Disparitia URSS a avut loc in trei etape principale, de la Perestroika pana la actul din 8 decembrie 1991, urmat de demisia, la 25 decembrie, a ultimului lider sovietic Mihail Gorbaciov.
1985-1989 : Mihail Gorbaciov si Perestroika
Mihail Gorbaciov devine lider sovietic in martie 1985. Acest cadru de partid tanar (56 de ani) in raport cu media de varsta a conducatorilor URSS din perioada respectiva, demareaza un plan de reforma, Perestroika, pentru a salva o economie afectata de prabusirea pretului petrolului, penuria cronica de bunuri de consum si o datorie statala in crestere.
Blocata in Afganistan de zece ani, Armata Rosie se retrage in 1989.
1989: Prabusirea blocului comunist
In mai, Ungaria isi deschide frontierele cu Austria, prima bresa in Cortina de Fier. In iunie, in Polonia, in urma unor alegeri semilibere, sindicatul anticomunist Solidarnosc pune capat hegemoniei Partidului Comunist. Gorbaciov nu intervine.
In toamna, regimurile comuniste din Europa de Est cad unul cate unul, iar Moscova, in continuare, nu intervine. La 9 noiembrie, cade Zidul Berlinului, apoi are loc „revolutia de catifea” in Cehoslovacia, iar Romania isi executa liderul, pe Nicolae Ceausescu. Blocul socialist nu mai exista.
1990-1991: Implozia URSS
In 1990, republicile URSS isi manifesta pretentiile de autonomie. In iunie, Rusia, cea mai mare dintre ele, isi proclama suveranitatea sub impulsul lui Boris Eltin, marele adversar politic al lui Gorbaciov.
In martie 1990, Lituania isi proclama independenta. In ianuarie 1991, trupele sovietice intervin (13 morti) dar sfarsesc prin a se retrage. Moscova pierde.
Gorbaciov negociaza un nou tratat pentru a salva URSS, dar la 19 august, consevatorii comunisti organizeaza un puci. Lovitura de stat esueaza. Noua republici sovietice isi declara independenta in august si septembrie.
La 8 decembrie, liderii rus, ucrainean si belarus semneaza un tratat punand capat URSS. La 25 decembrie, presedintele Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, demisioneaza.
