Doar cele trei republici baltice au reusit sa adere la UE, dupa 20 de ani de la destramarea URSS, celelalte 12 foste republici sovietice au ramas, in diverse grade, tari autoritare, divizate de interese divergente in pofida vointei Rusiei de a se situa in centrul unei noi aliante.
Actul de deces al URSS a fost pronuntat la 8 decembrie 1991 odata cu infiintarea Comunitatii Statelor Independente (CSI), care regrupeaza in prezent fostele republici sovietice, cu exceptia Georgiei si a celor trei state baltice.
Lituania, Estonia si Letonia, anexate in 1940 de Uniunea Sovietica, au fost printre primele care si-au declarat independenta in 1991, inainte de a adera, in 2004, la Uniunea Europeana si la NATO.
Tarile din Asia Centrala – Kazahstan, Kirgizstan, Uzbekistan, Tadjikistan si Turkmenistan – precum si Azerbaidjan si Belarus sunt conduse de regimuri autoritare criticate periodic de organizatiile neguvernamentale pentru nerespectarea drepturilor omului.
In afara de Rusia, unde fostul agent KGB si omul puternic al tarii Vladimir Putin a restrictionat, din 2000, numeroase libertati, Georgia, Armenia si Republica Moldova sunt adeseori acuzate ca ignora valorile esentiale ale democratiilor occidentale. Conflicte latente, care isi au adeseori originea in impartirea administrativa efectuata de dictatorul sovietic Iosif Stalin fara sa tina cont de rivalitatile etnice si regionale, au iesit la lumina dupa ce au fost innabusite in timpul regimului comunist.
Astfel, in 2010 in Kirgizstan au avut loc confruntari etnice sangeroase intre majoritatea kirgiza si minoritatea uzbeca. Aceasta tara, care a cunoscut doua revolutii in cinci ani (2005 si 2010), ramane intr-o situatie fragila, la fel ca Tadjikistanul, unde un razboi civil a provocat moartea a zeci de mii de persoane la inceputul anilor ’90, dupa destramarea URSS.
In Caucaz, Azerbaidjanul si Armenia isi disputa regiunea autonoma Nagornii-Karabah, in timp ce Georgia revendica Osetia de Sud si Abhazia, regiuni care si-au proclamat unilateral independenta la inceputul anilor ’90 si au aparat-o in cadrul unor conflicte armate. In 2008, Tbilissi a incercat sa preia cu forta controlul Osetiei de Sud proruse, provocand un scurt razboi castigat de Rusia, care a recunoscut independenta acestui teritoriu si pe cea a Abhaziei. Ulterior, Georgia s-a retras din CSI.
Republica Moldova a revendicat, la randul sau teritoriul separatist Transnistria, care a castigat, cu sustinerea Rusiei, un scurt razboi de independenta in 1991. Dupa tarile baltice, Georgia aspira sa adere la NATO pentru a se proteja de marele vecin rus, de la preluarea puterii de catre prooccidentalul Mihail Saakasvili in urma unei revolte populare la sfarsitul lui 2003.
Ucraina si-a fixat acelasi obiectiv, precum si intrarea in UE, dupa o “revolutie” prooccidentala la sfarsitul lui 2004. Kievul intretine in continuare relatii delicate cu Moscova, in pofida preluarii puterii, in 2010, de catre rusfonul Viktor Ianukovici. In conflict cu Moscova din cauza pretului gazelor, Kievul refuza sa accepte cerintele ruse si anume sa se indeparteze de UE pentru a se alatura Uniunii vamale inaugurate in 2010 de Rusia, Kazahstan si Belarus.
Moscova intentioneaza sa creeze, sub autoritatea sa, o Uniune economica eurasiatica in fosta URSS. Dar fostele republici sovietice din Caucaz si Asia Centrala, cum ar fi Azerbaidjan, Turkmenistan si Kazahstan, bogate in resurse energetice, se indreapta spre Europa si China pentru a scapa de controlul Moscovei si a-si diversifica exporturile de petrol si gaze.