare foarte scăzută sau chiar zero.
– Lipsa de transparență: aceste țări au adoptat legi sau practici administrative care împiedică schimbul automat de informații, în special în contextul procedurilor fiscale cu alte state.
– Dispoziții legale, administrative sau judiciare care asigură secretul cu privire la identitatea proprietarilor reali ai societăților, trusturilor etc. sau a proprietarilor de bunuri sau drepturi.
Un paradis fiscal nu este neapărat un stat bogat. În timp ce privează alte state de venituri fiscale esențiale, banii investiți acolo nu sunt în beneficiul țării respective. De exemplu, în Panama, evidențiată de scandalul Panama Papers, 32% dintre locuitorii acestui paradis fiscal trăiau sub pragul sărăciei în 2015, când a izbucnit scandalul.
„Bomabardiera” cu Mercedes a vrut să plece tot cu pompa de benzină acasă. Clienţii de la Peco au fugit pe unde au văzut cu ochii (VIDEO)
Există şi „bomabardiera” cu Mercedes, nu doar „bombardier”. O şoferiţă din Ploieşti a provocat panică într-o benzinărie din Prahova.
După ce a alimentat, femeia a intrat în benzinărie a plătit, iar când s-a întors la mașină a uitat să scoată pistolul din rezervor.
Disperaţi, alţi şoferi au rugat-o să oprească
După ce a alimentat cu carburant, femeia a intrat în benzinărie ca să plătească. Ea uitase deja să scoată pistolul din rezervor. S-a întors la maşină, a pornit şi a demarat.
A plecat fără să-și dea seama că trage și stația de benzină după ea, care s-a și prăbușit în cele din urmă. Speriați că s-ar putea produce o explozie, unii dintre martori au luat-o la fugă. Alții, însă, au ținut să imortalizeze momentul și, bineînțeles, să-l distribuie pe TikTok.
Salvatorii globalizării: roboții, 3D, digitalizarea
Fisurile geopolitice au dezactivat modelul just-in-time, afectând decenii de globalizare. Pericolul unei dependențe excesive de o singură mare bază de producție, China, a fost expus de pandemie. În ultimii doi ani, 94% dintre companiile din Fortune 1000 au suferit întreruperi ale lanțului de aprovizionare.
Chiar dacă perturbările au continuat, comerțul global pentru 2021 a atins o valoare record, potrivit Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Furnizorii ar trebui să urmărească să facă față provocărilor care însoțesc această cerere.
Factori precum reziliența, fiabilitatea și flexibilitatea lanțului de aprovizionare ar trebui tratați ca fiind mai importanți decât costul și eficiența, relatează Financial Times.Majoritatea companiilor recunosc nevoia unei vizibilități mai bune, dar doar câteva o pot realiza. SupplyChainBrain spune că digitalizarea „nu mai este opțională dacă dorim să evităm consecințele grave asupra comerțului”.
Pentru cele mai bune rezultate, lanțurile de aprovizionare ar trebui să fie integrate digital de la cel mai în amonte furnizor de mărfuri și componente până la clientul final. Intrările manuale ar fi transformate în date digitale consolidate, lizibile și vizibile în întregul sistem.
O actualizare a lanțului de aprovizionare ar trebui să fie un proces în etape, mai degrabă decât o revizuire simultană la scară largă. Adoptarea noilor tehnologii, precum inteligența artificială (IA) și internetul lucrurilor (IoT), ar trebui să fie progresivă, nu în ultimul rând pentru că acestea sunt încă prost înțelese.
Imprimarea 3D este utilă pentru companiile cu producție în loturi mici, în apropierea piețelor lor finale. Situația este din ce în ce mai des întâlnită în industriile de înaltă precizie, cum ar fi dispozitivele medicale personalizate, sectoarele aerospațial și aviatic, precum și în cele care produc prototipuri și piese de schimb.
De asemenea, una dintre cele mai eficiente tehnologii disponibile pentru utilizarea în lanțurile de aprovizionare este robotica. Funcționalitatea a devenit din ce în ce mai sofisticată, iar utilizarea roboților s-a răspândit cu mult dincolo de zona sa de bază tradițională din sectorul auto. Datele Asociației pentru avansarea automatizării arată că, în 2021, vânzările de roboți au crescut cu 28% de la an la an, ajungând la 2 miliarde de dolari.
Inteligența artificială poate accelera sarcinile banale, cum ar fi alegerea unui operator de telefonie. Poate ajuta planificatorii logistici prin restrângerea traseelor posibile. Procesul este similar cu cel al unui consumator individual care utilizează Google Flights pentru a alege un bilet de avion. Algoritmii predictivi pot să se asigure că bunurile, de exemplu containerele, se află în locul potrivit la momentul potrivit. IA îmbunătățește analiza datelor, estimarea capacității și analiza rețelelor.
„Aceste tehnologii vor ajuta cu siguranță companiile să devină mai adaptabile și mai flexibile, să reducă costurile și erorile, să optimizeze utilizarea activelor și să accelereze procesele și comunicarea”, spune Mohan Sodhi, profesor de operațiuni și management al lanțului de aprovizionare la Bayes Business School London. “Și vor va elibera lucrătorii de sarcinile repetitive pentru a le oferi roluri care necesită discernământ și experiență”.
Poate planeta să suporte 9 miliarde de oameni?
În această lună, populația globală a ajuns la 8 miliarde de oameni. Dacă acest lucru nu este suficient de important, există toate indiciile că vom ajunge la 9 miliarde în următorii 15 ani.
Pentru a pune în perspectivă creșterea demografică, potrivit OurWorldinData, în 1804 erau 1 miliard de oameni. 2 miliarde în 1927, 3 miliarde în 1960, 4 miliarde în 1974, 5 miliarde în 1987, 6 miliarde în 1998 și 7 miliarde în 2010.
În anii 1800 și 1900, populațiile au explodat pe măsură ce progresele medicale și sanitare, îmbunătățirile industriale și agricole și sistemele de energie, comunicații și transport mai eficiente au început să se impună în multe părți ale lumii.
Până în 1950, durata de viață a crescut cu 20 de ani. Cu toate acestea, au rămas locuri în care speranța de viață a continuat să fie mult mai scăzută, cum ar fi în Africa subsahariană, Asia de Sud-Est și America Latină. Îmbunătățirile au fost inegale.
Schimbări semnificative în majoritatea părților lumii, inclusiv în Asia și Africa, au avut loc abia în ultimii 70 de ani. India și China, în special, au făcut pași mari către o viață mai lungă și mai sănătoasă încă din anii 1970.
Cu toate acestea, a existat un revers al dezvoltării.Creșterea populației globale de la Revoluția Industrială a determinat emisiile de gaze cu efect de seră, poluarea aerului, a apei și a terenurilor, distrugerea pădurilor, reducerea stocurilor de pește și creșterea masivă a monoculturii.
Urbanizarea continuă să crească la nivel mondial, 56% din umanitate trăind astăzi în orașe, potrivit Raportului de dezvoltare urbană al Băncii Mondiale, publicat luna trecută.Problema este însă că creșterea populației este inegală pe tot globul.
De fapt, notează The National, avem o lume oarecum bifurcată, cu unele părți având societăți tinere și populații în creștere, cum ar fi Nigeria, India și Egipt, în timp ce altele sunt societăți îmbătrânite cu populație în scădere, precum Japonia, Italia și Portugalia.
Cea mai mare parte din următorul miliard adăugat în următorii 15 ani este de așteptat să provină din India, China, Nigeria, Egipt, Pakistan și unele țări aflate în dificultate din Asia de Sud și Africa.
Atunci când există prea mulți tineri sau prea mulți vârstnici, economiile și societățile sunt supuse unor presiuni sporite din cauza „ratelor de dependență” foarte ridicate, care măsoară cât de mult trebuie să aibă grijă populația activă de persoanele tinere și vârstnice care nu lucrează.
Dependența de persoanele în vârstă este cea mai ridicată în cele mai dezvoltate țări din America de Nord, Europa, Australia și Japonia.Dependența de tineri este cea mai mare în țările mai puțin dezvoltate din Africa Subsahariană, Yemen, Irak și Afganistan.
Ambele aspecte ar putea ridica probleme semnificative pe măsură ce ne îndreptăm spre pragul de 9 miliarde.
Paris sau Londra? Meciul piețelor financiare a fost relansat
Este Bursa de la Paris pe cale să depășească Bursa de la Londra? În timp ce decalajul se reduce datorită performanțelor sectorului de lux din Franța, City rămâne în general principalul centru financiar al Europei, în ciuda Brexitului.
Parisul înaintea Londrei, vechiul vis al finanțelor franceze pare că s-a împlinit: potrivit datelor agenției financiare Bloomberg, valoarea acțiunilor companiilor listate pe piața din capitala franceză a depășit-o pentru prima dată pe cea din capitala britanică pe 13 noiembrie.
Anunțul este un „simbol frumos” al unei „adevărate dinamici pozitive”, a declarat pentru AFP Jean-Charles Simon, delegat general al Paris Europlace, organizația responsabilă cu promovarea pieței pariziene.
Scăderea lirei din septembrie, dificultățile companiilor listate la Londra și forma campionilor francezi, în special a acțiunilor de lux, au contribuit la inversarea tendinței: în 2016, același indicator Bloomberg dădea un avans clar pieței britanice. Dar evaluările Kering, Hermès, L’Oréal și LVMH, cele mai mari capitalizări din Europa, au explodat de atunci, datorită redresării economice post-Covid.
Dincolo de dificultățile economiei britanice, se adaugă „constituirea unei alternative financiare în Europa continentală”, spune Stephane Boujnah, directorul general al Euronext, operatorul paneuropean care gestionează Bursa de la Paris.
În fața pieței integrate reprezentate de cele șapte burse Euronext, inclusiv Milano, Amsterdam și Dublin, „Londra nu mai este locul natural pentru companiile în creștere” din Europa.
Totuși, avantajul pieței franceze nu a durat mult, Londra și-a recăpătat prima poziție: la 22 noiembrie, capitalizarea bursieră agregată a companiilor de la Paris valora 2.822 de miliarde de dolari, față de 2.855 de miliarde de cealaltă parte a Canalului Mânecii.
„Nu ar trebui să exagerăm cifra și nici amploarea acesteia”, susține Eric Dor, director de studii economice la școala de afaceri IESEG. “În cazul unui număr de produse financiare, cum ar fi valutele, metalele prețioase și instrumentele derivate, Londra își păstrează poziția globală”.
Și chiar și în cazul acțiunilor, „de îndată ce se introduc certificatele de depozit, care permit unei companii străine să fie listate într-un alt centru financiar, imaginea este destul de diferită de cea a indicelui Bloomberg”.
Potrivit cifrelor furnizate de specialistul în date financiare Refinitiv, capitalizarea totală a pieței bursiere britanice la jumătatea lunii noiembrie era de 6 200 de miliarde de dolari, față de 3 700 de miliarde de dolari pentru bursa de la Paris. „Ceea ce a făcut întotdeauna Londra superioară este faptul că este un centru financiar global care atrage listări de acțiuni străine”.
Ultimul clasament al Indexului Centrelor Financiare Globale, una dintre referințele din sălile de tranzacționare, care se bazează pe chestionarele trimise investitorilor și pe datele economice ale marilor instituții din lume, arătat că, în septembrie 2022, Londra era al doilea centru financiar mondial, la mare distanță de New York. Parisul, al doilea mare centru financiar al Europei, s-a clasat doar pe locul al zecelea.
O vizionare a meciurilor de 20.000 de dolari pe noapte. Cine profită de Cupa Mondială din Qatar
Qatar nu este singura țară care a înregistrat un boom masiv în turism datorită găzduirii Cupei Mondiale din 2022. Emiratele Arabe Unite vecine vor beneficia și ele de val, cu sclipitoarea capitală comercială Dubai, care va primi aproximativ un milion de vizitatori suplimentari pe parcursul turneului de fotbal.
În august, Paul Griffiths, CEO al Dubai Airports, a numit Dubaiul „principala poartă de acces” la Cupa Mondială și a prezis că va avea mai mulți turiști decât Qatar însuși.
Iar orașul scoate toate atuurile, făcând reclamă atracțiilor turistice extravagante pentru care și-a făcut o reputație. Acum a adăugat experiențe specifice pe tema Cupei Mondiale, profitând în același timp de faptul că Qatar, o țară mică de 3 milioane de locuitori, se străduiește să găzduiască toți turiștii așteptați, iar mulți dintre ei vor alege să se cazeze în Dubai pentru meciuri.
Acest lucru a fost posibil datorită „navetelor aeriene din ziua meciului” operate de Qatar Airlines și de FlyDubai, care permit călătorilor să rezerve zboruri dus-întors în aceeași zi din Dubai sau din Oman, pentru a asista la un meci în Qatar și a se întoarce în mai puțin de 24 de ore.
„La doar o oră de zbor de Qatar, Dubai este o destinație familiară pentru călătorii globali”, a declarat Taufiq Rahim, cercetător la Școala de Guvernare Mohammed bin Rashid, pentru CNBC. „Infrastructura sa turistică și cerințele simple de intrare îl fac o bază convenabilă pentru fanii Cupei Mondiale”.
Qatar a livrat 45.000 de camere de hotel pentru noiembrie, iar cazarea „va fi susținută de nave de croazieră, facilități de camping, apartamente și vile”, potrivit companiei de servicii imobiliare Cushman & Wakefield. Între timp, Dubai, ca oraș, are peste 140.000 de camere de hotel.
În Emiratele Arabe Unite au fost amenajate 43 de zone pentru fanii care urmăresc meciurile pe ecrane uriașe. Budweiser BudX din portul Dubai poate găzdui zilnic 10.000 de persoane. Există chiar și un hotel cu tematică fotbalistică pe arhipelagul artificial Palm Jumeirah, unde suporterii se pot caza în timp ce sunt transportați în și din Doha pentru meciurile zilnice.
Veniturile Dubaiului nu vor proveni doar din cazări la hotel și restaurante. Vizitatorii pot închiria super-iahturi pentru a urmări meciurile în timp ce navighează prin Golful Persic.
Xclusive Yachts oferă cea mai opulentă experiență maritimă la 20.000 de dolari pe noapte pe o navă cu trei punți, terasă, bar, skylounge, cinci cabine de lux și un bucătar cu stele Michelin care servește mese gourmet.
De asemenea, traficul aerian este în creștere: 120 de zboruri de transfer în și din afara aeroportului Dubai World Central în fiecare zi, între datele de începere și de sfârșit ale turneului, 20 noiembrie și 18 decembrie.
Boom al industriei de armament pe măsură ce Europa de Est înarmează Ucraina
Industria de armament din Europa de Est produce arme de diferite calibre, proiectile de artilerie și alte materiale militare într-un ritm nemaiîntâlnit de la Războiul Rece, în timp ce guvernele din regiune depun eforturile de a ajuta Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei.
Aliații au aprovizionat Kievul cu arme și echipamente militare de când Rusia și-a invadat vecinul Ucraina, la 24 februarie, epuizându-și propriile stocuri pe parcurs. SUA și Marea Britanie au angajat cel mai mult ajutor militar direct pentru Ucraina între 24 ianuarie și 3 octombrie, arată un tracker al Institutului Kiel pentru Economie Mondială, Polonia fiind pe locul trei, iar Republica Cehă pe locul nouă.
Între securitate regională și profit
Încă precaute de Rusia, stăpânul lor din epoca sovietică, unele țări din fostul Pact de la Varșovia consideră că ajutorul acordat Ucrainei este o chestiune de securitate regională.
Dar mai mulți oficiali guvernamentali, ai companiilor și analiști care au discutat cu Reuters au declarat că războiul început de Vladimir Putin prezintă, de asemenea, noi oportunități pentru industria de armament din regiune.
„Ținând cont de realitățile războiului în curs de desfășurare din Ucraina și de atitudinea vizibilă a multor țări care vizează creșterea cheltuielilor în domeniul bugetelor de apărare, există o șansă reală de a intra pe noi piețe și de a crește veniturile din exporturi în anii următori”, a declarat Sebastian Chwalek, directorul general al companiei PGZ din Polonia.
Compania de stat PGZ controlează peste 50 de companii producătoare de arme și muniții – de la transportoare blindate la sisteme aeriene fără pilot – și deține participații în alte zeci de companii.
Acum intenționează să investească până la 8 miliarde de zloți (1,8 miliarde de dolari) în următorul deceniu, mai mult decât dublu față de obiectivul de dinainte de război, a declarat Chwalek. Aceasta include noi instalații situate mai departe de granița cu aliatul Rusiei, Belarus, din motive de securitate, a spus el.
Și alți producători își măresc capacitatea de producție și se grăbesc să angajeze muncitori, au declarat companii și oficiali guvernamentali din Polonia, Slovacia și Republica Cehă.
Imediat după atacul Rusiei, unele armate și producători din Europa de Est au început să își golească depozitele de arme și muniții din epoca sovietică, cu care ucrainenii erau familiarizați, în timp ce Kievul aștepta echipamente la standarde NATO din partea Occidentului.
Pe măsură ce aceste stocuri s-au redus, producătorii de arme au crescut producția atât de echipamente mai vechi, cât și de echipamente moderne, pentru a menține aprovizionarea. Fluxul de arme a ajutat Ucraina să respingă forțele rusești și să recupereze porțiuni de teritoriu.
Chwalek a declarat că PGZ va produce acum 1.000 de sisteme portabile de apărare antiaeriană Piorun în 2023 – nu toate pentru Ucraina – față de 600 în 2022 și 300-350 în anii anteriori.
Compania, care, potrivit acestuia, a mai livrat Ucrainei sisteme de artilerie și mortiere, obuziere, veste antiglonț, arme de calibru mic și muniție, va depăși probabil o țintă de venituri de 6,74 miliarde de zloți pentru 2022, stabilită înainte de război.
Companiile și oficialii care au vorbit cu Reuters au refuzat să ofere detalii specifice despre livrările militare către Ucraina, iar unii nu au dorit să fie identificați, invocând sensibilități de securitate și comerciale.
O industrie istorică
Industria de armament din Europa de Est datează din secolul al XIX-lea, când cehul Emil Skoda a început să fabrice arme pentru Imperiul Austro-Ungar. În timpul comunismului, fabricile uriașe din Cehoslovacia, al doilea mare producător de armament al Pactului de la Varșovia, din Polonia și din alte părți ale regiunii au produs arme pentru conflictele din timpul Războiului Rece pe care Moscova le-a alimentat în întreaga lume.
„Republica Cehă a fost una dintre principalii exportatori de arme și avem personalul, baza materială și liniile de producție necesare pentru a crește capacitatea”, a declarat ambasadorul ceh la NATO, Jakub Landovsky.
„Aceasta este o mare șansă pentru cehi de a crește ceea ce avem nevoie după ce au dat ucrainenilor vechile stocuri din epoca sovietică. Acest lucru poate arăta altor țări că putem fi un partener de încredere în industria de armament”.
Prăbușirea URSS în 1991 și expansiunea NATO în regiune au împins companiile să se modernizeze, dar „ele încă pot produce rapid lucruri precum muniția care se potrivește sistemelor sovietice”, a declarat Siemon Wezeman, cercetător la Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.
Livrările către Ucraina au inclus muniții de artilerie de calibru „est”, cum ar fi obuze de 152 mm și rachete de 122 mm care nu sunt produse de companiile occidentale, au declarat oficiali și companii. Aceștia au declarat că Ucraina a achiziționat arme și echipamente prin donații din partea guvernelor și prin contracte comerciale directe între Kiev și producători.
Locomotiva Cehia
„Țările est-europene sprijină substanțial Ucraina”, a declarat Christoph Trebesch, profesor la Institutul Kiel. „În același timp, este o oportunitate pentru ele de a-și dezvolta industria de producție militară”.
Ucraina a primit arme și echipamente în valoare de aproape 50 de miliarde de coroane (2,1 miliarde de dolari) de la companii cehe, din care aproximativ 95% au fost livrări comerciale, a declarat ministrul adjunct al Apărării, Tomas Kopecny. Exporturile cehe de arme din acest an vor fi cele mai mari din 1989 încoace, a spus el, multe companii din acest sector adăugând locuri de muncă și capacități.
„Pentru industria cehă de apărare, conflictul din Ucraina și asistența pe care o oferă este în mod clar un impuls pe care nu l-am mai văzut în ultimii 30 de ani”, a declarat Kopecny.
David Hac, directorul executiv al grupului ceh STV, a prezentat planurile de a adăuga noi linii de producție pentru muniție de calibru mic și a declarat că ia în considerare extinderea capacității sale de calibru mare. Pe o piață a forței de muncă restrânsă, compania încearcă să racoleze lucrători din industria auto aflată în încetinire, a spus el.
Vânzările din domeniul apărării au ajutat grupul cehoslovac, care deține companii precum Excalibur Army, Tatra Trucks și Tatra Defence, să își dubleze veniturile din primul semestru față de anul precedent, ajungând la 13,8 miliarde de coroane.
Nu doar afaceri
Compania își mărește producția de proiectile de artilerie de calibrul 155 mm NATO și de 152 mm de calibru „est” și recondiționează vehiculele de luptă ale infanteriei și tancurile T-72 din epoca sovietică, a declarat purtătorul de cuvânt Andrej Cirtek.
El a spus că aprovizionarea Ucrainei a fost mai mult decât o afacere bună. „După ce a început agresiunea rusă, livrările noastre pentru armata ucraineană s-au înmulțit”.
.„Majoritatea populației cehe încă își amintește de vremurile în care țara noastră a fost ocupată de ruși înainte de 1990 și nu vrem să avem trupe rusești mai aproape de granițele noastre”.
“Gucci a fost casa mea”. Cum se va descurca brandul italian după plecarea directorului de creație?
Alessandro Michele părăsește Gucci, după șapte ani în calitate de director de creație, timp în care a contribuit în mare măsură la succesul mărcii, dar fără a reuși în ultimul timp să stimuleze vânzările cu aceeași vigoare ca și rivalii săi.
„Există momente în care drumurile se separă din cauza perspectivelor diferite pe care le poate avea fiecare dintre noi”, a declarat Michele într-un comunicat al grupului Kering, proprietarul mărcii italiene care reprezintă singură 55% din vânzările de 17,6 miliarde de euro ale grupului, înregistrate în 2021.
„Se încheie pentru mine o călătorie extraordinară care a durat mai mult de douăzeci de ani”, a continuat el. „Gucci a fost casa mea, familia mea adoptivă”.
Acțiunile Kering au generat un randament total echivalent cu 20% pe an în timpul domniei lui Michele – de două ori mai mare decât cel al indicelui MSCI World Textiles Apparel & Luxury Goods.
„Pasiunea, imaginația, fantezia și cultura sa au ajutat Gucci să revină pe hartă, acolo unde îi este locul”, a salutat directorul general al grupului de lux, François-Henri Pinault.
Nu a fost anunțat niciun înlocuitor, iar studioul de creație al Gucci „va continua să asigure responsabilitatea creativă până la anunțarea unei noi organizații”.
Alessandro Michele, care împlinește vineri 50 de ani, îi succedase Fridei Giannini în 2015, când era deja de 12 ani în cadrul brandului.
Serge Carreira, lector la Sciences Po Paris în cadrul programului de masterat în modă și lux, a declarat pentru AFP că Michele „a întruchipat noul capitol al casei Gucci, angajându-se în problemele societății, plasând brandul în timpul său. A reînviat patrimoniul casei, dându-i un aer modern”. Plecarea sa este o „surpriză”.
După un salt al vânzărilor între 2015 și 2019, Gucci a stagnat în comparație cu rivalii săi, încetinită în special de Covid și de dependența sa puternică de piața asiatică (44%).
Tinerii cumpărători chinezi, care erau unii dintre cei mai mari fani ai mărcii, păreau sătui – atunci când țara s-a redeschis în 2020, au respins moda de înaltă ținută a Gucci și au cheltuit în schimb pe produse clasice, cum ar fi marca omonimă a LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton SE și Dior, precum și Hermes International. În consecință, Gucci a înregistrat performanțe inferioare concurenților săi.
Miercuri, după anunțul plecării lui Alessandro Micheleque de către site-ul specializat în modă Women’s Wear Daily, citând surse anonime, analiștii financiari nu și-au ascuns satisfacția.
„Vești foarte bune”, se arată într-o notă a Bernstein: „Gucci suferă de oboseala brandului, iar Michele face același lucru de șapte ani. Potrivit RBC, „investitorii instituționali par să fie de acord că este nevoie de o nouă abordare pentru a revigora brandul”.
În 2021, Gucci a obținut o creștere a vânzărilor de 31,2% față de 2020, comparativ cu o creștere de 41% pentru Prada și de 49,6% pentru Chanel. LVMH nu-și dezvăluie rezultatele mărcilor, dar vânzările secțiunii sale de modă și marochinărie (dominată în mare parte de Louis Vuitton) au crescut cu 47%.
De ce imperiul BigTech pare să se prăbușească dintr-o dată
Industria tehnologică se află în recesiune? E o întrebare justificată: aproape toate marile companii din sector – inclusiv Amazon, Meta, Snap, Stripe, Coinbase, Twitter, Robinhood și Intel – au anunțat disponibilizări pe bandă rulantă. Acțiunile multora dintre aceste companii au scăzut cu peste 50% în ultimul an.
Urmărind acest val de disponibilizări în masă, plus haosul uluitor care s-a desfășurat la Twitter în ultimele săptămâni și implozia spectaculoasă în curs de desfășurare a pieței criptomonedelor, analiștii și economiștii încearcă să deslușească de ce se întâmplă toate acestea deodată.Cei de la The Atlantic au un răspuns simplu – și posibil simplificat: ratele dobânzilor.
Perioada de după Marea Recesiune a fost definită de o economie slabă, cu o cerere scăzută și rate scăzute ale dobânzii. Asta a creat condițiile perfecte pentru o eră de cash nesfârșit pe care capitaliștii de risc, în căutare de profit, l-au vărsat în companii de software cu costuri marginale reduse.
Pe măsură ce smartphone-urile au invadat lumea, revoluția aplicațiilor a luat avânt. Companiile din domeniul social-media și al tehnologiilor de consum au devenit unele dintre cele mai bogate și cu cea mai rapidă creștere din lume. Hollywood-ul a trecut la streaming, conținutul a devenit digital.
Apoi a venit valul de inflație post-pandemică. Creșterea ratelor dobânzilor a însemnat sfârșitul banilor ușori. Subvențiile pentru cei care împart factura cu utilizatorii pentru a-și dezvolta companiile au luat sfârșit.
Pe măsură ce împrumuturile au devenit scumpe, finanțarea de risc a scăzut, iar aceste companii au fost nevoite să reducă costurile, să crească prețurile sau ambele. Între timp, evaluările lor s-au prăbușit.
Criza vârstei mijlocii
Și mai există o chestiune: industria tehnologică trece printr-o criză a vârstei mijlocii. După ce și-au folosit tinerețea metaforică pentru a experimenta cu social media și sectorul de consum prin investiții nelimitate, optimizări și teste fără număr, mulți directori și investitori în tehnologie au astăzi sentimentul că au rezolvat în esență cele mai interesante și importante probleme ale digitalizării de bază. Un capitol se închidea, iar ei căutau următoarea poveste.
Dar au orientat resurse către noi proiecte cu randament incert. Amazon a angajat 10.000 de oameni pentru a dezvolta produsul său de inteligență artificială, Alexa. (Jeff Bezos s-a îndepărtat de compania pe care a fondat-o pentru a lucra la rachete).
La Meta – compania mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp – Reality Labs, divizia care lucrează la construirea unui metavers, avea aproximativ 15.000 de angajați.
Se pare că Apple are 3.000 de persoane care lucrează la o cască de realitate augmentată, iar alte mii lucrează la asistentul vocal al Google.
În același timp, comunitatea de capital de risc și-a căutat propriul „Moonshot”, iar mulți investitori au găsit unul (sau, cel puțin, au vrut ca oamenii să creadă că l-au găsit) în criptomonede. S-au pariat zeci de miliarde de dolari în acest spațiu, chiar dacă, în ciuda întregii fanfaronade și a investițiilor, rămâne în mare parte o tehnologie de care beneficiază speculanții la burse.
Și, în ceea ce ar putea fi o criză de vârstă mijlocie la propriu, Elon Musk, un director de automobile și rachete, s-a instalat la cârma unui mecanism digital de livrare a știrilor scandaloase cu un plan haotic de resuscitare a activității sale.
Cum sună toate astea? Nu prea bine. Companiile care fac afaceri mari și cheltuiesc mulți bani pentru probleme importante și dificile cu soluții incerte sunt, într-un fel, cool. Dar, în acest moment, multe dintre aceste pariuri par pe jumătate goale, catastrofal de costisitoare sau de-a dreptul frauduloase.
Rezultatul: disponibilizări în masă în companii-gigant, care, cu doar câțiva ani în urmă, păreau absolut de neoprit.
Peste zece ani, privind retrospectiv la recesiunea tehnologică din 2022, am putea spune că acest moment a fost un paroxism de scandaluri și concedieri, directori corporativi suciți și mari perdanți, laolaltă cu oamenii lor.
A venit iarna. Plafonarea prețului gazelor împarte UE
După o toamnă mai blândă decât în mod normal în Europa, vremea de iarnă vine în sfârșit. Temperaturile răcoroase sunt gata să testeze sistemele energetice fragile ale regiunii, afectate de o scădere bruscă a fluxurilor de gaz rusești și de întreruperile nucleare extinse.
Din Franța până în Finlanda, guvernele au avertizat cu privire la penurie de energie și la întreruperi de curent, deoarece cererea va atinge vârful în lunile următoare.
O propunere a Comisiei Europene de a stabili un plafon la prețul gazelor naturale importate ar fi trebuit să calmeze cererile de acțiune pentru a controla prețurile ridicate – în schimb, a declanșat o criză politică.
Plafonarea a divizat țările membre. Ea este susținută de un grup care include Belgia, Polonia, Grecia și Italia, în timp ce un bloc care include Germania, Austria, Danemarca și Olanda se teme că ar putea afecta aprovizionarea.
„Mecanismul de corecție a pieței” propus de executivul UE nu a mulțumit pe nimeni. Ar urma să stabilească o limită pentru prețurile de vânzare cu ridicata a gazelor naturale cu o lună înainte la 275 euro pe megawatt-oră – deși ar fi declanșată numai dacă prețurile ar rămâne peste acest nivel timp de două săptămâni și ar fi cu peste 58 euro pe MWh mai mari decât prețurile gazelor naturale lichefiate de pe piața mondială timp de 10 zile.
Atunci când aceste condiţii ar fi îndeplinite, Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare în Domeniul Energiei (ACER) va publica imediat un aviz de corectare a pieţei în Jurnalul Oficial al UE şi a doua zi tranzacţii cu preţuri mai mari de 275 de euro nu vor mai fi autorizate.
“Sunt sceptic în privinţa unui plafon fix de preţ pe piaţă, deoarece fie ar fi prea ridicat, fie prea scăzut”, a declarat ministrul german al Economiei, Robert Habeck, într-un interviu acordat Handelsblatt.
O mare parte din Europa continentală este pregătită pentru vreme mai rece decât se prognozase anterior pentru următoarele două săptămâni, potrivit Maxar Technologies.
O toamnă neobișnuit de caldă a însemnat că Europa a acumulat niveluri robuste de stocare a gazelor de iarnă. Deși în prezent sunt pline cu aproape 95%, rezervele au scăzut în mod constant timp de aproape 10 zile, potrivit datelor de la Gas Infrastructure Europe.