Sub pretextul unui referendum pe Legea Capitalei, bucurestenii vor da practic, pe 19 iunie, un extemporal. Sapte intrebari (dintre care vreo trei se bat cap in cap) vor fi inscrise pe buletinul de vot. O greseala monumentala, sustin sociologii, precizând ca rezultatele nici macar nu vor putea fi operate.
Salutat de mai toata pedelimea bucuresteana, referendumul le va da batai de cap locuitorilor Capitalei. Si asta in cazul fericit in care acestia nu se vor speria de ditamai chestionarul si vor veni la urne. In timp ce viceprimarul Mircea Raicu (PDL) sustine ca toate intrebarile au corespondent in Legea Capitalei si sunt in beneficiul bucurestenilor (le ofera acestora posibilitatea de a-si exprima opinia asupra nevoilor/problemelor legate de orasul in care domiciliaza), sociologul Vasile Dâncu sustine ca referendumul, in forma adoptata de CGMB, este doar o cheltuiala inutila.
*Abordari vagi, contradictorii*
Contactat de ziarul “National”, Dâncu a explicat ca referendumul pe Legea Capitalei nu se incadreaza in filosofia din domeniu. “Un referendum poate sa vizeze minim doua lucruri importante, alternative, de dezvoltare sau sa solicite opinia cetatenilor pe un proiect. Formula propusa pentru Bucuresti nici macar nu va putea fi operata. Sunt multe intrebari de evaluare care vor duce, printre altele, la blocarea urnelor”, a afirmat Vasile Dâncu, aratând ca pentru un astfel de scrutin se folosesc maximum doua intrebari, testate inainte si formulate in asa fel incât sa fie intelese de toate categoriile de populatie. In plus, sociologul a explicat ca exista cel putin trei intrebari in chestionar (“Va doriti o Capitala cu 6 sectoare si 7 administratii?”, “Va doriti o Capitala cu 6 sectoare si o singura administratie?”, “Sunteti de acord ca Bucurestiul sa fie condus de primarul general alaturi de CGMB?”) care vor genera confuzie in rândul populatiei. “Exista riscul ca la toate cele trei intrebari raspunsul sa fie “DA” sau “NU”, anulându-se practic una pe cealalta”, a mentionat Dâncu, precizând ca se vede de la o posta ca acest referendum nu a fost pregatit/gândit asa cum trebuie. “Se pun intrebari cu termeni vagi ca de exemplu: «Sunteti multumit de modul in care s-a dezvoltat Capitala?». Oamenilor nu li se explica la ce fel de dezvoltare se refera: demografica, infrastructura etc. Astfel de intrebari pot face obiectivul unui sondaj, dar si aici termenii trebuie bine definiti”, a concluzionat Dâncu.
ANA-MARIA LUDATSER
