Dramoletele de budoar sau de toaleta publica par a nu mai avea cautare. Scandalurile intre vii si morti au inceput sa nu mai prinda la publicul care, spre dezamagirea lui Maruta, da semne ca vrea sa se trezeasca. Farsele ieftine, dar foarte galagioase, isi gasesc probabil cautare numai ca studiu de caz intr-un viitor tratat al parvenirii de presa.
Ramas in pana de act creativ, Maruta s-a genializat din mers, fara sa se retina pe dumnealui pana la toaleta. A vrut un fel de „Dansez pentru tine”, varianta proprie, un fel de „Dansez pentru Maruta”. A iesit o manea sinistra, care, fara a renunta la cacofonii, sparge tiparele ca creatie, ca cultura si ca competitie de dans. Noroc cu publicul, care, pentru trei piscoturi si cativa gologani, aplauda la semnal ca sa incinga atmosfera. V-o imaginati pe Oana Lis in rochie scurta, dansand lasciv? Recunosc, am avut parte de multe cosmaruri de-a lungul vietii, dar ca asta nu. Vi-l imaginati pe Liviu Guta imburicandu-se la Lambada? Talent, istoria dansului in imagini, gratie si paralizie! Sau pe Nicu Paleru si Daniela Gyorfi facandu-se ca se fac? Sau pe Gheorghe Gheorghiu care se zbuciuma dorso-ventral, de la sosete si pana la maxilare, de parca, in dans, muzica e muzica si miscarea e altceva? Nu se prea gasesc termeni pentru a descrie manelizarea emisiunii, dictionarele fiind sarace la acest capitol. Pe vremuri, cand era la TVR, lui Maruta i se mai spunea si „Tolomacul de pe 2”. As fi vrut sa il scap de porecla si sa il fac personaj. Dar, ca sa ajungi personaj, mai trebuie sa faci si ceva. Nu e de ajuns „genializarea”.