Pierre de Fermat, matematicianul francez de la nasterea caruia se implinesc astazi 410 ani, a lansat o teorema care i-a framantat, secole la rand, pe cei mai mari matematicieni ai lumii. Demn de retinut ca, originile cunoscutei teoreme pornesc de la si mai celebra teorema a lui Pitagora care ne spune ca intr-un triunghi dreptunghic, patratul ipotenuzei este egal cu suma patratelor catetelor.
„Am descoperit o demonstratie cu adevarat minunata, dar nu am aici destul spatiu pentru a o scrie.” Asa scria Pierre de Fermat pe marginea unei pagini din editia Aritmeticii lui Diofant, in 1637. Vreme de 358 de ani, marii matematicieni ai lumii au incercat in zadar sa dezlege acest simbol al misterului matematic.
Iata si teorema lui Fermat: Ecuatia xn + yn = zn nu are solutii intregi diferite de zero, pentru n mai mare ca 2. In acest moment, a inceput nebunia. Matematicienii s-au intrecut in a face demonstratii pentru diferite valori ale lui n., potrivit www.scientia.ro
La mijlocul secolului XIX, Academia Franceza a instituit chiar un premiu de 3000 franci pentru o demonstratie completa a teoremei lui Fermat. In 1908, magnatul german Paul Wolfskehl a aruncat in joc 100.000 de marci ce urmau sa fie castigate de cel ce va demonstra teorema.
Odata cu aparitia calculatoarelor, teorema lui Pierre de Fermat a fost rezolvata pana la la n=10.000 , apoi pana la n=25.000 , astfel incat pana in 1980 erau elucidate toate cazurile cu n<4.000.000. In ultimii ani de dinaintea gasirii demonstratiei complete pentru orice n>2, matematicienii erau convinsi ca prin metode elementare nu se mai poate aduce nimic nou.