La Centrala Incidentelor de Plati din Banca Nationala a Romaniei (BNR) au fost raportate in iulie sume refuzate la plata de peste un miliard de lei, dublu fata de luna precedenta. Aceste incidente de plata pot declansa insolvente pe banda rulanta, blocaj economic si chiar periclitarea bugetului de stat, prin neincasarea sumelor prevazute.
Reprezentantii BNR consemnau luna trecuta ca incidentele de plata au crescut in iunie fata de mai cu 42 de milioane de lei, deci cu 9%, de la 469 de milioane de lei la 511 milioane de lei. In cele mai multe cazuri de refuz la plata a fost vorba de bilete la ordin, care au insumat 490 de milioane de lei, urmate de cecurile fara acoperire, care au cumulat 21 de milioane de lei. In iulie, situatia a devenit de-a dreptul ingrijoratoare, deoarece valoarea sumelor refuzate la plata de bancile comerciale s-a dublat fata de iunie 2014 si a ajuns la 1,05 miliarde de lei. Sigur, multi s-ar putea intreba: „Si pe noi de ce ne-ar interesa aceasta problema?” Pai, ne intereseaza si inca foarte mult, deoarece toate aceste incidente de plati genereaza, in final, cereri de insolventa, blocaj financiar si bani mai putini la bugetul statului, iar autoritatile vor fi „nevoite” sa inventeze alte taxe, ca sa mentina in functiune sistemul de sanatate, invatamantul, sistemul de pensii etc.
In topul insolventelor
Tepele date cu cecuri sau bilete la ordin fara acoperire produc efecte negative (de genul insolventelor) sesizate si de auditorii internationali. Potrivit unui studiu efectuat de Coface, Romania cumuleaza 40% dintre insolventele din Europa de Est, iar noua legislatie din acest domeniu doar va inrautati situatia. Initial, in proiectul de cod de insolventa se prevedea ca administratorii judiciari puteau fi condamnati de la trei la 12 ani de inchisoare pentru gestiune frauduloasa, iar pentru declararea de creante fictive sau raportari contabile nelegale pedeapsa era de un an de inchisoare. In noul cod, aceste fapte nu mai sunt incriminate si este de neinteles de ce nu interzice BNR plata cu cecuri sau cu bilete la ordin si de ce Ministerul Finantelor nu impune obligativitatea transferului bancar intre firme.