Fosta conducere a Companiei Nationale Posta Romana (CNPR), in frunte cu Mihai Toader, a dat o teapa institutiei de peste 6,5 milioane de euro, iar judecatorii Tribunalului Bucuresti au remarcat faptul ca CNPR nu se grabeste sa recupereze prejudiciul. In replica, actuala conducere sustine ca ar fi recuperat mai mult daca justitia ar fi dat o hotatare definitiva in acest caz.
Fostul director general a CNPR, Mihai Toader, a fost condamnat la la zece ani si sase luni de inchisoare, pentru abuz in serviciu. Aceeasi sentinta a fost emisa si pentru Emanoil Lepadatu, fost director executiv economic al institutiei, Andrei Marinescu, fost director executiv dezvoltare strategica, si Vasile Barbulet, fost sef al Departamentului IT. Potrivit instantei, cei patru au dat dovada de „inalta calificare” in domeniul infractional si au desfasurat diverse operatiuni prin care CNPR a achizitionat produse informatice de la o firma din Cipru, la un pret supraevaluat de 12 ori, prejudiciul fiind de aproximativ 6,5 milioane de euro. Judecatorii Tribunalului Bucuresti au remarcat, recent, ca Posta Romana nu se grabeste sa recupereze prejudiciul, fapt respins de actuala conducere a CNPR.
Argument
Actualul director general al CNPR, Alexandru Petrescu, afirma ca Posta Romana promoveaza o politica de toleranta zero fata de toate persoanele care au generat pagube patrimoniului institutiei. „Managementul companiei foloseste toate mijloacele legale avute la dispozitie pentru valorificarea creantelor detinute impotriva tuturor categoriilor de debitori. Operatorul national de servicii postale se implica activ in recuperarea tuturor prejudiciilor acordate prin hotarari judecatoresti, inclusiv a celor stabilite in dosarul la care judecatorul face referire explicita”, a declarat Alexandru Petrescu. El a mentionat ca, in privinta actiunilor de recuperare a pagubelor inregistrate, de la inceputul acestui an s-au redobandit, prin proceduri de executare silita, peste 210.000 de lei.
Contradictii
La randul sau, directorul Directiei juridice a CNPR, Florian Vardol, a precizat ca masurile asiguratorii dispuse de organele de urmarire penala sunt singurele decizii ce pot fi aplicate sub aspect procedural pana la solutionarea definitiva a cauzei. „Doar organele de urmarire penala sau instanta de judecata pot dispune astfel de masuri. In mod surprinzator, acest aspect al lipsei caracterului definitiv al sentintei judecatoresti este retinut si de autorul motivarii (…), in contradictie cu concluzia generala (…) ca Posta Romana nu s-a manifestat activ in cadrul respectivului proces si nu a procedat la recuperarea prejudiciului reclamat”, a spus Florian Vardol.