Odată cu ieșirea din blocajul coronavirusului, cumpărătorii din China continentală și Hong Kong au luat cu asalt magazinele – genți, încălțăminte și bijuterii – stimulând ceea ce unii analiști au numit o tendință de „cheltuieli de răzbunare”. La polul opus, micii negustori caută să supraviețuiască în vremea post-Covid.
Tiffany a indicat China drept un “punct luminous” pentru afacerile sale de bijuterii, spunând că vânzările cu amănuntul au crescut cu 30% în aprilie și 90% în mai, comparativ cu aceleași luni ale anului trecut. „Performanța noastră de afaceri din China continentală, care a fost prima piață afectată de virus, este un indicativ că o recuperare puternică este în curs de desfășurare”, a spus CEO-ul Alessandro Bogliolo. Similar, Burberry vorbește de o “tendință de îmbunătățire” a vânzărilor de îmbrăcăminte, genți și accesorii, semn de revenire a apetenței clienților chinezi. Bijuteria elvețiană Richemont raportează o „cerere puternică” de la deschiderea unor noi buticuri în China, ajungând la un total de 462. „China este în regim de recuperare”, comentează Luca Solca, analist la Bernstein, și “ar putea fi singura piață în care retailerii de lux își înregistrează o schimbare în acest an”, potrivit Claudiei D’Arpizio, partener la firma de consultanță Bain. „De fapt a fost foarte, foarte pozitiv”, a declarat pentru CNN Business Edgardo Osorio, fondatorul brandului italian de încălțăminte Aquazzura. „China a fost întotdeauna, dar mai ales acum este mai mult ca niciodată, unul dintre cei mai rapizi și mai atenți clienți.” Cumpărătorii chinezi cheltuie cei mai mulți bani pentru bunuri acasă, deoarece în prezent nu pot călătorii atât de ușor în străinătate( “În loc să plece în vacanță, s-ar putea să-și cumpere produse Chanel”, comentează Fflur Roberts, șeful cercetării bunurilor de lux la Euromonitor), dar este vorba și de revenirea la frenezia shopping-ului după luni de blocare – un efect psihologic esential pentru piața mondială de lux.
Revine comerțul de stradă
Mesele și tarabele au început să răsară pe străzile marilor orașe, în contrast evident cu luxul centrelor comerciale de „firmă”. Marea majoritate a vânzătorilor stradali sunt pensionari, dar și mulți care și-au pierdut locurile de muncă – un preț mare pentru recuperarea economiei țării. Lenjerie, jucării, mîncare sau chiar iepuri vii – o „ofertă” a sărăciei. Totuși, premierul Li Keqiang i-a lăudat pe vânzătorii stradali, despre care spune că “au creat 100.000 de locuri de muncă, deoarece țara se confruntă cu un boom al șomajului” și vede „economia străzii la fel de vitală pentru China ca și buticurile de lux”.
Discursul lui Li a fost interpretat ca o lumină verde pentru întoarcerea standurilor, totuși alungate în marile orașe, în numele modernității. Presa este, de asemenea, refractară. Beijing Daily le-a descris ca fiind înapoiate și „improprii” în capitală, unde mii de întreprinderi mici au fost deja eliminate în ultimii ani. Subiectul a devenit rapid viral pe rețelele de socializare. Hashtagul „Ce ai vinde dacă ai fi vânzător stradal?” a primit milioane de vizualizări pe Weibo, echivalentul chinezesc al Twitter. Iar imaginile cu străzi aglomerate cu tarabe și vânzători de stradă au devenit foarte populare.Analiștii se îndoiesc însă că aceștia vor fi suficienți pentru a reînvia a doua cea mai mare economie din lume, unde șomajul a crescut în acest an. Potrivit premierului, 600 de milioane de oameni, aproape jumătate din populație, câștigă mai puțin de 1.000 de yuani pe lună (124 de euro). Această cifră, care poate amenința sacrosanta „stabilitate socială”, pune în pericol și promisiunea ambițioasă a președintelui Xi Jinping de eradicare a sărăciei extreme în 2020.
