Gregor Mendel: Google aniverseaza, astazi, 20 iulie 2011, 189 ani de la nasterea lui Gregor Mendel, prin schimbarea banerului de pe pagina motorului de cautare. Noul logo afisat pentru aniversarea lui Mendel este o reprezentare a numelui google format din mai multe pastai de mazare, deoarece aceste plante au stat la baza experimentelor lui Gregor Mendel intre anii 1856-1863.
Gregor Mendel s-a nascut in Heinzendorf, Austria in 1822 pe 22 iulie si a murit in Bruno, Austria in 1884 pe 6 ianuarie. Prima prezentare Mendel a avut-o in al 8-lea an de experimente cu hibridarea artificiala a plantelor. In perioada studiilor sale el a devenit membru al Gradinii Zoo-Botanice Vernin din Viena. Primele lui studii au fost publicate in 1853 si 1854. Amandoua articolele contineau informatii despre distrugerile insectelor asupra plantelor. Intre 1856 si 1863 Mendel a cultivat si testat aproape 28000 de plante.Explicatia sa era ca celulele germinale si polenizatoare care sunt in compozitia lor corespund in numar egal tuturor formelor constante rezultand din combinatiile plantelor unite prin fertilizare. Redescoperirile muncii lui Mendel au adus o apropiere catre o era de speculatie asupra ereditatii.Prin urmare Mendel a deschis o noua cale in studiul asupra ereditatii pentru a dezvalui un nou mecanism operand in sensul evolutiei.
Teoriile asupra ereditatii atribuite lui Gregor Mendel, bazate pe munca sa cu mazarea, sunt bine cunoscute oricarui student al biologiei. Dar munca sa a fost atat de stralucitoare si fara precedent atunci cand a aparut incat a durat 34 de ani pentru ca restul comunitatii stiitifice sa o ajunga din urma. Scurtul monograf, „Experimente cu plante hibride”, in care Mendel descrie cum au fost mostenite trasaturile, a devenit una dintre cele mai durabile si influentabile publicatii in istoria stiintei.
Gregor Mendel, prima persoana care a urmarit caracteristicile generatiilor succesive ale unui obiect care traieste, nu a fost un om de stiinta care sa intoarca lumea pe dos. Mai degraba, el a fost un calugar Augustinian care a predat stiinta elevilor de liceu. El a fost al doilea copil al lui Anton si Rosine Mendel, fermieri in Brunn, Moravia. Performantele stralucitoare ale lui Mendel la scoala in timpul adolescentei au incurajat familia sa sa suporte cursa sa catre o educatie mai ridicata, dar finantele lor erau limitate, deci Mendel a intrat intr-o manastire Augustiniana continuandu-si educatia si incepandu-si cariera ca profesor.
Impactul teoriei genetice nu mai este pusa sub semnul intrebarii in mintea nimanui. Multe boli sunt cunoscute ca fiind mostenite, si arborele genealogice sunt urmarite pentru a determina probabilitatea mostenirii unei boli ereditare. Plantele sunt acum modificate in laboratoare pentru a se elimina caracteristicile nedorite. Rezultatule practice ale muncii lui Mendel nu a schimbat numai modul in care privim lumea, de asemenea a schimbat si modul in care traim in ea.
Gregor Mendel a experimentat in mod deosebit la mazare (Pisum Sativum), planta care se reproduce prin autopolenizare (autogamie). Pentru aceste cercetari el a ales 22 de soiuri care aveau caractere distincte (bob galben-bob verde, plante inalte-plante pitice, etc) si constante, dand nastere unei descendente omogene. La aceste soiuri, el a efectuat numeroase hibridari prin polenizarea artificiala incrucisata a plantelor. Spre deosebire de alti cercetatori, Mandel s-a oprit asupra unor „cupluri” de caractere opuse:de exemplu, mazare cu bobul neted si mazare cu bobul zbarcit.
Mendel a luat doua varietati de mazare pure din ounct de vedere genetic:
-forma semintei : neteda sau zbarcita;
-culoarea semintei : galbena sau verde.
Dupa incrucisarea celor doua varietati cu seminte netede si galbene cu varietatea cu seminte zbarcite si verzi, in F1, a obtinut mazare care avea toate boabele netede si galbene.
Caracterul neted il domina pe cel zbarcit, iar caracterul galben il domina pe cel verde.
Mendel a semanat semintele din F1, a lasat plantele sa infloreasca si sa se autopolenizeze. In F2 a constat 4 tipuri de seminte (4 fenotipuri) in interiorul aceleiasi pastai :
-netede si galbene;
-netede si verzi;
-zbarcite si galbene;
-zbarcite si verzi;.
Fenotipul este ansamblul caracterul observabile, iar genotipul este ansamblul genelor raspunzatoare de aparitia fenotipului.
Individul homozigot este linia „pura” pentru caracterul luat in considerare si cel care produce o singura categorie de gameti.
Individul heterozigot este hibridul pentru caracterul luat in considerare si el produce doua categorii de gameti.
Disjunctia idependenta (segregarea) a factorilor ereditari (legea a doua a lui Mendel) face ca hibridul sa formeze 4 categorii de gameti „Sahul mendelian” arata ca se formeaza 4*4=16 combinatii posibile.
Fiecare combinatie corespunde statistic la 1/16 din populatia totala.
Daca cele doua alele sunt identice (AA , aa , BB, bb) individul este homozigot. Daca cele doua alele sunt diferite, individul este heterozigot.
Recunoasterea importantei descoperirilor sale a fost realizata abia la inceputul secolului al XX-lea cand Hugo de Vries, Carl Erich Correns si Erich von Tschermak au ajuns in mod independent la aceleasi concluzii, redescoperind astfel legile eredității.
Decesul lui Mendel / Recunoașterea postuma
In timpul vietii rezultatele sale au fost în respinse, Mendel murind ignorat de comunitatea stiintifica la 61 de ani, la 6 ianuarie 1884 în Brunn (Brno), Cehia, de nefrită cronica. La numai cateva zile după moartea sa, abatele care i-a succedat i-a ars lucrările din biblioteca. Recunoasterea importantei descoperirilor sale a fost realizata doar la inceputul secolului al XX-lea când Hugo de Vries, Carl Erich Correns si Erich von Tschermak au ajuns in mod independent la aceleasi concluzii ca si Mendel, redescoperind astfel legile ereditatii.
Vezi biografia lui Johann Gregor Mendel
Citeste alte informatii despre Johann Gregor Mendel
Johann Gregor Mendel recunoscut de www.answers.com
