In ciuda vremii câinoase, cu noroaie si zapezi pâna la glezna, tartorul Lefepeului, Mitica Dragomir, zis Corleone din Carpati, a fortat inceperea returului, fiindca asa au vrut …muschii lui. Au incercat vreo câtiva sefi de cluburi sa faca” para-napoi” (stie el Mitica ce insemneaza vorba asta in dictionarul barbugiilor), dar vaietele lor s-au dovedit un fel de frectie cu spirt de oase la un picior ca al distinsului deputat Prigoana, cunoscut populatiei bastinase ca rege al gunoiului si neinfricat sustinator al fetitelor imbracate sumar, care bat potecile ce insotesc linia de centura a lui Oprescu. Asa ca, returul mult asteptat de noi, cei care ne dam in vânt dupa câte-un meci facut varza de dragutii de arbitri, s-a pornit in tromba, transformându-i pe fotbalisti in tractorase cu pluguri nascute din crampoane, ustensile ce au rupt, spre disperarea organizatorilor, halci din sarmanul gazon. Dar nu asta a fost marea nefericire a acestui inceput de sezon, ci buimaceala in care au inotat mai toti arbitrii. E destul sa luam in discutie doar câteva jocuri din etapa a 20-a si ne-am lamurit. La meciul dintre C.F.R. Cluj si Poli Timisoara, arbitrat de Marius Avram, poreclit si piticul cu dispensa, ca urmare a acordarii acestuia de catre mai marele arbitrajului, Avram tatal, a scutirii de handicapul ce-l situeaza in categoria piticilor, am asistat la o babilonie rar intâlnita. Doua penaltiuri inventate, un fault in careul celor de pe Bega neacordat, eliminarea aiurea a ceferistului Bastos, anularea golului valabil al lui Zicu si alte multe decizii luate anapoda, dovedesc, fara tagada, ca arbitrul cu pricina are prea aproape situat creierul de partea posterioara din care-i rasar piciorusele. Buimac de felul sau, plin de el, cu ochii pe jumatate inchisi, de parca i-ar chinui fulgerul retinele, incet, mai tot timpul departe de faze (având picioare prea scurte, alearga cu frâna trasa!), acest Marius Avram, care, se pare, a fost blagoslovit si cu un ecuson international, este o eroare in arbitraj, motiv care ar trebui sa-i puna pe gânduri pe cei care conduc fotbalul mioritic. Un alt fluieras buimac s-a dovedit dacul Istvan Kovacs, care, la meciul dintre Bistrita si Sportul, s-a facut ca nu vede, chit ca se afla la doi metri de faza in care bistriteanul Cavalli a jucat volei in propriul careu, cu gând sa-i sufle mingea studentului Curelea, si, totodata, tragându-i bucuresteanului o lovitura strasnica la turloaie.
Dar, nici la jocul dintre Dinamo si Pandurii nu au lipsit buimacii. Arbitrul Comanescu, obosit probabil de drumul greoi dintre Vâlcea si Bucuresti, n-a sesizat(!) cotonoagele impetuosului Diabate, care trebuia eliminat. La chestia asta, mai adaugam acordarea celor doua faulturi in suprafata de pedeapsa, unul pentru olteni si altul pentru cei din groapa Teiului, care n-au prea fost reale! Echipa buimacilor, din saptamâna aceasta, a avut in ea si un fotbalist dinamovist, Vlad Munteanu, care, la executare penaltiului din minutul 85, i-a stricat somnul cucuvelei ce-si facea siesta in plopii aflati in inventarul lui Borcea si al Ministerului de Interne!
P.S. Se vorbeste prin târg ca soricelului Avram i-ar fi frica de pachidermul circului din Timisoara, care, cu o singura talpa, il poate face basorelief. Atunci, intelegem de unde vine buimaceala bietului Marius!
