Intram intr-o cofetarie si mâncam o prajitura. Ne place. Si organismului ii place. Daca insa luam componentele unul câte unul – faina, zaharul, ouale, sarea, uleiul – si le mâncam separat nu ne mai plac. Substantele sunt aceleasi, compozitia alta.
Pentru acelasi motiv, organismului „nu-i place” sa primeasca elementele din bobul de cereale, unul câte unul. Prefera compozitia. Este cea mai simpla explicatie pentru un fapt atât de complicat incât si specialistilor le vine greu sa-l explice.
*Cerealele de care avem nevoie*
Se pare ca organismul are nevoie de multe cereale, poate chiar de toate — macar din când in când. Si nu sunt putine: grâu, secara, orz, orez, porumb, hrisca, ovaz, mei, sorg. Omul primitiv mânca boabele intregi. Avea si dintii buni. Omului modern ii place sa-si faca faina, bob decorticat, tarâte, bob spart. Cele mai recente studii arata ca organismul doreste boabele intregi. Le vrea asa cum le-a facut natura, eventual inmuiate in lapte sau iaurt, ca sa fie mai moi.
*Boabele intregi reduc rata mortalitatii*
Testând pe 36.000 persoane, barbati femei si copii, cercetarea Health Professionals‘ Study, data publicitatii in Canada, constata o reducere a ratei mortalitatii cu 20%, in cazul celor care, la micul dejun, consumau o portie de boabe cerealiere – indiferent care.
*Cerealele si obezitatea*
Rezultatele cele mai spectaculoase la persoanele care au acceptat sa consume cereale boabe se constata insa in domeniul obezitatii. Un lot de femei, studiat prin programul Nurses‘ Health Study timp de doi ani, a dovedit ca accentuarea obezitatii se reduce cu 49% prin consumul de cereale boabe si renuntare la pâine.
*Boabele de cereale si diabetul tip 2*
In nici un domeniu efectul boabelor de cereale nu este atât de spectaculos ca in regimul de slabit. Ele actioneaza asupra cauzelor ingrasarii, adica exact asupra acelora care au provocat diabetul. Testari facute in Finlanda au demonstrat ca riscul de diabet tip II scade cu 35-40% in cazul persoanelor care consuma zilnic boabe de cereale. Pe diabeticii dependenti de insulina, regimul de cereale nu-i poate scuti de injectiile zilnice, dar, aplicat cu consecventa, poate duce la reducerea dozelor cu circa 10%.
*Boabele cerealiere si bolile de inima*
Fibrele alimentare continute de boabele de ovaz sunt recunoscute de multa vreme ca actionând impotriva cresterii colesterolului, care la rândul lui, prin depunerea pe vasele sanguine, influenteaza atât circulatia, cât si cordul. Testele au aratat ca persoanele care consuma boabe de cereale – indeosebi fulgi de ovaz -, de trei ori pe zi, prezinta un risc cu 36% mai mic in cardiopatie ischemica.