Zi de mare insemnatate pentru ortodocsi. Duminica se praznuieste Invierea Mantuitorului, iar crestinii vestesc, intr-un glas, minunea – aceea ca „Hristos a Inviat din morti, cu moartea pre moarte calcand si celor din mormanturi viata daruindu-le!”.
Cu acest refren, care se va auzi, in preajma miezului noptii, in noaptea de sambata spre duminica, in toate bisericile din Capitala, din toate colturile tarii, dar si in lacasurile de cult ortodoxe catre care se vor indrepta romanii aflati dincolo de granitele tarii, vom vesti cu totii minunea Invierii Domnului.
La o saptamana dupa ce credinciosii catolici ai sarbatorit Invierea lui Hristos, intreaga suflare ortodoxa sarbatoreste, asadar, duminica, prima zi dintre cele trei ale Sfintelor Pasti.
Conform scrierilor sfinte, dupa ce a fost judecat si rastignit pe cruce, Hristos a murit si a fost ingropat. Insa, dupa trei zile, A Inviat din morti. Descoperirea a fost facuta intr-o zi de duminica, de catre femeile purtatoare de mier, care au venit la locul in care fusese depus trupul Mnatuitorului si au gasit mormantul gol. Prin Invierea sa, Mantuitorul a invins moartea, dar, poate si mai mult decat atat, a transmis oamenilor ca exista viata dincolo de ceea ce se credea a fi sfarsitul trupesc. de aici si insemnatatea deosebita data de crestini acestei sarbatori a Pastelui, a Invierii Domnului si a biruintei asupra mortii.
Obiceiuri in prima zi de Pasti
Sfintele Pasti sunt precedate de o perioada de post, care se incheie la finele zilei cunoscute drept Sambata Mare. Sambata seara, credinciosii merg la biserica, asista la slujba, apoi iau Lumina Sfanta, pe care se grabesc sa o duca spre casele lor, convinsi ca aceasta le va proteja caminele de rau, boli si necazuri, si ii va apara pe membrii familiei lor de orice lucru rau. In acest an, Lumina Sfanta a fost adusa de la Ierusalim, cum s-a intamplat si in anii trecuti, cu un avion special care a aterizat pe Aeroportul Otopeni, sambata seara, in jurul orei 19.
Mai mult, dupa slujba din aceasta noapte, ori dupa ce se trezesc, duminica dimineata, credinciosii iau ‘Paste’, mai precis bucatele de paine, care reprezinta, in chip simbolic, trupul lui Hristos.
Traditia spune ca abia dupa ce mananca aceasta paine sfintita si beau agheasma, oamenii se pot aseza la masa de Pasti, care e mai mereu plina de bunatati traditionale: oua rosii, culoarea sangelui lui Hristos (insa, dupa cum se stie, in ultimii ani, gospodinele obisnuiesc sa le vopseasca in mai multe culori), drob si friptura de miel, dar si pasca ori cozonac.
Mai mult, in anumite zone ale tarii, se obisnuieste ca membrii familiei, indeosebi copiii, sa poarte in ziua de Pasti un lucru nou, aspect despre care se crede ca ar atrage, de asemenea, ideea de bine.