Turcia apare ca un intermediar de putere mai proeminent și un pivot al NATO, în timp ce SUA își reconfigurează angajamentul față de Europa.
Recep Tayyip Erdogan a extins amprenta militară și diplomatică a țării sale din Africa până în Orientul Mijlociu într-un mod nemaiîntâlnit de la sfârșitul Imperiului Otoman.
Acum, el dorește o cooperare mai strânsă în domeniul apărării și economic cu UE în schimbul securității, în timp ce continentul caută modalități de a reduce dependența de Washington, transmite Bloomberg. Invazia Rusiei în Ucraina a apărut ca o oportunitate pentru Erdogan de a-și consolida poziția în fața aliaților occidentali, păstrând în același timp legăturile cu Moscova.
„Elaborarea de politici independente sub conducerea lui Erdogan dă roade, deoarece arată valoarea unui aliat strategic al NATO atunci când Occidentul are probleme”, a declarat Hasan Yukselen, fondator al Fusion4Strategy, o firmă de consultanță în domeniul riscului din Ankara. „Turcia a avut un rol esențial în limitarea Uniunii Sovietice în timpul Războiului Rece și se profilează ca o națiune care poate contribui la încheierea conflictelor și la stabilizarea regiunii.”
Turcia are cea mai mare flotă de avioane de luptă F-16 din NATO, după SUA. Se mândrește cu baza aeriană Incirlik, care a fost utilizată pentru operațiuni împotriva Statului Islamic și găzduiește un radar de avertizare timpurie la Kurecik, o parte esențială a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice pentru Europa
Ankara evaluează o misiune non-combat pentru a ajuta la monitorizarea liniei de contact cu Rusia în estul Ucrainei, în funcție de acordul lui Vladimir Putin.
Turcia dezvoltă o industrie de armament considerabilă. A fost o sursă cheie de obuze de 155 mm vitale pentru Ucraina și este un exportator în creștere de nave militare, precum și de drone de luptă și vehicule blindate.
„Sperăm că prietenii noștri europeni vor înțelege rolul Turciei în lumea care se remodelează și își vor stabili strategiile în consecință”, a declarat Erdogan luni, reiterând că se așteaptă ca relațiile cu UE să prospere și că obiectivul este aderarea deplină la blocul comunitar.
De asemenea, schimbarea calculelor de securitate ar putea să impulsioneze discuțiile privind actualizarea acordului de uniune vamală al Turciei cu UE și călătoriile fără viză pentru cetățenii turci.
La doar șase săptămâni de la învestirea lui Trump, criptomoneda a intrat pe o piață în scădere, așa numita Bear Market.
Companiile din întreaga lume caută să se pună la adăpost de tirul frenetic al tarifelor președintelui 
Imediat ce 
Prelungirea cu 3 luni a plafonării prețurilor la energie, decisă printr-o ordonanță de urgență care a fost publicată deja în Monitorul Oficial, ar putea fi revocată. Guvernul a anunțat, ca prioritate legislativă pentru luna martie 2025, un proiect de lege privind stabilirea schemei de plafonare/subvenționare/compensare pentru consumatorii vulnerabili și combaterea sărăciei energetice după 1 aprilie 2025.
Cu toate mesajele de bunăstare, investiții și economie duduind pe care ni le transmit guvernanții, situația în care se găsește România este chiar apocaliptică. Cifrele publicate de INS ne arată că nimic nu merge și că economia se prăbușește ireversibil. Astfel, în luna ianuarie 2025, exporturile au însumat 7.251,9 milioane euro, iar importurile, 9.990,5 milioane euro. Faţă de luna ianuarie 2024, exporturile din luna ianuarie 2025 au crescut cu 2,4%, iar importurile au crescut cu 10,3%.
Un ritm mai lent al livrărilor de petrol în ultimele luni a determinat AIE să reducă previziunile privind creșterea consumului în acest an, conform ultimului său raport de piață, relatează Bloomberg. Lumea se confruntă în prezent cu un excedent de 600 000 de barili pe zi, iar anunțul surpriză de săptămâna trecută al OPEC+ ar putea adăuga încă 400 000 de barili pe zi.
Nu există dovezi de strategie în modul în care Donald Trump procedează. SUA înregistrează un deficit comercial mult mai mare cu China decât cu Canada, dar a impus tarife mai mari vecinului său.
În loc de indexare, Guvernul a decis să facă o ”pomană” pentru cei mai săraci dintre români și să le dea acestora 800 de lei doar pentru anul în curs, susținând că măsura ar avea un impact mai mare asupra persoanelor cele mai vulnerabile sau cu risc crescut de sărăcie. Banii vor fi acordați pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat aflați în evidența caselor teritoriale de pensii/caselor de pensii sectoriale ale căror venituri se situează sub 2.574 lei sau la acest nivel, dincolo de care pot interveni marginalizarea socială şi sărăcia.
