La inceputul anilor ’90, in Romania se dorea aplicarea modelului suedez, care „crapase”, de fapt, la sfarsitul anilor ’70. In prezent, nu avem un model economic autohton, dar suedezii si-au revenit si au un nou parcurs economic, bazat pe inovatie, dinamism si antreprenoriat (deci munca multa cu rezultate in timp…).
Conferinta „Depasirea problemelor economice, experientele Suediei si Turciei: o sursa de inspiratie pentru Romania”, organizata ieri la sediul Bancii Nationale a Romaniei, a reprezentat un prilej de reflectie, inclusiv pentru guvernatorul Mugur Isarescu. Printre vorbitori s-a remarcat economistul sef al bancii suedeze SEB Bank, Klas Eklund. Expunerea sa l-a acaparat, se pare, si pe guvernatorul BNR, care s-a multumit sa faca un scurt istoric al relatiilor Romaniei cu Suedia si sa remarce ca PIB-ul suedezilor a ajuns in 2012 la 525 de miliarde de dolari (388 de miliarde de euro), in vreme ce Romania a contabilizat 170 de miliarde de dolari (125,8 miliarde de euro).
Probleme si rezolvari scandinave
Modelul suedez s-a incheiat in anii ’70 printr-un fiasco, generand devalorizare monedei si inflatie. In abii ’90 au urmat recesiunea, criza monetara si bancara , haos in bugetul public. Potrivit lui Klas Eklund, era necesara o intewrventie rapida, asa ca s-au aplicat masuri dure: reforma taxelor, austeritate fiscala, reforma bugetului de stat si a pensiilor, negocierea salariilor la nivel national, abia apoi a urmat aderarea la UE, in 1995. Rezultatul? Consolidarea sistemului bancar, buget excedentar, balanta pozitiva a contului curent, scaderea dobanzilor, a inflatiei, a datoriei publice si a somajului. Poate fi un model pentru Romania? Da, in conditiile in care inca produce efecte benefice in Suedia, prin implicarea activa a bancii centrale de la Stockholm.