Echinoctiu de primavara are multiple semnificatii si obiceiuri pe intreg mapamondul. Cuvantul ‘echinoctiu’ deriva din limba franceza – ‘equinoxe’ -, care, la randul lui provine din latinescul ‘aequinoctium’, format din ‘aequus’ – ‘egal’ si ‘nox’, ‘noctis’ – ‘noapte’. După Marţişor, Babe şi Moşi, după „zăpada mieilor”, când calendaristic deja am păşit în anotimpul primăverii ne apropiem de momentul echinocţiului de primăvară , ce marchează începutul primăverii astronomice şi reprezintă intrarea Soarelui în primul semn zodiacal, semnul Berbecului, când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade. La momentul echinocţiului de primăvară Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal , el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină – la data respectivă – egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine.
Câteva zeci de milioane de persani sărbătoresc anul echinocţiul de primăvară, marcând astfel Anul Nou Persan sau Nowrūz. Însă celebrarea Nowrūz-ului nu are loc doar în Iran, ci şi în Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, în Balcani (Albania şi Kosovo), Asia Centrală, Caucaz, Asia de Sud Nord-vestul Chinei etc. Sărbătoarea este importantă şi pentru Sufiţi, Alawiţi etc. Ultima miercuri de la sfârşitul fiecărui an persan este celebrată în Iran şi poartă numele de Chahārshanbe Suri, festivalul iranian al focului, o sărbătoare a luminii, adică a binelui, care înfrânge întunericul, adică răul. Toate acestea îşi au rădăcina în Zoroastrism. Sursa:ziuaveche.ro
„Mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească in timpul Echinoctiu de primavara, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor la diferite epoci ale anului, datorită poziţiei aproximativ fixe în spaţiu a axei de rotaţie a Pământului, precum şi a înclinării sale faţă de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare, numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° şi 27′.
Astrologii sustin ca momentul cand ziua devine egala cu noaptea (Echinoctiu de primavara) simbolizeaza o stare de armonie, o stare de transformare profunda atat a naturii exterioare, cat si o transformare benefica a naturii noastre umane. In perioada echinoctiului de primavara totul se trezeste la viata, tinde sa iasa la suprafata, sa se bucure de energiile profunde ale primaverii. În credinţele populare, inceputul primăverii a fost dat la 9 martie, în ziua de Mucenici. În această zi începe noul an agrar, iar copiii din Oltenia şi Muntenia bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”. Să sperăm că anotimpul florilor se va instala o dată cu echinocţiul de primăvară, iar razele Soarelui vor birui covorul de nea şi de gheaţă care se mai găseşte, pe alocuri, pe străzi şi prin gospodării.
Potrivit siteului ziaruldebacau.ro, cele patru momente importante ale mişcării aparente ale Soarelui pe boltă ale anului 2012 sunt: echinocţiul de primăvară – 20 martie, ora 7.14 (ziua este egală cu noaptea; începe sezonul cald); solstiţiul de vară – 21 iunie, ora 2.09 (ziua are durata cea mai lungă; Soarele atinge cea mai mare înălţime deasupra orizontului, la latitudinea noastră); echinocţiul de toamnă – 22 septembrie, ora 17.49 (ziua este iar egală cu noaptea; începe toamna astronomică); solstiţiul de iarnă – 21 decembrie, ora 13.11 (ziua are durata cea mai mică în raport cu noaptea; la miezul zilei, Soarele atinge cea mai mică înălţime deasupra orizontului).
Traditiile spirituale ale Echinoctiu de primavara spun ca orice forma de evolutie are trei etape distincte: creatia, mentinerea si resorbtia sau distrugerea. La toate acestea se adauga si momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinoctiul de primavara simbolizeaza creatia, solstitiul de vara apogeul, echinoctiul de toamna inceperea perioadei de resorbtie si solstitiul de iarna perioada de conservare, care echivaleaza cu momentul de pregatire pentru un nou ciclu temporal. Conform traditiei crestine, Pastele este serbat intotdeauna in prima duminica dupa Luna Plina de dupa echinoctiu.