Adrian Năstase reacționează ferm la declarațiile președintelui Nicușor Dan, care a afirmat recent că România nu era pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană. Fostul premier subliniază că integrarea a fost rezultatul unor eforturi colosale și avertizează că nu este normal ca aceste realizări să fie minimalizate.
Adrian Năstase: „Aderarea la Uniunea Europeană a fost rodul unor eforturi uriașe”
Într-o postare publică, fostul premier Adrian Năstase a criticat afirmațiile președintelui Nicușor Dan, potrivit cărora România și Bulgaria ar fi intrat în Uniunea Europeană nepregătite.
Năstase a reamintit că procesul de integrare a presupus adoptarea a sute de legi, crearea de instituții noi, normalizarea relațiilor cu organisme financiare internaționale și obținerea statutului de economie funcțională de piață.
„Este posibil ca, o vreme, Nicușor Dan să fi fost plecat din țară. Altfel, ar fi greu de înțeles afirmația sa. Cei care au trăit acea perioadă își amintesc eforturile imense pentru a finaliza cele 31 de capitole de negociere. S-au înființat zeci de instituții pentru a respecta standardele europene și s-au făcut reforme structurale majore”, a transmis Năstase.
Fostul premier: „Nu e normal să minimalizăm eforturile pentru aderarea la UE”
Adrian Năstase a precizat că aderarea la Uniunea Europeană nu a fost un cadou din partea Bruxelles-ului, ci rezultatul unei mobilizări interne fără precedent. El a subliniat că procesul a presupus inclusiv revizuirea Constituției și un consens politic național rar întâlnit.
„Am menționat doar perioada în care am fost premier și am finalizat negocierile cu UE, dar eforturi au existat și înainte de 2000 și după 2004, până în 2007, când România a devenit stat membru. Este legitim să sprijinim Republica Moldova și Ucraina în drumul lor european, dar nu este firesc să minimalizăm sacrificiile și realizările României în acest proiect de țară”, a declarat fostul premier.
Declarațiile lui Nicușor Dan au stârnit un val de reacții
Replica lui Năstase a venit după ce Nicușor Dan a afirmat, la Timișoara, că România și Bulgaria „nu erau pregătite” pentru aderarea la Uniunea Europeană, însă Bruxelles-ul a luat o decizie „corectă geopolitic”.
„Acum 20 de ani, când România a încheiat procesul de aderare, cred că nu era pregătită să intre în Uniunea Europeană, la fel ca Bulgaria. Dar decizia a fost una corectă, iar azi vedem progresele realizate”, a spus șeful statului.
Președintele a sugerat, de asemenea, că în cazul unor țări precum Moldova și Ucraina, criteriile de aderare ar putea fi relaxate, urmând ca reformele să fie implementate ulterior.
Aderarea la Uniunea Europeană, încă un subiect sensibil pentru România
Controversa dintre Adrian Năstase și Nicușor Dan arată cât de sensibil rămâne subiectul aderării României la Uniunea Europeană, chiar și după aproape două decenii. Dacă pentru unii procesul a fost o victorie istorică obținută prin muncă și sacrificii, pentru alții el reprezintă mai degrabă o decizie politică strategică.
Un lucru este însă cert: aderarea a schimbat fundamental traiectoria României, iar dezbaterea privind pregătirea țării în 2007 continuă să influențeze și astăzi discursul politic.
Prețul aurului a crescut cu până la 0,9%, atingând un nivel record de 3.867,25 dolari pe uncie, depășind maximul atins în sesiunea anterioară, când a închis în creștere cu 2%, notează Bloomberg. O întâlnire între liderii de vârf ai Congresului și președintele Donald Trump s-a încheiat fără un acord privind finanțarea pe termen scurt a guvernului. Acest lucru a alimentat temerile privind o paralizie bugetară, care ar putea împiedica publicarea rapoartelor economice, privând investitorii de datele cruciale necesare pentru evaluarea economiei SUA.
Pachetul 2 al așa-zisei reforme Bolojan s-a blocat tocmai pentru că deja s-a intrat în pușculița partidelor, semnalează Dorin Modure, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală ”Solidaritatea”. ”Cum să tai PNRR-ul și Anghel Saligny, unde face un primar din fundul țării un podeț peste un șanț cu un milion de euro. Cum să reduci așa ceva? Trebuia mers pe risipă, iar risipa se face acolo unde se cumpără un ac de seringă cu 1.000 de lei, acolo unde face primarul 1 km de uliță într-un sat cu prețuri de 15 ori mai mari, unde se renovează o troiță cu peste 20 milioane de lei. Acolo sunt banii, dacă toate astea se adună o să vedeți că acolo este deficitul, nu la salariile bugetarilor. Dacă tu scazi veniturile la marea masă, îi taxezi pe contribuabili, le mărești impozitul pe dividende și nu oprești furăciunile în niciun fel, atunci este normal că intri în criză economică. Nu ai cum altfel, pentru că pe ăia săracii îi sărăcești și mai mult, iar pe ceilalți îi protejezi în continuare”, ne-a declarat Dorin Modure. Acesta arată că, dacă ar fi voință politică, s-ar schimba rapid niște legi, pentru că legile permit situația actuală.
Propunerile Comisiei Europene privind Fondul Unic, Bugetul Cadrului Financiar Multianual și Politica Agricolă Comună post 2028-2034 complică implementarea, debusolează atât autoritățile cât și fermieri și vor duce la întârzierea implementării, a atras atenția Florentin Bercu, director executiv al Uniunii Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), membră a Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), și vicepreședinte 
Ucraina a depus cererea de aderare în 2022, la câteva săptămâni după invazia rusă, fiind urmată în scurt timp de Republica Moldova. Au început oficial negocierile anul trecut, dar Ungaria s-a opus de atunci deciziilor unanime ale celor 27 de membri ai blocului privind așa-numitele „capitole” de negociere pentru a alinia legislația celor două țări la normele UE în domenii care variază de la energie la concurență și statul de drept.
Ilie Bolojan i-a luat fața ministrului Energiei și s-a apucat să ne spună concret cum va ieftini el energia electrică de la jumătatea anului viitor. Marea soluție este intrarea în funcțiune a bateriilor de stocare ale parcurilor fotovoltaice, achiziționate cu bani din PNRR, care ar produse un plus de energie care să acopere deficitul cronic. Bateriile de stocare funcționează, evident, vara, atunci când parcurile fotovoltaice produc în exces energie pe care nu o vrea nimeni. Când însă intrăm în sezonul rece, care, iată, anul acesta a venit chiar din septembrie, că doar e încălzire globală, bateriile nu mai contribuie la acoperirea deficitului.
Concret, Valencia reclamă faptul că în documentar se sugerează că suporterii ar fi strigat „maimuță!, maimuță!”, deși în realitate scandările ar fi fost „idiotule!” sau „prostule!”. Clubul cere „restaurarea dreptului la onoare”, eliminarea acelor subtitrări, despăgubiri financiare și includerea unei eventuale hotărâri judecătorești direct în producția Netflix.
Primindu-l pe prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, Donald Trump nu a fost zgârcit cu complimentele: pentru consilierii săi, pentru oaspetele său, pentru liderii din regiune. „Promisiunea unui nou Orient Mijlociu este la îndemână”, a spus el. Cu toate acestea, în așteptarea unui răspuns oficial din partea Hamas, însăși arhitectura acestui plan de pace relevă fragilități evidente, începând cu absența unui calendar obligatoriu pentru retragerea israeliană.
Dar Ucraina nu are capacitatea de a lansa Tomahawk, iar stocurile americane de astfel de arme și sistemele lor de lansare sunt mult prea puține și mult prea valoroase pentru ca Pentagonul să se despartă de ele.
Pe de o parte, în cadrul summitului NATO, au promis o creștere istorică a bugetelor militare, până la 3,5 % din produsul intern brut – și chiar 5 % dacă se includ toate cheltuielile de securitate, față de 2% în prezent. Pe de altă parte, înregistrează deja deficite mari.
Când Donald Trump s-a întors la Casa Albă, i-a trimis pe vicepreședintele JD Vance și pe proaspătul secretar al Apărării, Pete Hegseth, să avertizeze europenii că „noul șerif” de la Washington intenționa să schimbe termenii relației.
