Taierea fondurilor speciale aflate la dispozitia a diverse structuri din cadrul Ministerului de Interne i-a afectat si pe politistii implicati in protectia martorilor. Pentru ca un astfel de program exista si la noi, nu doar in scenariile unor thrilere de succes.
Totusi, cei cautati de interlopi periculosi pentru ca au acceptat sa depuna marturie in instanta impotriva lor nu au sa se teama prea mult. O propunere a autoritatilor occidentale s-a dovedit salvatoare si pentru ai nostri.
*Ca pe bebelusi*
Ce-i drept, in România numarul celor intrati prin hotarâri judecatoresti in Programul de protectie al martorilor nu este chiar atât de mare ca in alte tari. Sunt doar câteva zeci de persoane, dar si asigurarea securitatii acestora le da destule batai de cap ofiterilor de politie insarcinati cu acest tip cu totul special de misiune. Pentru ca, fie si dupa schimbarea identitatii, a domiciliului si locului de munca, ei tot trebuie sa aiba grija de martori mai ceva ca de niste bebelusi neasigurati. Monitorizarea nu este deloc usoara, mai ales ca in majoritatea cazurilor „obiectivele” provin tot din anturajul celor pe care i-au demascat, multi dintre ei membri temuti ai lumii interlope. Asa se si explica de ce „protectorii” nu stau prea mult timp pe post de „dadace”, fiind mutati apoi la alte structuri de elita.
*Prin toata Europa*
Astfel ca, pe lânga riscul specific meseriei, politistilor nu le-a picat deloc bine diminuarea fondurilor alocate pentru supravegherea martorilor. Care au ramas cu aceleasi privilegii, in timp ce banii primiti de ofiteri au fost drastic redusi. Numai ca, mai nou, partea româna a avut inspiratia sa se plieze pe doleantele unor Politii din tarile occidentale, mai putin Franta, si asa au ajuns sa faca schimb de martori prin toata Europa. Ai nostri s-au trezit rezidenti britanici, germani sau olandezi, in timp ce politistii români au grija de italieni, spanioli sau greci. Cu niste bonusuri substantiale, ca doar nu putem sa ne facem de râs in fata strainilor!