Piturca, portret in oglinda sparta (III)

E martie 2011 si lucrurile stau cam asa: nationala asteapta meciul de la Zenica pentru a afla daca va continua cursa calificarii la Euro 2012. In cazul, absolut nefericit, nedorit si neprevazut al unei infrângeri, nu va mai continua. Va astepta urmatoarea campanie, cea pentru Mondialul brazilian. Sa speram ca nu va fi asa si ca vom merge anul viitor la Euro, asa cum am fost si la ultima editie, in 2008, cu Piturca. Daca nu, nu. Steaua e antrenata de Cârtu. E pe locul 6 si probabil pâna la Pasti va fi, daca vrea Dumnezeu, pe locul intâi. Daca nu, nu. Craiova i-a pierdut pe Wobay, Dilevski, Al.Piturca, Gargorov, Iliev si Stanca gratis, pe bani foarte putini sau deloc. Apoi, pe Barboianu si Gaman. Pe acte. In sfârsit, pe M.Costea il va pierde, din iunie, dar va primi in schimb 1,4 milioane de euro de la Becali. Bani care ar trebui sa foloseasca la obtinerea licentei. Daca nu, nu.
Nu stiu ce face, insa, Victor Piturca. N-am vorbit de ceva vreme, din noiembrie, când Craiova a câstigat ultima data in campionat. Nu stiu ce face, dar nu mi-e foarte greu sa-mi imaginez. Face si spune, probabil, acelasi lucru: ca el crede in meseria lui. Spuneam ca voi dezvalui ce stiu despre cum s-au petrecut lucrurile intre Piturca si MM Stoica, intre Piturca si Mititelu, intre Piturca si Gigi Becali. M-am razgândit, pentru ca Universitatea e prea vulnerabila acum, dar mai ales Mititelu e prea cu spatele la zid si asta nu-mi da voie sa continui pe acest subiect. Revenind la Piturca, as vrea sa amintesc doar ca (si aceste lucruri le stiu de la Ion Catutoiu, un om extraordinar, colaborator apropiat cu fostul antrenor al Craiovei) am vazut, scrise negru pe alb, planurile pe care le avea cu Stiinta. Pe marketing, pe relatia cu suporterii, pe achizitia si vânzarea de jucatori, pe toate capitolele care urmau sa faca din „U“, in 3 ani, o echipa capabila sa se bata la titlu. Interesant e ca, azi, Victor Piturca e asteptat de multi suporteri ai echipelor pe care le-a condus, sa se intoarca. Felul lui direct, frust, fara echivoc, dar si fara nuante, in alb sau negru, a generat nu doar rezultate si mari sperante, ci si regrete. N-am inteles, insa, de ce suporterii Stelei, care au umplut Ghencea, asta-vara, in primul rând pentru Piturca, n-au contat mai mult decât o promisiune a lui Gigi. Promisiunea incalcata, Piturca a plecat, fara sa se uite in urma. Alta data a lasat nationala pe care o calificase la Euro 2000, pentru ca Hagi, Popescu si Sandu au fixat o intâlnire explicativa la Istanbul si nu la Bucuresti, cum voia el. Doar Craiova i-a inchis, intr-o dimineata de ianuarie, portile. Piturca a fost gonit si, cum spuneam, consecintele refuz sa le comentez. Ele se vad. In clasament, in ceea ce traiesc suporterii echipei. In absenta lui Piturca si in prezenta stapânilor. Totusi, o ultima intrebare, vorba lui Titi Teasca, zis si Micul Napoleon: ce rau le-ai facut, Victor Piturca?