Inepuizabilul Victor Rebengiuc a implinit, ieri, 78 de primaveri, un bun prilej pentru George Ivascu, directorul Teatrului Metropolis, de a-i oferi cea de-a doua stea pe Walk of Fame, lânga steaua lui Florin Piersic.
Dupa ce a incasat cu stoicism osanalele care i-au fost aduse (in mod pe deplin meritat), marele actor ne-a spus: „Azi implinesc 78 de ani, aproape o viata de om, in care am invatat multe lucruri, dar nu si cum sa primesti laudele… E o tortura ingrozitoare!” A multumit, apoi, profesoarei sale, Aura Buzescu, marilor regizori cu care a lucrat si tuturor celor care i-au fost alaturi, de-a lungul stralucitei sale cariere, a dezvelit steaua si, cu asta, momentul festiv s-a incheiat. Decât sa fie laudat, Victor Rebengiuc prefera sa puna degete usturatoare pe rana teatrului si filmului din România. „In ziua de azi, ca sa poata face un film, regizorul trebuie sa caute bani, cu disperare… – ne-a spus sarbatoritul – E nevoie de mai multa atentie si mai multi bani pentru teatru si cinematografie. Au dat afara actorii batrâni, nu-i angajeaza pe cei tineri… Solutia? S-o gaseasca cei platiti pentru asta, eu am alta treaba: sa fac spectacole bune!” Si face! Joaca roluri de mare dificultate la Teatrul „Bulandra” („Moartea unui comis voiajor”, „Unchiul Vanea” s.a.), la Teatrul National („Legenda Marelui inchizitor”, „Toti fiii mei”) si o face genial. L-am intrebat de unde isi ia energia pentru atâtea spectacole si mi-a raspuns in gluma: „Ce, sunt tâmpit sa-ti spun?” Dar ii stim, oricum, secretul: Dragostea. De meserie.
GABRIELA HUREZEAN