Dupa atata harmalaie de reclama, am crezut ca voi asista la o emisiune pe care, daca ar fi vazut-o, pana si Jay Leno si-ar fi cerut scuze ca habar nu are de televiziune. N-a fost sa fie.
„Pretuieste viata” este departe de a fi o realizare profesionista. Departe, chiar, de a fi o realizare. Acelasi decor saracacios, in care TVR s-a specializat. Aceeasi Andreea Marin cu zambete exersate in toata falsitatea lor, cu aceleasi gropite in obraji itindu-se chiar si cand nu este cazul. Aceeasi autoritate ieftina, manifestata prin ordine si indicatii exasperante, ca sa se inteleaga cine este seful. Aceleasi impunsaturi cu aratatorul in aer, spre interlocutori. Cel mai necuviincios gest, de altfel, despre care o las sa studieze pana va afla ce reprezinta. Emisiunea, repet, nu a avut niciun strop de culoare. Mesajul s-a lasat indelung asteptat si a uitat sa mai apara. „Pretuieste viata” este un imperativ, o constatare tarzie sau o doleanta? O emisiune de sub poalele careia scapau secvente din „Surprize, surprize”, mai degraba ca umplutura decat ca trecere spre alt personaj sau subiect. O emisiune in care s-a facut prea multa parada de cunostinte si relatii. O emisiune despre care cred ca s-a vrut a fi o abordare moderna si nonconformista a „Caprei cu trei iezi”. Ca nici aia mici, in naivitatea lor, n-au pretuit viata. O emisiune din care am inteles ca Andreea Marin trebuie sa-mi dea inapoi banii de abonament Tv. Nu platesc facaturile!
