Asa cum era de asteptat, România a fost si ea prinsa in vârtejul Wikileaks. Si pentru ca este vorba de tara noastra, telegramele, a caror autenticitate este pusa sub semnul intrebarii, au un puternic parfum dâmbovitean.
In timp ce documentele referitoare la alte state prezinta aspecte legate de securitate, politica externa etc, ale noastre sunt cu tradari, intâlniri prin restaurante, apetit pentru alcool si povesti de alcov. De departe cea mai savuroasa relatare este legata de problemele pe care actualul presedinte le-ar avea cu alcoolul. Cel care face dezvaluirile incendiare este nimeni altul decât analistul politic Bogdan Chirieac. “Chirieac a sustinut ca problemele cu bautura ale lui Basescu s-au inrautatit, iar consilierii sai se ataca reciproc”, se arata intr-o telegrama trimisa de ambasada SUA catre administratia de la Washington. Nici liderul opozitiei, Crin Antonescu, nu a scapat de vigilenta americanilor care, intr-o alta corespondenta, relateaza discutiile lui Vasile Blaga cu reprezentantii ambasadei SUA. “Antonescu este un bun orator, dar este lenes si lucreaza doar doua ore pe zi, iar asta numai daca are chef“, se arata in telegrama. O alta nota informativa face vorbire despre moralitatea indoielnica a unui alt lider politic important al scenei politice românesti, nimeni altul decât Mircea Geoana. Acesta este descris ca un personaj indoielnic, o persoana conflictuala. „Fostii asociati ii critica natura ranchiunoasa, ambitia excesiva si lipsa de loialitate. Alte persoane din anturaj il catalogheaza drept un „hibrid neplauzibil“ intre mecanica de tip american si flexibilitatea morala româneasca”, mai scrie in documentul secret.
*“Parca am fi un ghetou”*
Dezvaluirile Wikileaks au stârnit vii reactii in rândurile politicienilor nostri. Unii au pus la indoiala veridicitatea telegramelor, altii au fost revoltati de ceea ce s-a publicat, insa cea mai dura afirmatie vine din partea europarlamentarului Norica Nicolai (foto), care ii ataca dur pe oficialii americani. “Este absolut surprinzator modul in care ambasada americana trateaza spatiul de aici. Parca am fi, asa, un fel de ghetou”, a afirmat Norica Nicolai.
*Orfanii României, “dati” la schimb pe vize*
Pe lânga savuroasele aspecte legate de viata politica dâmboviteana, telegramele Wikileaks fac vorbire despre santajul practicat de americani asupra demnitarilor nostri pentru a da drumul la adoptii.
Astfel, potrivit unei note Wikileaks, adjunctul Secretarului de Stat, Maura Harty, a transmis, in 2005, ca eventuala includere a României in programul Visa Waiver va depinde de progresele in solutionarea unor cazuri de adoptii internationale. Aflata intr-o vizita in România, Maura Harty s-a intâlnit cu mai multi oficiali, printre care presedintele Traian Basescu si ministrul de Externe de la acea data, Mihai Razvan Ungureanu. Harty a insistat pe adoptiile internationale, folosind acest subiect drept moneda de schimb pentru programul Visa Waiver. In nota diplomatica, oficialul american “i-a multumit lui Basescu pentru angajamentele asumate la Washington la 9-10 martie – catre presedintele Bush si catre familiile americane care depusesera petitii pentru a adopta copii români – de a explora modalitatile de rezolvare a cazurilor in suspensie de adoptii internationale inregistrate legal inainte ca Guvernul României sa fi instituit Legea 272/2004, privind interzicerea acestui tip de adoptii de la 1 ianuarie 2005”. Totodata, in telegrama se mentioneaza ca Maura Harty a punctat faptul ca “familiile si Departamentul de Stat respectasera dorinta lui Basescu de a nu discuta public acest subiect pâna dupa data de 25 aprilie, când România a semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeana”. Telegrama Wikileaks vine sa confirme santajul la care au fost supusi, de-a lungul anilor, politicienii români când a venit vorba de adoptii. Astfel, in 2006, Theodora Bertzi, care detinea functia de presedinte al Oficiului Român pentru Adoptii, tragea un semnal de alarma, aratând ca, in perioada 1997-2001, 385 de copii fusesera adoptati pe baza de corespondenta. Totodata, in 2009 Hilary Clinton i-a inmânat lui Cristian Diaconescu, ministrul de Externe de la acea vreme, o scrisoare prin care se solicita modificarea Legii 273/2004 care interzicea adoptiile internationale. Documentul era semnat de 8 senatori si 13 membri ai Congresului American si cerea Executivului de la Bucuresti redeschiderea adoptiilor internationale.
