România a devenit o tara a paradoxurilor. Desi suntem platiti cel mai prost in comparatie cu restul locuitorilor Europei, platim cele mai scumpe legume si fructe. In piete românii nu mai cumpara la kilogram, ci se limiteaza doar la o legatura de ceapa, un ardei si doi-trei cartofi de-o ciorba. Datele oficiale arata negru pe alb ca in februarie, preturile au crescut cel mai mult la nivel european.
Astfel, sa luam un exemplu: daca pretul unui kilogram de cartofi pleaca de la producator cu 2 lei, in magazine ajunge chiar si la 3 lei. Si asta in timp ce cartofii adusi din Germania costa 3,07 lei, iar cei din Franta 3,4 lei. Iar distanta inseamna costuri suplimentare cu transportul si cu taxele. In Belgia, de exemplu, un kilogram de cartofi costa doar 2,1 lei. La carne, lucrurile stau cam tot la fel: kilogramul de jambon de porc costa 16 lei in Belgia, iar la noi 20 de lei. Si in sectorul lactatelor avem aceeasi problema. Laptele pleaca de la producator cu 1 leu pe kilogram si ajunge la clienti cu 4 lei. Si asta in timp ce producatorii nu au majorat preturile, doar procesatorii.
Raspunsul oficialilor români este ca de vina nu e statul care nu are instrumente de control al pietei, ci samsarii sau intermediarii, care scumpesc peste masura preturile. In plus, piata neagra, adica toate produsele vândute de tarani intermediarilor fara factura, si care sunt apoi revândute la preturi mult mai mari, mai adauga câteva procente bune la costul unui kilogram de cartofi sau rosii.
*Taxele de raft, impovaratoare*
O alta problema pe care o ridica reprezentantii micilor producatori sunt taxele de raft care nu au fost eliminate nici macar dupa punerea in practica a Codului de bune practici. Chiar si asa, reprezentantii Asociatiei Marilor Retele Comerciale, care grupeaza toate marile lanturi comerciale prezente pe piata autohtona, arata cu degetul tot spre intermediari. In plus, o mare problema a produselor de la noi este lipsa unui spatiu de depozitare pentru acestea. Si asta pentru ca in lipsa unui depozit adecvat, ele se pot strica.
O solutie ar putea veni din partea unor lanturi de hipermarketuri care intentioneaza sa construiasca depozite lânga unitatile detinute, unde producatorii isi vor putea aduce legumele si fructele si astfel vor fi eliminati intermediarii.